Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1948 (Anul 4, nr. 684-760)

1948-10-01 / nr. 684

Ș colile își deschid larg porțile. Pe străzile lașului, ca și la preaj­ma clădirilor școlare,­­ un tineret gălăgios aduce cu haosul frămân­tarea începutului de an­­coraf. O atmosferă deosebită îmbracă însă anul acesta, această frământare. Nu e frământarea obișnuită de altă dată, grija pentru ta­xele școlare excesive, pen­tru cheltuielile foarte mari, care constituiau totdeauna o problemă nerezolvabilă pentru fiii poporului mun­citor. * Școala nouă își deschide anul acesta porțile punând in aplicare reforma revo­luționară a Învățământului, reforma de structură, care o adaptează la nevoile țării și poporului muncitor, încadrând-o la lupta pen­tru construirea unei socie­tăți superioare, pentru ca să se poată asigura întregu­lui popor ridicarea nive­­ului cultural, pregătirea cadrelor de specialitate necesare țării și desvolta­­rea științei în toate ramu­rile ei. Regimurile din trecut au cre­at toate condițiile pentru ca tehnicianul și lu­crătorul să fie un simplu robot, să nu vadă mai de­parte decât munca ime­diată de care era legat și să nu i se deschidă un orizont mai larg. Izvorând din această concepție burghezo-moșie­­rească, in care industria era privită numai sub prizma­­ exploatării, iar teoria ca un mijloc de sub­jugare spirituală a oame­nilor, școlile industriale, dealtfel foarte puține la număr, erau considerate ca niște școli de categorie inferioară, unde ucenicii care toată ziua roboteau și Îngrijeau de nevoile particulare ale patronilor, se duceau seara să urmeze cursuri de așa zisă­­ spe­cializare". La noi in Iași, In timp ce am avut o singură școală Industrială și un gimnaziu industrial, tot­deauna cu elevi putini, am­ avut o serie întreagă de licee "teoretice" care-și făceau o adevărată con­curență în a atrage odras­lele celor care știau că ■urna­ banul este demni­tatea omului. Accesul fiilor poporului muncitor, era imposibil din cauza greu­tăților materiale. Regimul burghezo-mo­­șieresc, aservit trusturilor de peste hotare, n’a avut interesul să formeze cadre tehnice in tară, așa cum nu era interesat nici in desvoltarea industriei și economiei nationale, căci supraprofiturile moșierilor, fabricanților și bancherilor se bazau doar pe exploa­tarea din ce în ce mai cruntă a poporului. Așa se face că Intre anii 1938—1942, am avut în Iași 5500 elevi ai celor 14 licee "teoretice" printre care două comerciale, in timp ce elevii celor două școli industriale. Împreună cu cele profesionale de fete , Reuniunea Femeilor Ro­mâne, Sf. Sava, Școala Nor­­mala și Seminarul Teolo­gic la un loc, atingeau abia numărul de 1200.Chiar cele două școli industriale, dădeau nu atât muncitori calificați pentru industrie, cât mai ales mici meseriași. Clasa noastră muncitoa­re, care și-a luat ca sar­cină lichidarea Înapoierii economice a țării, desvol­tarea unei industrii puter­nice și a unei agriculturi înfloritoare — condiții de bază ale ridicării nivelu­­lui de trai al poporului, știe că nu se va putea a­­junge la aceasta, fără în­­drumările și ajutorul oa­­menilor de știință, al in­ginerilor și tehnicienilor, al specialiștilor și al oa­menilor cu o Înaltă califi­care profesională, capabili să pună In valoare în cele mai bune condițiuni a va­lurile tării, să împingă producția și productivita­tea muncii la un nivel necunoscut In trecut. Iată de ce, prin reforma ((•intingare în pag. 4­3) Drumul școlărimii Primite cu bucurie de țăranii muncitori Echipele volante de reparațiuni și-au început lucrul La centrul de reparat unelte agri­cole dela Șipote Duminica trecută s’a inau­gurat la Șipote, expoziția a­­gricolă a Plății respective. Țăranii, adunați un număr mare, au putut cu acest pri­lej­ să învețe cât de mult fo­los poate aduce agricultura făcută in mod științific. __ In acelaș timp, țărănimea muncitoare a avut prilejul să-și inalte nivelul cultural participând la festivalul ar­tistic organizat cu