Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1949 (Anul 5, nr. 908-985)

1949-07-01 / nr. 908

Crucea Roșie, o organizație legată de problemele de viață și de sănătate ale poporului Prin acțiunea de demo­cratizare a Crucii Roșii începută in anul 1947 prin dizolvarea vechii condu­­ceri compusă din elemen­te burgheze reacționare, Crucea Roșie a devenit din ce în ce mai mult o organizație populară, o organizație a cărei în­treagă activitate a în­ceput să fie închinată e­­ducației sanitare a popu­lației. Prin cadrele sale, recru­tate îndeosebi din rân­­durile muncitorimii și ță­rănimii muncitoare, Cru­cea Roșie s'a încadrat — mai cu seamă în ultimul an—în lupta pentru­ com­baterea mortalității in­fantile, concentrându și activitatea în deosebi în mediul rural. Filiala Iași și-a con­centrat și ea activitatea în această direcție, în­cepând prin conferințe de lămurire a muncitorilor, a țăranilor muncitori, funcționarilor, militarilor, a studenților și elevilor a­­supra nouii concepții ce stă la baza Crucii Roșii. Dar pentru a face față nevoilor urgente, filiala Iași s’a preocupat de pro­­blema formării cadrelor, reușind astfel să puie te­melia unei contribuții constructive la acțiunea începută de Partid și Gu­vern în vederea lichidă­rii dezastruoasei moșteniri sanitare, rămase de pe urma regimului burghezo­­moșieresc. S’au înființat pe lângă filiala din localitate trei școli de îndrumătoare sa­nitare rurale voluntare, de surori de ocrotire, de cantiniere administrative, de inițiere a auxiliarelor pentru punctele sanitare și casele de nașteri din județ. Prima serie a absolven­telor acestei școli de auxi­liare sanitare a și pornit la muncă, contribuind la înființarea în mediul ru­ral a punctelor sanitare și a colțurilor sanitare în școli. Deasemeni ele duc în acelaș timp ;o muncă de lămurire printre săteni și elevi, prin conferințe și cursuri de prim aju­tor, pentru combaterea epidemiilor pentru popu­larizarea regulelor de hi­giena. Un ajutor prețios au fost date deasemeni de cadrele filialei Iași prin caravanele sanitare care plecase să dea asistență gratuită la sate. Au fost amenajate pa­tru noi puncte sanitare la Hălceni plasa Șipote, Hoi­­sești, Pol. Iloaie, Hărpă­­șești, și Budeștii -Bucium care vor avea sădii În­zestrate cu cele necesare și surori infirmiere bine instruite, în 10 instituții din oraș au fost amenajate­­ colțuri sanitare unde activează membrii de Cruce Roșie ai grupelor respective. Dar, în acea­tă acti­vitate depusă în mediu­ urban și rural, filiala Iași nu a fost destul de susți­nută de restul organiza­țiilor de massă și chiar de Com­i­tetele Provizorii ale Județului și orașului ca și a plășilor. Pentru a înțelege sar­cinile ce revin Crucii Ro­șii în rezolvarea unor importante probleme so­ciale și în­deosebi în pro­blema sănătății publice, trebuie să pornim de la ideia fundamentală că în țara noastră problema a­­părării sănătății oameni­lor muncii este o pro­blemă la rezolvarea că­reia trebuie să participe efectiv massele cele mai largi ale poporului mun­­ci­tor. Congresul Crucii Roșii care are loc zilele acestea la București, va trasa în statutul său această linie care va oglindi marile transformări petrecute în țara noastră. înțelegând rolul impor­tant ce revine Crucii Ro­șii din RPR, massele cele mai largi ale oamenilor muncii de la orașe și sate trebuie să dea Crucii Roșii întregul lor sprijin, astfel încât aceasta să devină cu adevărat o or­ganizație legată de pro­blemele de viață și de sănătate ale poporului, asemenea societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie ale Uniunii Sovie­tice. LUPTA MOLDOVEI Artiști maghiari, concertează la Iași Marți 5 Iulie vor con­certa