Lupta Moldovei, ianuarie-martie 1949 (Anul 5, nr. 761-834)

1949-01-01 / nr. 761

Democrațiile populare I­­ .­ys- ""*■" ^ " pot îndeplini mărețele sarcini ale­­ dictaturii proletariatului «­ Curmare din pag. I-a­ jeșca pentru propășirea» îm­bogățirea și puterea de ne­învins a patriei lor. ("Aplau­ze prelungite). Pe drumul spre socialism, pe drumul de alianță între proletariat și țărănimea muncitoare sub conducerea proletariatului, pe drumul de puternică prietenie cu Uniunea Sovietică și cu ce­­lelalte țări de democrație populară­­* drum pe care îșisrge atât poporul cehos­lovac cât și poporul nostru --pe acest drum prietenia între poporul cehoslovac și poporul român este d­eză­­guită pe veci (aplauze re­­pe­ta­te). Tratatul între Republica Populara Română și Repu­blica Cehoslovacă prevede colaborarea între cele două republici ale noastre. Colaborarea între țările noastre este garantată atât de drumul comun pe care mergem, cât ți da interesele comune legate de acest drum. In drumul nostru întâlnim și vom întâlni greutăți. Este greu drumul spre socialism, dar este un drum bogat in rod măreț. Și rodul noi îl vom culege. ..„întâlnim greutăți înăun­trul țării , întâlnim greutăți în afara țării. Imperialiștii din Statele Unite și de pre­tutindeni ne pun tot felul de piedici politice, econo­mice. O pildă este blocarea u­­nor bunuri ale țării noastre, depuse cu neîndreptățită în­credere de guvernul nostru în băncile elvețiene. Popoarele noastre luptă împotriva greutăților cari nu Se pun în cale și luptă cu succes. Dovadă este și faptul că poporul cehoslo­vac Îndeplinește planul fi­xat de către Partidul Co­munist și guvern, plan care duce spre construcția so­cialismului. Planul pe care l* a expus eri aici secretarul general al Comitetului Central al Partidului nostru și preșe­dintele Comisiei de Planifi­care, Gheorghiu-Dej (aplau­ze puternice și îndelung re­petate), ca și bugetul pe care îl va expune mâine a fi secretarul Comitetului Central al Partidului nostru ți Ministrul de Finanțe, Va­si­le Luca (aplauze puterni­ce), vor fi fără nici o în­doială realizate de clasa muncitoare,­­de țărănimea muncitoare, da poporul nos­tru. Realizarea acestora ne va duce mult înainte, ne va face să fixăm temeinic ba­zele construirii socialismu­lui la noi. Dar tovarăși și prieteni deputați, drumul nostru îna­inte va fi mult ușurat și noi vom merge mai repede a­­tunci când noi ne vom uni sforțările noastre, rând în frunte.".cu Uniunea Sovietică țările democrației populare își vor uni în colaborare for­țele lor. s O astfel de colaborare ea v­re­m să ne ducă înainte, care să ne ducă mai repede spre socialism —o strânsă cola­borare între țările democra­ției populare și Uniunea So­vietică, — o astfel de cola­­borare trebuie s’o realizăm și o vom realiza (aplauze prelungite). Țările capitaliste, țările imperialiste vorbesc de o colaborare în cadrul planu­lui Marshall. Ce înseamnă ,colaborare" între țările ca­pitaliste, o vede astăzi și un copil. Aceasta înseamnă sub­ubordonarea de către impe­rialiștii din Statel Unite a­­ jurior’ care au intrat în pla­­nul Marshal ; aceasta în­­seamnă o colaborare între cercuri­ie imperialiste pentru sărăcireaȚjări­lor intrate . în jlanul Marshall, înseamnă " eolaborare' pornita împotrivi popoaarelor din" țările mar­­iscălite."ț « k fa^Cgim capitalist, d1 im­perialiști, nu poate­­ vorba , de altceva decât de antago­­­­nisme, de concurență, de­­ neînțelegere între diferitele țări capitaliste, între diferiți­i guvernanți, între diferitele­­ cercuri stăpânitoare din ță­­­­rile capitaliste.