Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1948 (Anul 4, nr. 684-760)
1948-10-01 / nr. 684
Ș colile își deschid larg porțile. Pe străzile lașului, ca și la preajma clădirilor școlare, un tineret gălăgios aduce cu haosul frământarea începutului de ancoraf. O atmosferă deosebită îmbracă însă anul acesta, această frământare. Nu e frământarea obișnuită de altă dată, grija pentru taxele școlare excesive, pentru cheltuielile foarte mari, care constituiau totdeauna o problemă nerezolvabilă pentru fiii poporului muncitor. * Școala nouă își deschide anul acesta porțile punând in aplicare reforma revoluționară a Învățământului, reforma de structură, care o adaptează la nevoile țării și poporului muncitor, încadrând-o la lupta pentru construirea unei societăți superioare, pentru ca să se poată asigura întregului popor ridicarea niveului cultural, pregătirea cadrelor de specialitate necesare țării și desvoltarea științei în toate ramurile ei. Regimurile din trecut au creat toate condițiile pentru ca tehnicianul și lucrătorul să fie un simplu robot, să nu vadă mai departe decât munca imediată de care era legat și să nu i se deschidă un orizont mai larg. Izvorând din această concepție burghezo-moșierească, in care industria era privită numai sub prizma exploatării, iar teoria ca un mijloc de subjugare spirituală a oamenilor, școlile industriale, dealtfel foarte puține la număr, erau considerate ca niște școli de categorie inferioară, unde ucenicii care toată ziua roboteau și Îngrijeau de nevoile particulare ale patronilor, se duceau seara să urmeze cursuri de așa zisă specializare". La noi in Iași, In timp ce am avut o singură școală Industrială și un gimnaziu industrial, totdeauna cu elevi putini, am avut o serie întreagă de licee "teoretice" care-și făceau o adevărată concurență în a atrage odraslele celor care știau că ■urna banul este demnitatea omului. Accesul fiilor poporului muncitor, era imposibil din cauza greutăților materiale. Regimul burghezo-moșieresc, aservit trusturilor de peste hotare, n’a avut interesul să formeze cadre tehnice in tară, așa cum nu era interesat nici in desvoltarea industriei și economiei nationale, căci supraprofiturile moșierilor, fabricanților și bancherilor se bazau doar pe exploatarea din ce în ce mai cruntă a poporului. Așa se face că Intre anii 1938—1942, am avut în Iași 5500 elevi ai celor 14 licee "teoretice" printre care două comerciale, in timp ce elevii celor două școli industriale. Împreună cu cele profesionale de fete , Reuniunea Femeilor Române, Sf. Sava, Școala Normala și Seminarul Teologic la un loc, atingeau abia numărul de 1200.Chiar cele două școli industriale, dădeau nu atât muncitori calificați pentru industrie, cât mai ales mici meseriași. Clasa noastră muncitoare, care și-a luat ca sarcină lichidarea Înapoierii economice a țării, desvoltarea unei industrii puternice și a unei agriculturi înfloritoare — condiții de bază ale ridicării nivelului de trai al poporului, știe că nu se va putea ajunge la aceasta, fără îndrumările și ajutorul oamenilor de știință, al inginerilor și tehnicienilor, al specialiștilor și al oamenilor cu o Înaltă calificare profesională, capabili să pună In valoare în cele mai bune condițiuni a valurile tării, să împingă producția și productivitatea muncii la un nivel necunoscut In trecut. Iată de ce, prin reforma ((•intingare în pag. 43) Drumul școlărimii Primite cu bucurie de țăranii muncitori Echipele volante de reparațiuni și-au început lucrul La centrul de reparat unelte agricole dela Șipote Duminica trecută s’a inaugurat la Șipote, expoziția agricolă a Plății respective. Țăranii, adunați un număr mare, au putut cu acest prilej să învețe cât de mult folos poate aduce agricultura făcută in mod științific. __ In acelaș timp, țărănimea muncitoare a avut prilejul să-și inalte nivelul cultural participând la festivalul artistic organizat