Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1949 (Anul 5, nr. 835-907)

1949-04-02 / nr. 835

_______________________ , M, M— .... Teza f>«:»tale plătită «n numerar, conf. aprob. lirecției G«-le P. T. T. Nr. 204.9­­0 | ° 4S, ■ ||M |M ,l|ll-|fl--rl1iri--riTfvmrvm—....ír’"'- i—-rrrni-"~----r---«MMiwnmMMiWHi E E D A C Ț î A i ADMINISTRAȚIA: Ieși St r. Cuza-Vodă 58—TcL lew lovi. Str. Cunea-Voda Nr. 52—Tel. 20«1 O noua dovada a creșterii forțelor păcii și progresului 1 Ziar pentru Moldova al Partidului Muncitoresc Român R­ecentele «legeri can* tonale din front* su­t avut o deosebită însemnătate în ju­decarea situației in* sernaționale» Este cunos­­tut faptul că politicienii americani n'au avut până acum ocazia directă să »erifice efectul ultimelor fer manevre agresive» a» a»lipsa popoarelor dornice in pace« Răspunsul prompt «1 țărilor de democrație populari și mai ales al tradinii Sovietice» care au demascat dela început a* «­fie manevre ca yi atitul «fine« netă a partidelor comuniste au arătat toc­mi că baza agitației cercu­­rilor imperialiste este slabă și manevrele lor pot fi zădărnicite. Uriașele manifestații din liste țările* adeziunea a feste 300 milioane de oa* «sens la inițiativa Comite­­t«­al International de Se­­gatură al Intelectualilor pentru organizarea unui Idmgres Mondial pentru Pace și Cultură, ca și gre­vele de protest cu ocazia publicării Pactului Atlant Ile» au demonstrat și mai fruste cât de urâți de popoare sunt ațâțătorii la «izfod­u și cum înțeleg Șfopoarele să lupte pentru fulg­urarea păcii, î Acum însă, prin recen­­tele alegeri franceze» agre­­»rîi americani au primit «confirmare directă a a­­cestei atitudini dârze a popoarelor, din chiar ță­rile stăpânite de ei. En ciuda coaliției dintre partidele guvernamentale Și R» P. F. (partidul lui De Smite), In ciuda procedu­rii electorale antidemocra­­t *ce» Partidul Comunist ] francez a cucerit aproape Si­va sută din voturi, mai ] *s«H decât ln toate alege» i toc de până acum, râmă­­i­tând primul partid al­­ franței.­­ Acest rezultat consunu­­i­ește în mod hotărât râs* ( pansul negativ pe care i ștoporul francez i-a dat l­a vân adevărații săi reprez i­zentanți, agresorilor.­­ Și deoarece prin proce­­s * dura electorală, agenți­i Wall-Streetului au încer­­­cat să falsifice sensul re *­al al­ acestor alegeri, e * x simplu­ dat de rezultatel­ * alegerilor municipale de la­­ Issy les Moulineux,— unde s'a aplicat sistemul repre­­­zentării proporționale­­, vine să întărească și m­a­i urnit adevărata semnifica­ție a votului poporal f­rancez. In aceste alegeri, lista I coaliției susținute de Par­­­tidul Comunist a Întrunit 45,5 la sută din voturi d­­e 6,2 la sută mai mult decăt­­n alegerile trecute, can­didații acestei liste­ cuce­­­­rind 18 din cele 35 focur existente. Alegerile din Franța sunt semnificative nu numai prin faptul că ele arata în mod clar o creștere a lagărului păcii impotrive celor ce ațâță la un nou războiu, dar și prin fap­tul că ele dovedesc rezis­­tența slabă a lagărului imperialist în chiar țările socotite ca făcând parte din acest lagăr. Și tocmai acest fapt este unul din caracteristicele importante ale acestei lup­te pentru pace. Ea este îm­brățișată de milioane de oameni ai muncii, de re­­prezentanții intelectuali­tății avansate, de stratu­rile cele mai largi ale populației din chiar ță­rile lagărului imperialist. Actualul Congres pentru pace al