concursul unei echipe artistice trimisă de Teatrul National din lo­calitate, al unei formațiuni orchestrale trimisă de Filar­monică, precum și prin dan­surile și corurile echipelor artistice din plasa Șipote. In mod deosebit a fost a­­preciat de către țărănimea muncitoare, sprijinul pe care l-au dat echipele de munci­tori ai atelierelor volante de reparațiuni. Produsa de preț, nu­mai prin agricultură științificâ Țăranii sosiți la Șipote din împrejurimi și din co­munele îndepărtate, mișu­nau de ici colo să se infor­­meze despre varietățile de soi prezentate la expoziție, cum trebuesc îngrijite, cum trebue lucrat ogorul pentru a obține și ei asemenea pro­duse de preț. Colțul cu­­ produsele fer­melor de stat le atrăgea tuturor atenția prin calita­tea superioară a fructelor, cerealelor,brânzeturilor, etc. — „Sămânță bună, muncă cu mașinile, rânduială după învățătura specialiștilor; iaca așa se capătă bunătățile a­­estea spunea unul dintre ță­rani. Ridicarea nivelului cultural să ridice nivelul d­­in muncă Unii priviseră cu interes tot ce era expus prin raf­turi și acum se îndreptau care ’ncotro. Altora le plă­cea să asculte cântecele, mulți priveau cum se desfă­șoară pe scenă piesa de tea­tru. — „Azi ne mai primenim și noi sufletul și mintea, că mâine'n zori ne așteaptă (continuare în pag. 2-a) í BIBLIOTECA U­NIVERSITAȚÎi f •IA­ȘJÎ 1 ■ VtrilferM Otfflmferie 1948 Anul IV Nr. 684 4 pagini 4 Lei ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTID­ULUI MUNCITORESC ROMAN R­E­D­A­C­T­IA: ADMINISTRAȚIA: Ieși Stt. CuzA-VodĂ 52—Tel. 1806 Iași. Str. CuzA-VodĂ Nr. 52—TeL 2042 Suntem in preajma sărbătoririi celei de a 31-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie. Apropierea acelei luminoase zile în care proletariatul rus, condus în luptă de gloriosul Par­tid al lui Lenin și Stalin, a sfărâmat lanțurile umi­linței și exploatării instaurând socialismul pe o sesime din globul pământesc, face să freamăte de bucurie inima fiecărui om al muncii. Anul acesta vom aniversa glorioasa zi a Rev­ooluției Socialiste în condiții noi. Sărbătorim 7 Noembrie, într’o perioadă când muncitorimea din R. P. R. in frunte cu avant-garda sa Partidul Muncitoresc Român s'a avântat cu ho­­tertre nestrămutată pentru construirea orânduirii socialiste în țara noastră. ______ In cinstea embr­e­ lui 7 Na- In preajma lui 7 Noem­brie, munca a căpătat un ritm accelerat, viu. In fa­brici. Pretutindeni acest 7 Noembrie a imprimat un en­tuziasm deosebit care se concretizează în angajamente, pe care oamenii muncii il vor Îndeplini în cinstea a­­cestei sărbători. In ședința organizației de bază munci­torii și tehnicienii de la IL A. T. A. și-au luat angaja­­­mentul ca până la 7 Noem­brie să construiască în plus un autobuz peste cele 10 prevăzute în­­ [ n [să rpdan^ circulației 9 mașini din cele care ani de zile au stat în paragină și să facă reparații generale la două autobuze, în afara programului. La îndemnul organizației de Partid Muniloiii $i­l­itiii de la L­­. T. N­­ se pregătesc să Întâmpine 7 Noembrie cu noi birnânți pe frontul muncii In cinstea celei de a 31-a aniversare a Revoluției Socialiste, oamenii muncii de la R. A. T. A. s-au avântat ln întreceri socialiste trecerile. Astfel secția lăcătușerie a chemat la întrecere tâmplăria, secția strungă­­rie se află in întrecere cu secția electricitate, atelie­rul montaj motoare a pro­vocat la Întrecere secția L. ZĂICESCU (continuare in pag. 3-a) fabrică de materiale electrice din CI. R. S.TS. s-a Tineretul sătesc din Cănești contribuie la crearea de fonduri trebuitoare reparării școlii din sat Duminica trecută avut loc in satul Gă­­a­nești din com­. Buznea o frumoasă serbare dată in cadrul Căminului Cul­tural de către Tineretul Sătesc. Pentru reușita serbării și a horei care a urmat, tineretul a a­­vut sprijinul și Îndru­marea organizației de Partid din comună, pre­cum și concursul orga­­nizațîilor de masă. La serbare a pârtici­pat un mare număr de săteni iar fondurile