cu concursul unei echipe artistice trimisă de Teatrul National din localitate, al unei formațiuni orchestrale trimisă de Filarmonică, precum și prin dansurile și corurile echipelor artistice din plasa Șipote. In mod deosebit a fost apreciat de către țărănimea muncitoare, sprijinul pe care l-au dat echipele de muncitori ai atelierelor volante de reparațiuni. Produsa de preț, numai prin agricultură științificâ Țăranii sosiți la Șipote din împrejurimi și din comunele îndepărtate, mișunau de ici colo să se informeze despre varietățile de soi prezentate la expoziție, cum trebuesc îngrijite, cum trebue lucrat ogorul pentru a obține și ei asemenea produse de preț. Colțul cu produsele fermelor de stat le atrăgea tuturor atenția prin calitatea superioară a fructelor, cerealelor,brânzeturilor, etc. — „Sămânță bună, muncă cu mașinile, rânduială după învățătura specialiștilor; iaca așa se capătă bunătățile aestea spunea unul dintre țărani. Ridicarea nivelului cultural să ridice nivelul din muncă Unii priviseră cu interes tot ce era expus prin rafturi și acum se îndreptau care ’ncotro. Altora le plăcea să asculte cântecele, mulți priveau cum se desfășoară pe scenă piesa de teatru. — „Azi ne mai primenim și noi sufletul și mintea, că mâine'n zori ne așteaptă (continuare în pag. 2-a) í BIBLIOTECA UNIVERSITAȚÎi f •IAȘJÎ 1 ■ VtrilferM Otfflmferie 1948 Anul IV Nr. 684 4 pagini 4 Lei ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACTIA: ADMINISTRAȚIA: Ieși Stt. CuzA-VodĂ 52—Tel. 1806 Iași. Str. CuzA-VodĂ Nr. 52—TeL 2042 Suntem in preajma sărbătoririi celei de a 31-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Apropierea acelei luminoase zile în care proletariatul rus, condus în luptă de gloriosul Partid al lui Lenin și Stalin, a sfărâmat lanțurile umilinței și exploatării instaurând socialismul pe o sesime din globul pământesc, face să freamăte de bucurie inima fiecărui om al muncii. Anul acesta vom aniversa glorioasa zi a Revooluției Socialiste în condiții noi. Sărbătorim 7 Noembrie, într’o perioadă când muncitorimea din R. P. R. in frunte cu avant-garda sa Partidul Muncitoresc Român s'a avântat cu hotertre nestrămutată pentru construirea orânduirii socialiste în țara noastră. ______ In cinstea embre lui 7 Na- In preajma lui 7 Noembrie, munca a căpătat un ritm accelerat, viu. In fabrici. Pretutindeni acest 7 Noembrie a imprimat un entuziasm deosebit care se concretizează în angajamente, pe care oamenii muncii il vor Îndeplini în cinstea acestei sărbători. In ședința organizației de bază muncitorii și tehnicienii de la IL A. T. A. și-au luat angajamentul ca până la 7 Noembrie să construiască în plus un autobuz peste cele 10 prevăzute în [ n [să rpdan^ circulației 9 mașini din cele care ani de zile au stat în paragină și să facă reparații generale la două autobuze, în afara programului. La îndemnul organizației de Partid Muniloiii $ilitiii de la L. T. N se pregătesc să Întâmpine 7 Noembrie cu noi birnânți pe frontul muncii In cinstea celei de a 31-a aniversare a Revoluției Socialiste, oamenii muncii de la R. A. T. A. s-au avântat ln întreceri socialiste trecerile. Astfel secția lăcătușerie a chemat la întrecere tâmplăria, secția strungărie se află in întrecere cu secția electricitate, atelierul montaj motoare a provocat la Întrecere secția L. ZĂICESCU (continuare in pag. 3-a) fabrică de materiale electrice din CI. R. S.TS. s-a Tineretul sătesc din Cănești contribuie la crearea de fonduri trebuitoare reparării școlii din sat Duminica trecută avut loc in satul Găanești din com. Buznea o frumoasă serbare dată in cadrul Căminului Cultural de către Tineretul Sătesc. Pentru reușita serbării și a horei care a urmat, tineretul a avut sprijinul și Îndrumarea organizației de Partid din comună, precum și concursul organizațîilor de masă. La serbare a pârticipat un mare număr de săteni iar fondurile realizate vor servi pentru