intelectualilor ame­­ricani, la care participă 8525 persoane, dintre care 2825 delegați este un e­­xemplu elocvent al carac­terului larg pe care l are această uriașă mișcare pentru pace. De aceea, lupta pentru pace, dacă va­­­ fi dusă cu perseverență și va fi me­­reu lărgită, va fi încunu­nată de cel mai deplin succes. Popoarele din li­­m­­ea întreagă, nu tribui decât sâ-și strângă­­ mai mult rânduri­e, să lupte și mai hotărât și să demaște și să zdrobească orice manevră nouă a a­ C ft t­ot ti in corpul ziarului *§ Rezoluția Congre­sului Intelectualii­lor din R. p. R pentru pace ș și culturi # Moțiunea adresată da Congresul inte­­lectualilor din IP și Comitatului da pra­gătiră a Congresului Mondial ai partizan nitros­picii (pop. 4.d) m Prin noua salarizare , Nivelul de trai­­­ al muncitorilor dela R. A. T. A. la îmbunătățiște 9256 lei am primit luna «ceasta la mâni» spune mun­citorul Anisei Dumitru dela BATA. Dacă adaug și o mie și câteva suta de lei ca avans asupra acordului Înseamnă eu vreo 4 mii lei mai mult ca In Ianuarie. 4ooo lei — repetă Anisei și începu să șoptească în­cetișor ca pentru sine: „La care din ei să se cumpăr mii fntăi de«ale Încălțării. Că doar trei ani și n’ar vrea să las pe nici unul din ei mai prejos. Să văd Ce-o spune nevasta mea. Chibzuit lucru­ri cu sa­larizarea asta. Ți­­ se plă­tește după cantitate și can­titate. Nu se mai întâmplă ca înainte că trebuiam să îm­pârțim câștigul cu aceia care nu făceau normele. Astăzi cât și cum lucrezi atâta cape­t, faca eu am dat un randament mai mare și salariul mi s'a mai mărit. Bina a zis un tovarăș la ședința de Partid că depin­de de felul cum muncim noi*. Și Anisat Dumitru luă hotărîrea ca în această lună câștigul lui să crească și mai mult mărind producția pentru a-și putea îmbrăca toată familia și pentru ca pianul de producția al fa­bricii să fie dus la indepli­­nira cu și mai bune rezul­­tate»"? Bună Starea copi* Iul meu se află la mftinele mele De când Ana Nicolau a demnit lucrătoare la secția tapițerie, dorința ei vie a fost ca în mod permanent să-și poată ridica califica­rea profesională căutând să priceapă cât mai mult acea­stă meserie, pent­ru ca sa merite pe deplin titlul da lu­­crătoare. Pentru această muncă ea pe luna ianuarie a căpătat salariul de 2702 lei iar acordul a fost de 1823 lei, deci a primit în mână 3525 tei. Dar adevă­­rata valoare a muncii pe care o prestează Ana Nico­la­u ca tapițeră o ml acum, când statul de piață arăt­a­ dreptul numelui ei suma de 5512 tel noul ei salar. Căș’gut acestei muncitoare vrednice însă nu s’a oprit a fi îndemânatică la lucru (con­fecționând scaune pentru au­tobuze) a reușit să măreas­­că producția căpătând un avans de b­op­let, urmând să s­e­ Carculezi depășirea de muncă și să primească și țes­uz. Luna aceasta va câștiga mai mult decât du­blul sumei pe care a primit-o luna trecută. Continuare în pag. 2-1 îndrumată și sprijinită de Organizația de Partid (fficiia uimii­le m­inâstiri Iii Dinttli a reușit să organizeze munca în așa fel, încât în cinci zile să se însămânțeze 60 la sută din planul de cultură al etapei ! Organizarea minuțioasă a muncii. — Roadele criticii și autocri­ticii în activitatea comisiei. — întărirea vigilenții față de chiaburi in ultimite cinci zile, ță­rănimea muncitoare din­­ om, Dănești a arat și asămăniat cu orz și floa­rea soarelui 299 hectare reușind să împlinească astfel 60 la sută din pia­­nui