în sala Teatrului Național, doi artiști ai muzicei maghiare : Vera Deneș-violonistă și István Antal­pianist. Tineretul Sovietic participă în mod activ la Lupta pentru transformarea naturii în regiunile de stepă și silvo­stepă Planul stalinist de trans­formare a naturii în re­giunile de stepă și silvo­­stepă din Uniunea Sovie­tică, a fost întâmpinat de oamenii muncii din re­giunea Harcov cu o mare însuflețire. Acest plan a provocat un nou avânt de muncă printre col­hoznici, muncitorii din gospodăriile forest­iere, stațiuni de mașini și trac­toare și sovhozuri, sa­vanți și specialiști agri­coli. Urmând inițiativa pa­triotică a oamenilor mun­­cii din Stalingrad, tine­­retul din regiunea Har­cov și-a luat angajamen­tul să participe la sădirea unei fâșii­­ forest­iere de protecție pe malurile râu­lui Severnâi Doneț și în colhozuri, chemând la în­trecere întreg tineretul din Donbas. Apelul tineretului din Harcov a fost sprijinit cu însuflețire de către tine­retul din Donbas și apro­bat de Comitetul Central al Comsomolului din U­­craina. Comitetul Central al Comsomolului din Ucraina a lansat deasemeni un apel către toate Comite­tele raionale ale Comso­­molului, către organiza­­țiile comsomoliste de bază și către tot tineretul din Ucraina sovietică, să des­fășoare întrecerea socia­listă pentru îndeplinirea înainte de termen a pla­nului stalinist de trans­formare a naturii. Tineretul din orașul Harcov a strâns 1.200 kgf. semințe de arbori pentru pepiniere, 30.000 cărți pentru bibliotecile din stațiunile forestiere și colhozuri. Tineretul din uzinele pentru construc­ția de mașini „HTZ“, „Secerea și Ciocanul“ și altele, au fabricat, în a­­fara orelor de lucru, 750 lopeți, instrumente de lă­­cătușerie, piese de schimb și 8 brigăzile vagonete pentru de­tractoriști din stațiunile forestiere. Comsomoliștii studenți de la Institutul de Agri­cultură din Harcov au ținut în sovhozuri și col­hozuri peste 1.000 de con­ferințe. Studenții aceluiași Institut au alcătuit și au dăruit stațiunilor fores­tiere, 20 de hărți ale Pla­nului de Stat pentru cre­area fâșiilor forestiere de producție și 48 colecții de semințe de copaci fo­restieri și ierburi vivace. Tineretul a participat în mod activ la sădirile de primăvară a fâșiilor forestiere de protecție în colhozuri și sovhozuri și la organizarea pepinieri­­lor. Școlarii și pionerii din regiunea Harcov au sădit 750 ha. fâșii fores­tiere de protecție. Anga­jamentul luat pe anul 1949, a fost depășit de două ori. Comsomoliști din col­hozul „13 ani de la Revo­luția din Octombrie“ au pregătit 15.000 pieți și le-au sădit în zona stabi­lită pentru fâșiile fores­tiere de protecție din col­hozuri. In timpul munci­lor de primăvară, fiecare comsomol­st din acest ra­ion a lucrat câte o zi. Organizațiile comsomolis­te au ales din rândul cei­lor mai buni comsomoliști, 150 de inspectori pentru supravegherea sădirii, O acțiune pentru intensificarea colectărilor de fier vechi și oase Pentru a se înlesni rea­­lizarea Planului de Stat și valorificarea deșeuri­lor, Ministerul Industriei a înființat o întreprin­dere de Stat­­ de Colabo­­rări, Antrepriză și Colec­tări D.­ A. C. D. A. C.-ul colectează deșeuri de orice fel, plă­­tindu-le la preț oficial. Pentru fierul vechi și casele colectate și aduse la sediul Centrului Jude­țean de Colectare C. A. C. Iași din str. Sf. loan lângă Abator sau direct la gară, precum și la subcentrele din județ și anume la Podul­ N­oaie, Tg. j Frumos și Vlădeni, se vor plăti următoarele prețuri : 1 kg. fer vechi 0,42 lei și 1 kg.1 oase 2 lei. Plățile se fac imediat din predarea­­ materialului. Pentru intensificarea colectărilor de fier vechi și oase care sunt nece­sare industriilor noastre de bază se va iniția o săptămână a colectării fierului între 3 și 9 luli* crt. și o săptămână a co­­rectării oaselor între Hü și 16 iulie crt. vor fi antrenate rațiile sindicale massă pentru concursul. la cam organ!