­­ Politica imperialistă are , la baza sa dușmănia, ura de­­ rasă, naționalismul. Numai conducătorii, dușmani ai pro­­­­priului lor popor pot să du­­­­că o politică naționalistă, o­­ politică de izolare a propriei națiuni de celelalte popoare , și în felul acesta o politică­­ păgubitoare pentru propriul­­ popor.­­ Colaborarea între țările­­ democrației populare, cola­­­­borarea cu Uniunea Sovie­­­­tică este o colaborare baz­­­zată pe dragoste și frăție între popoare. Politica in­­­­ternă a lagărului socialist 5­mutul și al democrației popu­­­­lare ca și politică sa din c afară este o politică ce se £ bizue pe internaționalism,­­ pe dragoste și pe înțelegere­a între popoare (aplauz). Politica de adevărată de 1 frățească colaborare între­­ Uniunea Sovietică și între­­ țările democrației popu­­­­lare, este politica de res­­­­pect reciproc și egalitate . Intre marea putere care­­ este Uniunea Sovietică șî statele mijlocii și mici cum­­ sunt acelea ale democra­­­­țil­or populare. Politica de­­ colaborare a Uniunii Sovie­­i­tice, este o politică de aju­­s­torare a țări­or m­j­ocii și­­ ni­ai aliate cu ea.­­ Țara noastră cunoaște 1 larg acest ajutor dat de­­ către Uniunea Sovietică. ® Uniunea Sovietică ne dă­m ajutor nouă și altor țări - prietene să ne desvoltăm­­ industria noastră, să de­­s venim din țări înapoiate , agricole, țar» înaintata in­­­­dustriale, să ne ridicăm­­ agricultura noastră. d O astfel de colaborare ? bazată pe internaționalism,­­ bazată pe sprijin reciproc . O astfel de politică de­­ co­­­­laborare tot mai strânsă l vrem să ducem cu prietena­­ noastră Cehoslovacia și cu­­ celelalte țări de democrație populară. O astfel de politică garan­­­­tează că colaborarea înscri­­să în Tratatul nostru cu Cehoslovacia va fi realizată­­ în condițiunile cele mai bune (aplauze). Tovarăși și prieteni de­­­­putați , deputate. Trata­­­­tul încheiat­ cu Cehoslova­­­­cia prevede asistență mu­­­­tuală. Republica noastră^ și ț Rep­blica Cehoslovacă &’<=u , legat ca în caz de repetare a unei agresiuni din partea­­ Germaniei sau oricărui alt­­ stat Ce s’ar alia cu Germa­­­­nia sub orice formă, sa ne dăm unul altuia ajutor cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție, (apla­uze). Stăpânii tru­purilor nu pot uita grămezile de aur pe care le-au strâns din sângele, din viața milioa­nelor de oameni care au murit în războiul trecut ; nu pot uita grămezile de aur care le-au fost aduse de lacrimile și doliul ma­melor, soțiilor și copiilor­­ celor căzuți în timpul răz­­­­boiului. Stăpânii trusturi­­l­­or jinduesc și ațâță la noi războaie. Planul Marshall „ajută“.. Ajută pe criminalii naziști din Germania Occidentală să-și refacă potențialul de războiu. Ajută în China, în Grecia, în Indonezia, forțele­­ care duc război împotriva­­ popoarelor care lupta pen­tru libertate. Ajută în ■­­Franța, în Italia, în Spania ■ și aiurea forțele care sa­­ înarmează împotriva mună­lucitorilor și țăranilor care il vor muncă, vor pâine, vor f­i libertate (aplauze puternice). Tovarășul Stalin spune : • Acești domni sprijină po­­l­litica de agresiune și de des- E băntuityigpuaut nou războiu. .."Toate acestea se pot sfârși numai printr’un eșec rușinos al atâta­ orilor la un nou războiu" Popoarele lumii repetă cu­­vintele tovarășului Stalin. Se repetă poporul chinez ale cărui armate victorioase înaintează pe întreg cuprin­sul China­, (aplauze furtu­noase).’] Se repetă poporul grec a cărui