grăbirea executării lucrărilor de reparație a școlii din satul Gănești. GH. GH. RUSU coresp. o fabrică in întrecere Pentru realizarea angajamentelor Insă, oamenii muncii de la R.A.T.A. s-au angajat in Întreceri socialiste care au ca obiectiv sporirea productivității, îmbunătățirea calității și Întărirea disciplinei in muncă. Zilele trecute, organizația de Partid a prelucrat în fața muncitorilor importanța întrecerilor și semnificația lor în împlinirea angajamentelor pentru 7 Noembrie. Pe dată, In aceeași ședința s-au și perfectat în- PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN COMITETUL JUDEȚEAN IAȘI Organizează pentru ziua de 1 Octombrie 1948, ora 17 fam., in sala cinematografului Trianon, sărbătorirea a 10 ani de la apariția lucrării tov. Stalin, „Curs scurt al Istoriei P. C. (b) al U. 8.", in cadrul unei adunări generale. După conferință va urma un festival artistic la care își vor da concursul artiștii Teatrului National și Filarmonica „Moldova" din Iași. închiderea Conferinței sanitare Cuvântările tov. dr. V. Mirza și tov. L. Sălăjan BUCUREȘTI 29 (Agerpres).— Marți seara s’a încheiat la Ministerul Sănătății, Conferința pe țară a inspectorilor sanitari județeni și a medicilor primari. In încheerea Conferinței, au luat cuvântul Prof. Dr. V. Mârza Ministrul Sănătății și L. Sălăjan, Ministrul adjunct la acelaș departament. Primul a luat cuvântul Tov. L. Sălăjan, care după ce arată că realizările, in legătură cu instituțiile spitalicești, cu medicina preventivă și cu trimiterea oamenilor muncii la băi, constitue un merit deosebit al Partidului Muncitoresc Român și al guvernului, ex. pune principiile regulamentului de organizare și funcționare a instituțiilor spitalicești, precizând că acest regulament fixează reguli și principii nomi îavorite din principiile de bază ale regimului democratic. După ce precizează că munca in județe trebue să aibă un caracter colectiv, trebuind totodată ca responsabilitatea personală să se întărească, Tor. L. Salajan a Încheiat arătând importanța ce trebue acordate cadrelor sanitare [care trebue să pună în aplicare linia trasată de Minister în politica sanitară. A luat apoi cuvântul tov. ministru dr. V. Mârza, care a expus poziția Partidului Muncitoresc Român față de problemele sănătății. Fără a nega importanța medicinei curative — a spus D-sa — „ Partidul nostru înțelege să dea o largă extindere medicinei preventive. După ce a făcut anu(continuare In pag. 4-a) Proletari din toate țările, uniți-vă! Redactor responsabil: C. BORGEANU O strălucită victorie a minierilor din regiunea Baia-Mare BUCUREȘTI 29. (Agerpreș). — In cadrul acțunii de rugăjire cu întrecerile socialiste în cinstea zilei de 7 Noembrie« ce vor începe la 1 Octombrie între minierii din regiunile Baia Mare și Munții Apuseni, a avut loc ori o întrecere focală în mina din Valea Roșe (regunea Baia Mare). Raionalzând munca, ehipa câștigătoare a întrecerii a depășit norme cu 100 la sută. Rezultatul obținut este excepțional date fiind condițiilor grele d muncă în această regiune. timedeni Lui Gavriloiu parcă nuvine să creadă. Nu mai simt* împunsăturii« de cuțit care-1 furnicau prin glesne. De reumatismul ce l-a căpătat nu scapă, mai ales că a trecut ln cealaltă jumătate a vieții, însă este ferit de umezeală, cauza pricipală a durerilor de nesuferit ce se înduri zilnic. Iată că s'a putut și asta, dar n’ar fi crezut-o până acum. La secția polier—unde se lustruește sfoara — nu pot să lucrezi fără apă. Apa stropește, curge în jghiab și pe alături. Ce putea face ? La desculța, sufleca pantalonii până peste genunchi și-apoi o zi Întreagă bălăcea prin apă. Ce putea să iasă din atâta apărare? Reumatism, bătrânețe prematură, cârje. Când pe un muncitor nu-i mai țineau inchceturile și cădea lângă mașină, era trimis acasă și nu mai avea ce căuta ln fabrică. Altul nou 11 lua locul, tânăr și voinic 1« Început, bolnav și șubrezit