rea­lizate vor servi pentru grăbirea executării lu­crărilor de reparație a școlii din satul Gănești. GH. GH. RUSU coresp. o fabrică in întrecere Pentru realizarea anga­jamentelor Insă, oamenii muncii de la R.A.T.A. s-au angajat in Întreceri socia­liste care au ca obiectiv sporirea productivității, îmbunătățirea calității și Întărirea disciplinei in muncă. Zilele trecute, organiza­ția de Partid a prelucrat în fața muncitorilor im­­portanța întrecerilor și semnificația lor în împli­nirea angajamentelor pen­tru 7 Noembrie. Pe dată, In aceeași șe­­dința s-au și perfectat în- PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN COMITETUL JUDEȚEAN IAȘI Organizează pentru ziua de 1 Octombrie 1948, ora 17 fam., in sala cinematografului Trianon, sărbătorirea a 10 ani de la apariția lucrării tov. Stalin, „Curs scurt al Istoriei P. C. (b) al U. 8.", in cadrul unei adunări generale. După conferință va urma un festival artistic la care își vor da concursul artiștii Teatrului National și Filarmonica „Mol­dova" din Iași. închiderea Conferinței sanitare Cuvântările tov. dr. V. Mirza și tov. L. Sălăjan BUCUREȘTI 29 (Agerpres).— Marți seara s’a înche­iat la Ministerul Sănătății, Conferința pe țară a inspec­torilor sanitari județeni și a medicilor primari. In încheerea Conferinței, au luat cuvântul Prof. Dr. V. Mârza Ministrul Sănătății și L. Sălăjan, Ministrul adjunct la acelaș departament. Primul a luat cuvântul Tov. L. Sălăjan, care după ce arată că realizările, in legătură cu instituțiile spi­talicești, cu medicina pre­ventivă și cu trimiterea oa­menilor muncii la băi, con­­stitue un merit deosebit al Partidului Muncitoresc Ro­mân și al guvernului, ex. pune principiile regulamen­tului de organizare și func­ționare a instituțiilor spita­­licești, precizând că acest regulament fixează reguli și principii nomi îavorite din principiile de bază ale regimului democratic.­­ După ce precizează că munca in județe trebue să aibă un caracter colectiv, trebuind totodată ca res­ponsabilitatea personală să se întărească, Tor. L. Sala­­jan a Încheiat arătând im­portanța ce trebue acordate cadrelor sanitare [care tre­bue să pună în aplicare li­nia trasată de Minister în politica sanitară. A luat apoi cuvântul tov. ministru dr. V. Mâr­za, care a expus poziția Partidului Muncitoresc Român față de proble­mele sănătății. Fără a nega impor­tanța medicinei curative — a spus D-sa — „ Par­tidul­­ nostru înțelege să dea o largă extindere medicinei preventive. După ce a făcut anu­(continuare In pag. 4-a) Proletari din toate țările, uniți-vă! Redactor responsabil: C. BORGEANU O strălucită victorie a minierilor din regiunea Baia-Mare BUCUREȘTI 29. (Ager­preș). — In cadrul acțunii de ru­găjire c­u întrecerile socialiste în cinstea zilei de 7 Noembrie« ce vor în­cepe la 1 Octombrie între minierii din regiunile Baia Mare și Munții Apuseni­, a avut loc ori o întrecere focală în mina din Valea Roș­e (reg­unea Baia Mare). Rai­onal­zând munca, e­­hi­pa câștigătoare a în­trecerii a depășit norme cu 100 la sută. Rezulta­­tul obținut este excepțional date fiind condițiilor grele d muncă în această re­­giune. time­de­ni Lui Gavriloiu parcă nu­­vine să creadă. Nu mai simt* împunsăturii« de cuțit care-1 furnicau prin glesne. De reu­matismul ce l-a căpătat nu scapă, mai ales că a trecut ln cealaltă jumătate a vieții, însă este ferit de umezeală, cauza pr­icipală a durerilor de nesuferit ce se înduri zilnic. Iată că s'a putut și asta, dar n’ar fi crezut-o până acum. La secția polier—unde se lustruește sfoara — nu po­t să lucrezi fără apă. Apa stropește, curge în jghiab și pe alături. Ce putea face ? La desculța, sufleca pantalonii până peste genunchi și-apoi o zi Întreagă bălăcea prin apă. Ce putea să iasă din atâta apărare? Reumatism, bătrânețe prematură, cârje. Când pe un muncitor nu-i mai țineau inchceturile și că­dea lângă mașină, era trimis acasă și nu mai avea ce căuta ln fabrică. Altul nou 11 lua locul, tânăr și voinic 1« Început, bolnav