armată democratică înregistrează succese (apla­uze). Se repetă muncitorii din Franța, care strigă în auzul lumii întregi; noi muncitorii francezi, țăranii francezi, poporul francez, nu vom lupta niciodată împotriva Uniunii Sovietice, faptauze furtunoase și îndelung re­petate). i­ Acești domni vor suferi un eșec rușinos — o spun și muncitorii și țăranii din Italia, Spania și din întreg cuprinsul lumii, o spun toți acei care luptă împotriva a­­supritorilor. Împotriva ex­ploatatorilor, împotriva im­perialiștilor ațâțători la răz­­­­boaie. Imperialiștii ațâțători la războaie vor suferi un­­ eșec rușinos — a afirma zi de zi frontul puternic al ță­rilor socialismului și al pă­cii in frunte cu Uniunea So­vietică (aplauze puternice). Sperietura cu bomba a­­tomică se transmite prin posturi de radio, se trans­mite in țări ca a noastră prin șoapte, prin cuvinte­­ spuse pe la colțuri, de ind­­­i­vizi care seamănă cu păian­­j­jenii care țes pânza lor ne- i­regulată în colțuri Intune­­­­coase și nedereticate la timp. Dar glasul de pace, glasul Uniunii Sovietice 1 glasul de chemare sa < luiptă împotriva războiului se aude puternic, deschis, i curajos in lumea întreaga. 1 Răsună glasul Uniunii So­­­­viet­ce, glas, care demască, dă curaj, îmbărbătare și credință fermă că puterea popoarelor, puterea unită a celor ce muncesc poate să împiedice și va împiedica pe ațâțători să pornească un nou război. (Aplauze prelungite). Stăpânii trusturilor, ațâ­țătorii și războiu au vin­ în memorie și în fața ochi­lor averile adunate de pe urma războiului, dar to­varășul Stalin spune : Sunt încă prea vii în memoria popoarelor grozăviile războ­iului recent și sunt prea mari forțele sociale care sunt pentru pace­ pentru ca­ elevii lui Churchill întru a­­gresiune să le poată învinge­­ și să îndrepte lucrurile spre un nou război­. Dragi tovarăși deputați și deputate, Republica Popu­lară Română în alianță cu Republica Cehoslovacă, în alianță cu celelalte țări ale­­­ democrațiilor populare și mai cu seamă cu marea noastră aliată Uniunea Sovietică (vii aplauze), merge cu ho­­tărîre pe drumul construirii socialismului. Tocmai pentru a asi­gura această construire, noi și celelalte țări ale democrației populare mergem pe drumul unei strânse colaborări eco­nomice, culturale și po­litice, mergem pe drumu­luptei împotriva agresiu­nii, pe drumul luptei pentru pace, fiind uniți în lagărul tarilor socia­­­­listmului și al păcii în frunte cu Uniunea Sovie­tică, mergem pe drumul marxist-leninist, pe dru­mul lui Stalin, al inter- naționalismului proletar. Pe acest drum noi suntem siguri că Tratatul, pe care Marea Adunare Națională il va ratifica astăzi, va fi în­­­­făptuit spre binele, spre­­ prosperarea spre fericirea­­ poporului frate cehoslovac, ■ spre binele, spre prospera­­­­rea, spre fericirea poporului­­ român. (Aplauze prelungite­­ și îndelung repetate, întrea­­­ga asistență ovaționează în i.picioare). LUPTA MOLDOVEI 0 filiale a Academiei Me li Iql tutin și bei republicii Populare Române la Iași Prin noua organizare a Academiei Republicii Po­pulare Române s-a hotărât înființarea unor filiale în orașele Cluj și Iași. Organele de bază prin care Academia RPR își va desfășura activitatea știin­­țifică, artistică și culturală sunt Institutele de cercetări și anexele lor unde lucrează membrii titulari activi și onorifici, membrii cores­pondenți și colaboratorii științifici. Filiala Iași va avea un Institut de cercetări me­dicale având ca anexe sta­țiunea de la Socola și cea de