însămănțărilor clapei I-a. Find hotâriți să ducă muncă intr’un ritm și mat­r­u, țăranii muncitori din Dumești și-au propus să îndeplinească sarcini­l« primei etape in câteva site, trecând la însămân­ța­rile stabilite pentru c e­tapa următoare. Dacă până în prezent sa ajuns la un asemenea rezultat bun, aceasta se datorește bunei organizări a muncii, interesului pe care l-a depus comisia comunală de rnsămânțari care a avut totdeauna sprijinul și îndrumarea Or­ gcniizației de Partid. In cele ce urmează, vom­ arăta cum s -a plan­ficat munca această comisie comunală de insămânțări, împărțirea precisă a sarcinilor La data de 15 Februári« A. o.» Intr'o ședință ținută seara în localul Primăriei s'a dat Citire ordonanței Co­­misiei județene de însămân­­țări privitoare la efectuarea muncilor agricole de pri­măvară. La ședință lua parte bi­roul Organizației de Partid și delegați ai organizațiilor de masă din comună. După ca s'a citit cu aten­ție ordonanța, s'a trecut re aplicarea in practică a dis­­pozițiunilor. In baza propu­nerilor făcute in ședință, s'au împărțit responsabilită­­țile. Au fost aleși sate un responsabil cu însâmânțările pentru fiecare sat și anu­me : Dumești, Păunești, Hoi­­sești, Banu și Chilișoaia. Pentru ca munca să nu stea pe loc» In cazul când un responsabil de sat ar lip­si, s'a numit un ajutor al responsabilului de sat. Acest ajutor se ocupa și cu totalizarea cifrelor, cu ținerea unei evidente. In timp ce responzabilul de sat merge pe teren. Satele au fost împărțite apoi pa sectoare. Dumeștiul a fost împărțit în 4 sectoare Păușeștii în 4 sectoare,Hoi­­seștii în 4 sectoare, Banu yi Chilișoaia fiind sate mici constituesc singure un sec­tor. La fiecare sector s­a C. șerban ! Continuare în pag. 3-a Pe frontul muncii, PARTIDA DE TRASAJ DE LA NICOLINA PRELUCRAT 2500 A KGR. FIER VECHI In cadrul unei­­ ședințe de grupă sindicală, mun­citorii din partida de tra­­sat din secția I montaj a Atelierelor C.F.R. Nico­tină, au hotărât să ducă o puternică acțiune pen­tru economisirea mate­rialelor. Astfel în cursul lunii Martie, ei au colec­tat vreo 2500 k­lograme fier vechi din care au confecționat spindluri (cuie spintecate). Muncitorii din partida de trasat sunt hotărâți ca și de aici încolo să lupte cu toată tăria Îm­potriva risipei. DASCALU ION coresp. O INOVAȚIE A UNUI TÂMPLAR DE LA FA­BRICA .ȚESĂTURA* Un muncitor tâmplar dela fabrica „Țesătura", a reușit să construiască din cartoanele de la țevile de bumbac, venite dela fi­laturi prin încheierea lor la capete și făcând o tăie­tură tn toată lungimea lor, cartoane speciale pen­tru susținerea spetelor mo­bile la războaiele de țe­sut. Aceste cartoane speciale erau de construcție străină Și stocul lor in magazia fabricii se epuizase. S’a mai încercat Înlocuirea lor prin fabricarea unui sistem făcut din lemn, dar nu a dat roade. Prin întrebuințarea a­­cestor cartoane de la Ilui, s'a putut asigura buna funcționare a spetelor. TINERII DELA ATE­LIERELE CF.R. NICO­LINA DEPĂȘESC NOR­MELE DE PRODUCȚIE organizându-și în mod sistematic munca, evi­tând pierderile inutl­e de tinerii munci­tori Verben Vasliu , Ștefănia Vasile din par­tida armături a secției I-a Mnntaj, de la atelie­rele C.F.R. Nicolina, au obțnut un important succes în câmpul muncii. In cursul acestei uni ei au reușit să­­ depășească norma de producție cu 50 la sută, confeti­onând 24 supape de locomotivă t­o 1900. In loc de 12 cât