* și la a-și ia S’au împlinit 20 de ani de la înființarea ziarului „Kiroveț“ al uzinei „Di­­namo“. Perioada anului 1929 a fost cea mai semnifcat­­­tivă în viața uzinei. O întreprindere mică a de­venit un gigant al indus­triei electro­tehnice, fiind utilată cu mașinile cele mai perfecționate. Uzina „Dinamo“ a fur­nizat în anii planului cincinal, aparate și ma­șini pentru construcțiile cele mai mari din Uniu­nea Sovietică. Ziarul uzinei mobiliza colectivul muncitorilor și inginerilor în lupta pen­tru îndeplinirea cât mai rapidă și mai bună a co­menzilor, contribuind, prin articolele sale, la o reuti­­lare tehnică a uzinei, la însușirea noun­or metode de producție. Rolul mobilizator al zia­rului a fost deosebit de important în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, când prin artico­lele și corespondențele sale, stimula colectivul u­­zinei la noi succese în muncă. , In anii de după război, ziarul „Kiroveț” a atras atenția colectivului uzinei asupra problemelor legate de mărirea producției, a­­meliorarea calității ei și reducerea prețului de cost. Problemele economice sunt de multe ori tratate pe larg în paginile ziarului. La rubrica „Să accelerăm circulația fondului de rul­ment“ se publică regulat un material interesant, în care se evidențiază expe­riențele fruntașe în toate secțiile uzinei. Ziarul numără peste 250 de corespondenți perma­nenți, recrutați din rân­durile muncitorilor, ceea ce îi dă posibilitatea să a­­bordeze probleme variate, de interes practic pentru toți muncitorii. La munca redacțional mai iau parte peste 301 de colaboratori ai ziarelor de perete ,din întreprin­­dere. Ministrul Industriei e­­lectrice din U.R.S.S. a de­corat pe cei mai activi colaboratori ai ziarului „Kiroveț“ cu insigna „Sta­­hanovistul întrecerii sp»­cialiste“. Eni U.R.S.S. Ziarul „Kiroveț" al uzinei „Dinamo, a împlinit 20 de ani de activitate Un colectiv redacțional format din muncitori [O operă unică în cultura universala enciclopedie Academia de Științe pedagogice din Uniunea Sovietică a început tipă­rirea primei ediții a u­­nei enciclopedii pentru copii. La întocmirea a­­cestei enciclopedii cola­borează academicieni, scriitori, învățători, bi­bliotecari de la bibliote­cile pentru copii și pic­­tori. Enciclopedia pentru co­pii este destinată elevi­lor claselor superioare. Sarcina ei este să lăr­gească și să aprofundeze cunoștințele primite de copii în școli și să con­­tribue la formarea ideo­logiei comuniste a tin­e­­rei generații. Toată Enciclopedia va fi Un rusă din m­ai multe volume: »Pământul și Uni­versul »Despre via­ța pe pământ , „Uniunea Sa« pentru copii so­ vietică, care construește comunismul“, „Țările și Popoarele“ ; două volume vor fi consacrate subiec­tului „Tehnica în servi­ciul economiei naționale sovietice“ și alte doui volume vor trata tema „Literatura și arta ln Uniunea Sovietică“. In volumele consacrate literaturii, tinerii cititei­ vor afla cum au in­vă­tat oamenii să vorbească , să scrie, cum a apărut literatura și să cunoască operele literare ale clasi­cilor ruși și sovietici* Capitole separate vor fi consacrate celor mai des seamă opere din litera­tura mondUlâ și criticii literare. Un capi­tol so­cial se va ocupa de pro­blema „Cum se scrie « carte*. ” Pentru a ne face o idee despre felul cum se va a­­răta într’un viitor foarte apropiat colhozul nostru, ajunge să privim proectul pentru construirea clubu­lui colhozului. O clădire mare cu un etaj, spațioa­să, luminoasă, echilibrată