la Osoi. Deasemeni vor mai func­ționa la Iași Institutul de matematică și fizică, Insti­tutul de științe naturale a­­vând ca anexă stațiunea Agîgea, Institutul de știința tehnice, institutul de științe agricole și institutul de chimie. Pentru înviorarea pa te­­ren a acțiunii întreprinse în cadrul culturalizării ma­selor muncitoare și pentru desfășurarea revoluției cul­­­turale, Societatea Scriitoril­or din Republica Populară Română, inspirându-se din politica culturală a Parti­dului Muncitoresc Român a hotârît înființarea unor fi­liale în centrele mai impor­tante ale țării. Proectul care se află în studiu și care urmează a fi pus în practică prevede în­­ființarea unei filiale și in orașul nostru. Se va înființa o filial­a Societății Scriitorilor din R. P. H. la Iași lt­iple I­n­o leiiticiile Căminelor Culturale din județul Iași In cadrul acțiunii de cul­turalizare a țărănimii mun­citoare, Direcția Căminelor Culturale din Ministerul Ar­­telor și Informațiilor a re­partizat recent un număr de 1Ș aparate de radio la priză și la baterie pentru uzul Căminelor Culturale în Ju­dețul nostru. Aparatele fac parte din stocul celor importate din U. R. S. S. și din cele con­struite în lar­g. . Pentru înlesnirea cumpă­rării, Ministerul Artelor și Informațiilor a dispus ca a­­chitarea aparatelor reparti­zate să se poată face în rate. Această înzestrare cu a­­parate de radio a cămine­lor culturale demonstrează grija Partidului Muncito­resc Român pentru ridica­rea nivelului cultural al ma­selor muncitoare din lumea satelor.“ 30 Dec. 1947-30 Dec. 1948 Drumurile refăcute La refacerea drumurilor s-au realizat următoarele: Aprovizionarea cu nisip — 3804 metri cubi. Valoarea 6.720.000 lei. Transport nisip, — 300 metri cubi. Valoarea 240.000 lei. Extras, sport și transport piatră: 350 metri cubi. Va­loarea 350.000 lei. Șanțuri refăcute și cură­țate­­ — 313 km. Valoarea :600.000 lei. Piatră transportată și aș­ternută — 1600 metri cubi. Valoarea 2.800.000 lei. Drum comunal reprofilat— 13,50 km. Podurile refăcute Podețe tubulare construite — 15. Valoarea 2.490.000. Poduri de lemn construite, reconstruite și reparate— 29. Valoarea 1.467.000 lei. m­m și mașini agricole închiriate plugărimii muncitoare Pentru a sa împlini lip­surile de inventar agricol necesar muncilor, au fost date prin centrele de închi­riere, unelte și mașini agri­­ole pentru plugărimea mun­citoare. In județ au fost înființate 30 centre și anume la Bu­cium, Ciurea, Costuleni, Gra­j­­duri, Mironeasa, Poeni, Pop­oreaca, Tomești, Bosia, Co* pou, Popricani, Sculeni, Ți­­gănați, Dumești, Erbiceni, Focuri, Gropnița, Pd. Iioaei Popești, Sinești, Andrieșeni, Bivo­ari, Roșcani, Șipote, Bâdeni, Belcești, Cârjoaia, Coarnele Caprei, Cotnari și Tg. Frumos. La aceste centre s’au re­partizat 564 pluguri, 93 plu­guri de vie, 46 semănători mari pentru porumb, 80 vermorele, 1056 grape cu două și trei câmpuri, 46 to­­c­itoare de sfeclă, 56 tocă­­toare de furaje, 133 vântu­­rătoare mari „Voi­na“, 65 piese de­s­truguri, 39 zdrobi­tori de struguri, 88 prăși­­tori, 156 batoze de porumb și 45 semănători mari de păioase.