fu­­s­seră programn­e. Așa muncesc tractoriștii «Onoarea echipei noastre trebuie să rămână neștirbită*’ — spune tânărul tractorist Sârbu Ilie . Pe pământul asociații­ lor de țărani săraci și mijlocași, tractoriștii Sta­țiunii de mașini agricole au pornit ca avânt ară­tura. Tractoarele repartizate în cinci echipe ce lucrez«­ză în diferite comuni ale plășii Pod. ISonei, au a­r­s până în prezent peste 139 ha. în 6 zile. S’a de­pășit norma zilnică me­die cu 70 la sută. In fruntea maesii­i« află e* «chip» de 4 tras­­oar* a tractoristului mecanic Chirili. Echipa lui Lu­­ster a muncit cu râvnă deosebită, dar pentru că unul dintre muncitorii de la C. M. R. a montat cu nebăgare de seamă una dintre piesele trac*­torului condus de tânărul tractorist Sârbu Ilie, e­­­hipa lui Lucaci s’a si­tuat ln locul al doilea deși a depășit planul de muncă cu 60 la sută. Tractoristul Sârbu Ilie In vârstă de Ü ani i-a trimis muncitorului de la C. M. R. o critică tovă­rășească pentru lipsa de răspundere de care dă­duse dovadă și s'a apu­cat îndată să repare trac­torul său noaptea la lu­mina focului. — .Onoarea echipei noastre trebuie sa ră­­mână neștirbită, a spus tânărul Sârbu­lise. Așa muncesc tractoriș­tii S. M. T. pa pămân­turile țăranilor atuncitori Întovărășiți! Este necesara o temeinică organizare a întrecerilor socialiste Primul trimestru de muncă In cadrul Planului de Stat a fost adevărat examen pentru muncitorii de la fabrica „Țesătura** Și conștienți de impor­tanța deosebită ce o re­prezintă acest Plan de Stat pentru întregul po­por muncitori țesătorii acestei fabrici, au depus eforturi deosebite. Rezultatul muncii lor a însemnat an Prim succes« La 36 Martie, daci cu două zile înainte de ter­men» s'a început să se lucreze în contul celui da al doilea trimestru. Fap­tul ca cei 14 de muncitori au reușit să dea în pri­mele trei luni, pânză pen­tru câteva mii de munci­tori pesta norma prevă­zuta de Plan se adaugi la celelalte obiective pro­puse pentru a fi reali­zate. Astfel, productivitatea muncii a crescut simțitor sări find de la o lună la cealaltă, și ajungând In ultimul timp la aproape 75 la sută. Randamentul fabricii, a atins cifra de 4 metri pânză pe lucră­tor In timp de 6 ori. Procentajul deșeurilor, cu oarecari fluctuații s'a putut menține la 1,86 la sută. Sunt cifre care oglindesc o nouă atitu­dine a lucrătorilor fată de muncă, o conștiință educată In spiritul lămu­ririi muncitorilor că vii­torul lor depinde de rea­lizarea planului lor de producție. La acest succes a mai intervenit și noua sala­rizare care asigură mun­citorilor un câștig egal cu cantitatea și calitatea mărfurilor pe care ei la produc. Un factor foarte im­­portant în mărirea pro­ductivității, s-au constituit inov­atorii, care prin nouă sisteme de lucru, au re­ușit să îmbunătățească într'o foarte mare mă­sură cantitatea și calita­tea. Noul comitet sindical, fiind ales din cele mai bune elemente, fruntași în muncă și care cunosc bine procesul de produc­ție al întreprinderii, a reușit in ultimele săptă­mâni ca în colaborare cu organizația de Partid, să ducă o intensă muncă de agitație prin metode con­crete, (lozinci adecvate la specificul fiecărui Pfeifer, tabele cu evidențiații fa*­briei 1 la calitatea pânzei, etc). Toate acestea au făcut să crească intere«­sul muncitorilor pentru a da un randament mai bun. Aceste realizări fru­moase» Insă au fost um­brite de unele lipsuri și