din punct de vedere ar­hitectural... Sala de spec­tacole are 3000 locuri. Lângă sala de spectacole se află încăperile pentru diferite cercuri, bibliote­ca și sala de lectură... A­­semenea cluburi, aseme­nea Palate de Cultură, se construiesc în orașe, iar noi, vrem să colhoznicii, nu rămânem în urmă fată de oraș. Nu urmărim numai ca col­hoznicii să ducă o viață înstărită, noi luptăm ca fiecare colhoznic să se bucure zilnic de toate bu­nurile cu­turii sovietice, ale culturii celei mai îna­intate din întreaga lume. Clubul nostru se va înălța în centrul localită­ții, lângă grădina publi­că. In timpul verii se va pune fundamentul clădirii iar până la toamnă con­strucția va ajunge până la acoperiș. Avem o fa­brică proprie de cărămi­zi, așa că nu vom duce lipsă de material de con­­strucție. Nu vom reuși să terminăm complet con­strucția în acest an­. Am făcut socoteala că con­strucția va costa 1.200.000 ruble. Ni s'ar putea pune în­trebarea : ce vă face să cheltuiți sume atât de importante ? Noi vom ră­spunde : Viața! Viața noastră, socialistă sovie­tică. Există un proverb: să nu dai vrabia din mână pe cea din gardă. Găsesc că acest proverb este învechit. Tot ceea ce planifica bolșevicii, se în­­făptuește întotdeauna ex­act, planurile noastre sunt întotdeauna reale. Cu încredere in ziua noa­stră de mâine, noi con­struim pentru un timp îndelungat, construim fru­mos, construim trainic, fiindcă construim comun­­nismul. Viața ne obligă să construim trainic și fru­mos. Gusturile și cerin­țele artistice ale colhoz­nicilor, cresc în fiecare zi. Iar noi, conducătorii, trebue să ținem seama de aceasta, trebue să știm să prevedem, ca în 3—4 ani să nu fim ne­voiți să reconstruim to­­tul, fiindcă orice recon­strucție costă mai mult decât construcția. In curând va veni ziua când în sala Palatului nostru se vor aduna colo­hoznicii și orchestra noa­stră va deschide serbarea cu imnul Uniunii Sovie­tice. Sunetele solemne vor umple sala și fiecare din cei prezenți își va în­drepta privirile spre por­tretul marelui Stalin, sub conducerea căruia oamenii muncii din Uniunea So­vietică și-au construit o viață fericită și constru­­esc azi cu succes socie­­ta­tea comunistă. Pentru noi, comunismul înseamnă belșugul tuturor bunurilor, atât materiale cât și culturale. Și fiecare dintre noi, muncitorii a­­gricoli bolșevici, știm că sarcina noastră este să ajutăm Țara să ajungă cât mai repede la acest bel­șug, adică la comunism. Planul cincinal postbelic al colhozului nostru, se termină în anul 1950. To­tuși, in multe ramuri ale producției, planul a­ fost nu numai împlinit, ci și depășit. Colhozul a intro­dus rotațiile raționale ale culturilor de cereale cu cele furajere. Insămânță­­rile de ierburi anuale și vivace depășesc cu mult programul planului cinci­­cinal. A fost depășit de a­­semenea considerabil, pla­­nul mecanizării aratului, însămânțării și recoltării. Astfel, însămânțările de toamnă au fost făcute în­­tr’o proporție de 99 la sută, cu ajutorul mașinilor. In colhozul nostru s’au creat principalele condiți­­uni pentru obținerea unei recolte mari și stabile. Anul trecut, recolta me­die de grâu de toamnă a fost de 1.930 kg. la hec­tar. Conform planului cin­cinal, ea trebue să ajungă la 2.590 kg. Ia hectar. Vrem să atingem acest de FEDOR GONCEAROV Președintele Colhozu­lui „Komsomoleț", vice­președintele Sovietului Suprem al R. S. F. S. R. nivel cu un an înaintea terminării planului cinci­nal. In colhozul nostru e­­xistă mulți fruntași ale căror exemple trebue să le urmăm. Astfel, grupa Lidiei Kurchi a recoltat anul trecut, câte 3.256 kg. grâu la hectar, pe o su­prafață de 25 ha, iar bri­gada lui Nicolai Mihai­­liuța cca. 