­ Aceste unelte și mașini au ușurat mult muncile a­­gricole din această toamnă, 130 burse acordate elevelor sărace și silitoare de la școala tehnică administrativă-economică din Iași Ministerul Comerțului și Alimentației a repartizat pentru școala tehnică admi­­nistrativă-economică un nu­măr­ de 130 burse. Căutându-se a sa ajuta un număr cât mai mare de eleve sărace, fie­ de mun­citori, țărani muncitori și funcționari cu familii grele, s'au dat 96 burse întregi, iar restul de burse au fost transformate în 69 semi­­burse. Părinții­ elevelor au pri­mit cu o deosebită satisfac­ție această înlesniră acor­dată« . EMILIA CORDEIANU coresp. pentru făurirea socialismului Cu avânt și inimă, au fi muncit femeile din fabricile v noastră în cinste primei a­­­­niversări a Republicii Popu­­­­lare Române. u In dragostea lor pentru „ tânăra patrie a celor ce muncesc cu brațele și cu­­ mintea la sate și orașe, ur­­­­mând exemplul tovarășior­­ lor, muncitoarele s’au stră­ s­­duit în chip deosebit pentru t­ a întâmpina ziua de 30 De­­a­cembrie cu noi și importan­­ți­te înfăptuiri In câmpul munc­i­cii. n Astfel Osacenco Maria și E .Săvescu Sevastița dela C.A. ii M. au depășit prima cu 60 s­ la sută și a doua cu 70 la­­ sută norma de producție, v Palaghia Maria și Șargu E­­­­liza deda „Victoria" au sal­­ur­tat și ele peste normă cu si 45 și 35 la sută fiecare, de Multa alte femei s’au dis­tins in muncă spărgând nor­ n­mele de producție. Astfel îi au ținut femeile să cins­­a­tească ziua In care poporul v a isgonit din fruntea Statu­ n­lui monarhia exploatatoare,­­ înscăunând Republica Popu­­li­tară. u­n Rezultat al unei lungi și ei consecvente lupte purtată de a clasa muncitoare în frunte­­< cu Partidul de avantgardă d împotriva dominației capi­taliste, 36 Decembrie a în­ a­semnat în acelaș timp Intre­­p­ăirea drepturilor și libertă­­­­­ilor cucerite de femei în ta­­ara noastră.­­ Spre deosebire de oricare alt stat capitalist, în țara­­ noastră femeia a fost pusă o pe treaptă de absolută ega­­fi­litate cu toți cetățenii țării,­­ In contrast cu oricare altă n Const­tuție burgheză, Cons­­t­tituț­a R. P. R. isvorîtă din c frământările și năzuințele d de mai bine a oamenilor­­ muncii, a consfințit și ga­rantează aceste drepturi, d Pentru prima oară azi fe­­­­meilor.­din, țara noastă li­­ s’a creiat posibilitatea de di a-și manifesta în modul cel mai larg și în toate ramur­­­i­le de activitate capacita­­­­tea și talentul lor. Ocupând­­ cele mai înalte funcții în­­ viața de Stat, la magistra­tură, învățământ, știință­­ sau literatură, femeile s’au­­ afirmat ca o forță activă și­­ conștientă în slujba intere­­s­­elor clasei muncitoare.­­ Numeroase femei se nu­­­­mără la noi la Iași, printre­­ fruntașii muncii. Pentru de­osebite merite în câmpul « muncii» țesătoarea Elena Das­­­­călu a fost distinsă cu „Or­­­­dinul Muncii”.­­ Tot așa putem cita exem­­­­plul Elenei Postulache, prim 1­ma femeie-mecanic la uzina 1 de electricitate din Iași. •­­ Strâns unite și mobilizate­­ sub steagul de luptă al u­­­­nicei organizații de femei­­ din R. p. R., Uniunea Fe­meilor Democrate din Ro­­­­mânia, femeile din orașul și­­ județul nostru au desfășu­­r­­at în cursul acestui an o­­ prodigioasă activitate care­­ echivalează cu o reală con­­­­tribute la opera de conso­­­­lidare a Republicei noastre­­ Populare. In cadrul acțiunii pentru luminarea ideologică și po­litică a maselor femenine au funcționat în cursul a­­cestui an un număr de 45 de școli de îndrumare care au fost frecventate de 514 femei, ce au desfășurat apoi o vie activitate de lămurire politică în rândurile marilor­­ masa femenine. Muncă intensă s’a dus în direcția lichidării neștiinței de carte, pentru alfabetiza­rea femeilor menținute în ignoranță sub trecutele re­gimuri burghezo-moșierești. Astfel în orașul și județul Iași au funcționat sub îngri­jirea U. F. D. R. In primul an al Republicei Populare