și șubrezit în scurtă vreme. Când la rândul lui cădea in bălioaga de lângă mașină, era Înlocuit cu altul tânăr și voinic. Și așa mai departe. Pensie, asigura­rea bătrânețelor ? Nici gând. Patronul „asigura” In primul rând bătrânețele sale. Gavriloiu a încercat în câ­­teva rânduri: — Domnule director, poate că-i de făcut ceva. Mă taie la os. Apa-i caldă lângă ma­șină, dar când mă duc câțiva metri mai încolo, înghiață pe picioare. Altădată: — Domnule director, gân­­diți-vă, suntem oameni. E pă­cat să ne prăpădim Înainte de vreme. Altădată: — Domnule director, nu mai este de îndurat. Dafi­nent sta sisme de cauciuc. — Patronul n’are bani de părăduit degeaba. — Domnule director, plec. — N’ai decât. Găsesc zec« In loc. Dar să văd unde ai să lucrezi? Gavriloiu n’a plecat. A În­cercat pe ici, pe dincolo, să găsească altă slujbă. Era în­— Ce-ai făcut până acum? Când spunea, răspunsul era Invariabil: , — N’avem loc. N ai decât să nu pleci de-acolo. Ca să se lase păgubaș, Iar nu era cu putință. Copiii ?­­ca să cereau de mâncare. M așa, muncind din arcu* reușea sa te astupe gu. *1 câte o bucată de pâine. A rămas. In fiecare disal- A. K* ( ont­ miare în rag. 2-aJ In ghiare de oțel Camionul societății R. A. T. A. intră pe poarta fa­bricii „Victoria“, parcurge drumul pietruit al curții și în fața depozitului, balotu­rile in chingi de tablă sunt asvârlite jos. Drumul lung de peste graniți, câmpii și ape s'a terminat. Muncitorii așează balotu­rile In mormane și... poves­tea unui puf ușor de bumbac începe. Din baloturile desfă­cute răsar acum la lumină pături albe, cenușii. Este bumbacul presat. Această primă sortă e însă plină de impurități, fibre, lemnișoare. De aceea puful de bumbac — un pumn alb de vată mă­tăsoasă care cântărește 10-15 gr. — pornește la drum și-și face intrarea în secția­­ 1* baraj. Aci îl așteaptă câte*« mașini mari, complicate !* prima care-l ia în primire este Grigtonul, mașina cu dinții metalici care destra", mă bumbacul întins in pă* turi, îl desface în pufușoare mici și îl descarcă de o sea­­­mă întreagă de impurități. De aici, prin aer cu presiuu­ne, dealungul unor burlani lungi, bumbacul trece în alti M HAI BRATA (continuare la pag. 3-a) La fabrica «»Victorîft Povestea unui pufușor _____de bumbac-----­ la ghiare de oțel — îngrijire specială — Ringurile — flir frate, altă soartă — La războiul de țesut­­ ... Și spre magazinele de Stat Puțini dintre cei ce, după o alegere amănunțită, și-au cumpărat finet pentru o căma­­șe sau o pijama călduroasă, se gândesc la pufușorul de bumbac care se ascunde între dun­gile multicolore ale materialului. Puține dintre gospodinele care-și­­ aleg prosoapele distribuite prin magazine se gân­desc că acelaș pufușor jucăuș se ascunde și între zăbrelele portocalii și liliachii dintre rân­durile ștergarului. Și dacă cineva ar vrea să cunoască toată cazna prin care trece pămatu­­ful acesta de floare care-și întinde albul dealungul câmpiilor Însorite ale Uniunii Sovietice, acela ar trebui să urmărească o poveste zbuciumată în care munca îndârjită a omului se împletește cu întâmplările nenumărate prin care trece bumbăcelul de la nașterea sa pana la transformarea sa care înseamnă­­ calitate și cantitate. 1­ 1i Condiționarea semințelor în vederea însămânțărilor de toamnă In comuna Dumești au luat ființă 3 centre de trio­­rat și 3 centre de selecțio­narea semințelor după cum urmează: In satul Dumești un cen­tru de triorat și un centru de selecționat cu câte un responsabil. In satul Păușești și Ho­­sești câte un centru de trio­­rat și câte un centru de se­lecționat iarăși cu câte un responsabil cari suprave­ghează mersul acestor ope­rațiuni, pentru ca nici un bob de grâu să nu rămân­ dat în pământ până ce mai­ întâi nu va fi condiționat așa după cum s’au primit instrucțiuni. Căci numai prin condiționarea semințelo­r vom căpăta o recoltă­­ mai bună cari să asigure m­ana tuturor oamenilor muncii din fabrici, uzine, ogoare, biurouri. M. VĂZDĂUȚEANU

Next