deficiențe, care dacă ar fi fost o preocupare con­tinuă din partea factori­lor responsabili, pentru Înlăturarea lor, rezulta­tele obținute ar fi fost cu totul altele. Despra a­ceste lipsuri trebue ai se îndrepte atenția orga­nizației de Partid și co­­mitetul sindical. Astfel, întrecerile so­ft în liste care au constituit pentru cel iace munci­tori antrenați în aceste întreceri expresia fermă de a duce la îndeplinire angajamentele luate, nu au fost urmărite. Comisia de întreceri socialiste formata din 4 tovarăși, nu a reușit să aibă o e­­vi­dență a întrecerilor, controlând — 5] aceasta foarte defectuos— «nu ai depășirile de normă* fără celelalte obiective, calita­tea mărfii, disciplina la muncă, reducerea deșeu­ rilor, etc, etc. ^ însăși popularizarea a­­cestei întreceri nu * * făcut îndeajuns, prin fap­tul că evidența lor nu a fost afișată în fața f­or *“ rei lucrătoare la unde ea lucrează. Cea m­a mare­ lipsă a acestei «o­misii este că nu 51-a *** cât un colectiv la care sa ia parte câte un musela­tor din fiecare secție, astfel ca evidența între­cerilor să dea roade mai bune. Cu toate că deșeu­­rile de la mașini se ridi­că la intervale del 3 pe zi, responsabilii cu sm re­­cerile nu se­­­ interesează ca să aducă la cunoștința muncitorilor procentul de fire rupte în acest in­terval, pentru ca să caute să le reducă în VlCu "atât mai defectuos este dusă munca »«altei comisii cu cât afară cu faptul că ține legătura cu comitetul sindical, dar nici nu știe că nu *c ®^* comitet există un resort al întrecerilor sociale Organizația de F aTM4 nu a căutat ca sistemele de lucru ale inovatorilor “ lie apUcot m.beram (Continuare in pag- Transformarea locurilor vira­ne in grădini de zarzavaturi și legume Contribuția cetățenilor la acțiunea de asanare. Primele inițiative. — Este necesară o campanie susținută și organizată In cartierele mărginașe ale Iașului, au cșst gospodarii cu greble și hârlețe, să curețe și să ia­că att­e maidanele din jurul case­or, înainte de pleacă sau când vin dela lucru, oa­menii muncii din partea locu­l, răstoarnă cu pu­tere pământul din care vor crește, tn locul bătării­ lor și a scaeților, legume și zarzavaturi. Un încăput care stimulează efortu­rile Lucrările edilitare și ur­banistice executate în cam­­pania de refacere din anul trecut, au schimbat în mare măsură înfățișarea orașului nostru» care a îmbrăcat un aspect mai îngrijit. Depășind „granițe!e pen­­tru!u;» o­mul de asanare și înfrumusețare a cuprins reg­insa periferică. Pe strada 16 Februarie și altele, car« înconjoară Atelierele C.F.R. Nicolina, pe Carpați, Libertății, Isvor din Cartierul Frumoasa» In locul ulițelor strâmte și presărate de hârtoape mo­cirloase» ce presupuneau un mar« sioti­tUn partea cetă­țenilor dîn aceste părți le punea in pericol căaou §­tea, au răsărit străzi pie­truite, carosabile. Prin transfortifia­­rea maidrenelor in grading cetățenii contribue la op­e­­ra «de asanare în­treprinsă de Pri­mărie In actuala campanie edi­litară, care urmează să în­ceapă zilele acestea»Primă­­ria Municipiului Iași a în­tocmit un plan bine chibi­­zuit, de continuare și lăr­gire a operei de asanare. Numeroase străzi imprac­ticabile vor fi­­pietruite și asfaltate. Dar lașul mei numără o sumedenie de maidane de­venite,­­ datorită nepăsă­rii sau relei voințe a unor cetățeni, depozite de gunoai și­­ murdării. Gospodarii de prin părțile S. V. (Continuare în pag. îl-a)

Next