Române» un număr de 12 cicluri de alfabetizare. ^ Azi funcționează în orașul^ * nostru 6 asemenea școli care" • activează în jpod organizat" fiind frecventate de 157 e­­level' Jfjăm: 1 Un rol deosebit în sitarul . Lacțiunii pentru cul^MaU^arei lașelor femenine, s-au av­ut cele peste 158 cercuri nlturale ca și grupele de actură în colectiv a ziarului Scânteia" și a revistelor Femeia" și „Săteanca". Deasemeni la sediul or­­anizației județene s-au pu b­azele unei biblioteci c ® este o mie de volume și a amenajat o sală de lem­ică. Și ca o încununare a c­avită­ții culturale trebui tot formarea unui ansab­lu artistic pe lângă organ­izația județeană U.F.D.i* chipe asemănătoare au Iu«f­iință pe lângă organizați­e sătești din Trg. Frumo% d. Uoaei, Popri­cani și Gro*­ănești. Realizări importante sra* tregi­strat și pe tărâmul unătății poporului și a asie», inței sociale. f In cadrul campaniilor s*« itare care s’au desfășur#­t orașul și județul Iași, s* divat 1138 femei. Edite ®­oluntare, au participat li lunca de refacere și goa* odlărire a unităților spita* cești. Prin grija U.F.D.R.» lui și cu sprijinul Servi­iului Sanitar la Fântânei» luat ființă o casă de nașt­­re, iar la Horleștei un ispensar. Un aport important îl duce U F.D.R. și în ceia«p­rivește buna funcționare c elor peste 100 de centre c­ipte din orașul și județ n ostru.­ O deosebită griji s*a 2f­ ordat problemei ocrotiri­opilului. In acest ser* ## a acționat în anul acesta «Si umăr de 12 grădinițe sc­ s ®* iere, iar 300 de copii at­­uncitori s'au întremat c­oloniile de vară organizat» e U.F.D.R. la Ștrand și j­­coala Normală „V. Lapuli» In acelaș timp, femei d in orașul și județul nostru­­u fost prezente și în muncel­­e refacere a orașului și f&d­­ețu­­i nostru. j 29.897 dre muncă volun­t­ară este bilanțul pârtiei«« ărîi echipelor de femei di c­adrul operei de înfrânar*«« »re a orașului. In campaniile agricole dă­nul acesta, numeroase SN nei au contribuit activ rsc*­mplinirea planurilor de b­» sămânțare și colectare, def­­ășurând o susținută nume de lămurire în rândurile țsc*­­ănimii muncitoare. Conștiente da faptul «† ajutând poporul grec cornt­­ribuie la întărirea forțe­lar condiale ale păcii în frunte­­u U. R. S. S. femeile de J.F.D.R. au dus în perman­tență o apreciabilă campa* lie de popularizare și am*­orare a luptătorilor grecii, care înfruntă cu bărbății, ancurile și tunurile cota«* litorilor imperialiști. Realizările organizați#­udețene U. F. D. R. surst mărturie a creșterii cât» științei și maturității politic­­e a femeilor din R.P.R. car î nsușindu*și învățăturile fer* meilor sovietice» munce«»­ și luptă alături de întreaga?­­rasă muncitoare pentru fav­urirea socialismului. Din cele expuse mai sus» rezultă ca în organizață» lași a UFDR s’au înfăptuit lucruri meritorii. Dar ar­e o greșală dacă am ascunde lipsurile care s’au semnalat în acelaș timp. Așa de pildă s’a constatat că nu s’a munŭ cit suficient în direcția ri­dicării nivelului ideologic* polit­e în general și în spe­­cial la sate. O lipsă impor­tantă o și aceea a subapre­cierii necesității ridicării de noi și tinere cadre femenine* Deasemeni deși munca e pla­nificată, nu se lucrează c» permanență în acelaș ritip ceea ce determină uneori gos­turi în muncă. " * La prima aniversare ». Republicii Populare Române femeile din Iași organizate în UFDR, își iau angajamen­tul să treacă cu hotărîre 1* lichidarea lipsurilor remar[­­cate și să pășească cu și m­ai mult avânt în muncă, în noul an^ șTEfA^esqU

Next