3.700 kg. grâu la hectar. Recent, am adresat o scrisoare conducătorului popoarelor sovietice, Iosif Visarionovici Stalin, în care noi, membri colho­zului „Komsomoleț“ ne-am luat angajamentul de a obține o recoltă de grâu de toamnă de 5000 kg. la hectar pe o suprafață de 200 hectare. îndepli­nirea acestui angajament este o chestiune de o­­noare pentru noi. Pentru a obține astfel de recolte mari și stabile vom apăra câmpurile noa­stre împotriva vânturilor aducătoare de secetă, plantând perdele forfestiere de protecție. Planul cinci­nal prevede plantarea per­delelor forestiere pe o su­prafață de 59 hectare. Ne luăm angajamentul să de­pășim această sarcină. Toamna trecută, am plan­tat zece hectare, iar în primăvara și toamna a­­nului curent, vom planta încă 48 hectare de per­dele forestiere. Dorim să îndeplinim planul plantă­rii perdelelor forestiere nu în 15 ani, ci în 3 ani! Anul acesta vor conti­nua In colhozul nostru mari construct­i capitale. Construim două grajduri zidite, fiecare pentru un număr de 100 vite cor­nute mari. Unul din a­­ceste grajduri va avea o instalație mecanică pen­tru adăpatul vitelor. Cons­truim, de asemenea, un grajd zidit pentru 100 de porci, o moară nouă, un hambar... Se fac dasemeni pregătiri intense pentru muncile de câmp în tim­pul verii. Brigăzile vor avea legătură telefonică cu administrația colho­zului. In apropierea o­­goarelor, se construesc case spațioase. In fața colhozului „Kom­somoleț“ se află o altă problemă, extrem de im­portantă : electrificarea. Îndeplinirea acestei sar­cini Întâmpină mari difi­cultăți. Regiunea este săracă în izvoare de e­­nergetică; nu are nici turbă, nici cărbune de piatră, nici petrol • •• Nici râul nu este un izvor sigur de energie. Vara, când energia elec­trică este deosebit de ne­cesară gospodăriei col­hoznice, apa râului So­­saka scade. Dar oricât de de sărac în apă ar fi, colhoznicii vor reuși să oblige râul să lucreze pentru ei. Dacă va da numai 25 Kv. și aceasta va fi de mare folos în gospodărie. Energia elec­trică va fi folosită pen­tru iluminarea câmpuri­lor și a fermelor pentru creșterea vitelor. Colhozul proectează punerea în funcțiune, într-un viitor foarte apropiat, a unui motor Diesel. Atunci, e­­nergia electrică va fi fo­losită și în meri, ham­bare, etc.,­­ punând în funcțiune peste 20 de alte motoare. Rețeaua elec­trică a colhozului va fi lungită cu 10 km. Acestea sunt planurile colhozului nostru pentru viitorul apropiat. După cum reese din cele po­vestite, aceste planuri sunt foarte vaste. Totuși, în mințile colhoznicilor iau naștere de pe acum alte planuri noi. Ei vor să construiască un nou sat în apropierea căii fe­rate, ca­re să se întindă pe o suprafață de 36 ha. Satul va­­,v.‘a străzi late, trotuare și copaci dea­­lungul trotuarele’". Col­hoznicii vor să constru­iască case noui înconju­rate de grădini, case din cărămidă acoperite cu o­lane. . 1a Agricultorii sovietici văd "ziua lor de mâine lu­minată de știința eternă a creației. Ei luptă pen­tru ca tânăra generaț­ie­de agricultori sovietici să fie oameni multilaterali desvoltați, oameni stă­pâni pe știință și tehnică adevărați stăpâni ai na­turii, ei luptă pentru în­deplinirea celor mai no­bile visuri și speranțe ale omenirii, pentru tre­cerea societății sovieti­ce de la socialism la co­­munism. Forțele creatoare ale poporului sovietic sunt inepuizabile. Izvorul a­­cestor forțe sunt marile idei ale mar­xism-leninis­­mului, însușite de masele largi ale poporului, ele în­suflețesc pe oamenii Uni­unii Sovietice la noi fap­te eroice în muncă și în marea luptă pentru tri­umful comunismului. Colhozurile sovietice lichidează deosebirea dintre sat și oraș Ziua noastra de mâine 4

Next