în scurtă vreme. Când la rândul lui cădea in bălioaga de lângă mașină, era Înlocuit cu altul tânăr și voinic. Și așa mai departe. Pensie, asigurarea bătrânețelor ? Nici gând. Patronul „asigura” In primul rând bătrânețele sale. Gavriloiu a încercat în câteva rânduri: — Domnule director, poate că-i de făcut ceva. Mă taie la os. Apa-i caldă lângă mașină, dar când mă duc câțiva metri mai încolo, înghiață pe picioare. Altădată: — Domnule director, gândiți-vă, suntem oameni. E păcat să ne prăpădim Înainte de vreme. Altădată: — Domnule director, nu mai este de îndurat. Dafinent sta sisme de cauciuc. — Patronul n’are bani de părăduit degeaba. — Domnule director, plec. — N’ai decât. Găsesc zec« In loc. Dar să văd unde ai să lucrezi? Gavriloiu n’a plecat. A Încercat pe ici, pe dincolo, să găsească altă slujbă. Era în— Ce-ai făcut până acum? Când spunea, răspunsul era Invariabil: , — N’avem loc. N ai decât să nu pleci de-acolo. Ca să se lase păgubaș, Iar nu era cu putință. Copiii ?ca să cereau de mâncare. M așa, muncind din arcu* reușea sa te astupe gu. *1 câte o bucată de pâine. A rămas. In fiecare disal- A. K* ( ont miare în rag. 2-aJ In ghiare de oțel Camionul societății R. A. T. A. intră pe poarta fabricii „Victoria“, parcurge drumul pietruit al curții și în fața depozitului, baloturile in chingi de tablă sunt asvârlite jos. Drumul lung de peste graniți, câmpii și ape s'a terminat. Muncitorii așează baloturile In mormane și... povestea unui puf ușor de bumbac începe. Din baloturile desfăcute răsar acum la lumină pături albe, cenușii. Este bumbacul presat. Această primă sortă e însă plină de impurități, fibre, lemnișoare. De aceea puful de bumbac — un pumn alb de vată mătăsoasă care cântărește 10-15 gr. — pornește la drum și-și face intrarea în secția 1* baraj. Aci îl așteaptă câte*« mașini mari, complicate !* prima care-l ia în primire este Grigtonul, mașina cu dinții metalici care destra", mă bumbacul întins in pă* turi, îl desface în pufușoare mici și îl descarcă de o seamă întreagă de impurități. De aici, prin aer cu presiuune, dealungul unor burlani lungi, bumbacul trece în alti M HAI BRATA (continuare la pag. 3-a) La fabrica «»Victorîft Povestea unui pufușor _____de bumbac----- la ghiare de oțel — îngrijire specială — Ringurile — flir frate, altă soartă — La războiul de țesut ... Și spre magazinele de Stat Puțini dintre cei ce, după o alegere amănunțită, și-au cumpărat finet pentru o cămașe sau o pijama călduroasă, se gândesc la pufușorul de bumbac care se ascunde între dungile multicolore ale materialului. Puține dintre gospodinele care-și aleg prosoapele distribuite prin magazine se gândesc că acelaș pufușor jucăuș se ascunde și între zăbrelele portocalii și liliachii dintre rândurile ștergarului. Și dacă cineva ar vrea să cunoască toată cazna prin care trece pămatuful acesta de floare care-și întinde albul dealungul câmpiilor Însorite ale Uniunii Sovietice, acela ar trebui să urmărească o poveste zbuciumată în care munca îndârjită a omului se împletește cu întâmplările nenumărate prin care trece bumbăcelul de la nașterea sa pana la transformarea sa care înseamnă calitate și cantitate. 1 1i Condiționarea semințelor în vederea însămânțărilor de toamnă In comuna Dumești au luat ființă 3 centre de triorat și 3 centre de selecționarea semințelor după cum urmează: In satul Dumești un centru de triorat și un centru de selecționat cu câte un responsabil. In satul Păușești și Hosești câte un centru de triorat și câte un centru de selecționat iarăși cu câte un responsabil cari supraveghează mersul acestor operațiuni, pentru ca nici un bob de grâu să nu rămân dat în pământ până ce mai întâi nu va fi condiționat așa după cum s’au primit instrucțiuni. Căci numai prin condiționarea semințelor vom căpăta o recoltă mai bună cari să asigure mana tuturor oamenilor muncii din fabrici, uzine, ogoare, biurouri. M. VĂZDĂUȚEANU