Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1949 (Anul 5, nr. 908-985)

1949-07-22 / nr. 926

­—LUPTA MOLDOVEI Constituirea Organizației Iaș:­A SOCIETĂȚI! «Iss Istorie, Filolo­­fie și Fostelor Zilele acestea a avut loc constituirea organi­zației Iași a Societății de Istorie, Filologie și Folklor. A fost ales urmă­­torul comitet: Președinte prof. univ. N. I. Popa, vicepreședinți prof. univ. D. Tudor și D. Gafițeanu, secretari Gavril Istrati și Petrescu-Dîmbovița, mem­bri: î. Enache, A. Hasgan, rector Jean Livescu prof. univ.Rodica Ciocanu, conf. univ. J­a­n­e­t­a Benditer, Nimfa Ștefan și N. Arvinte. Conferi­nța despre revistele românești de arta și cultura In cadrul catedrei de Istoria Literaturii Româ­ne moderne și con­tempo­­rane de la Fac. de Filo­­logie s’a luat inițiativa de a se ține un ciclu de conferința despre revis­te­­ românești de artă și cultură. Astfel asist. univ. D. Cos­tea a vorbit des­­pre „Contemporanul“. D-ra asist. univ. Maria Qoleanu va vorbi despre revista „Flacăra“,­ iar tov. univ. Gh. Agavri­­loae despre „Viața Ro­mânească“. Sfii­area Căminului Cultural din Comuna Grajduri Căminul Cultural din Grajduri cu concursul Citadinei de copii mici de pe lângă Școala Ele­mentară Grajduri-Iași a organizat o frumoasă serbare la care a parti­cipat un mare număr de țărani muncitori din sat.­­ Tovarășul director al Căminului Cultural a vor­­bit despre : „Reorganiza­rea Cooperației“. A ur­­mat apoi un frumos și variat program artistic, compus din recitări, dan­suri, exerciții gimnastice precum și sceneta „Casa pădure“. Toate au fost executa­te de tinerii artiști, dar ceea ce a entuziasmat mai mult a fost felul cum au jucat sceneta. S’au distins școlarii: Toma Viorel, Rogojină Lina, Duliche Maria și Morara­­șu [Teodora. La reușita serbării au contribuit UFDR-istele, din comună care au muncit voluntar pentru confecționarea costumelor și la pregăti­rea serbării. ELENA GROSU coresp. Activiști A. R.­L­U. S. evidențiați cu „insigna distinctivă“ In cadrul unei deosebite Festivități a avut loc la fi­liala ARLUS, evidențierea unor activiști ce datorită rodnicei lor munci au fost distinși de către Consiliul General de Conducere A.R.­LUS cu „Insigna distinc­tivă“. Au primit insigna : Se­­leanu Fosub secretarul sub­filialei cartierului II, Paul Waissman din comitetul de conducere al aceluiaș sec­tor, Gh. Buță secretarul sec­ției de învățământ, Elena Carp responsabila financiară a cercului ARLUS de la ETACS, Elena Dascălu mun­­citoare textilistă și Nicolae Spiridon muncitor AFSM. Au mai fost evidențiați Oc­­ișteanu Ilie de la Țesă­tura Iași, Strule C. de la cercul Institutului Politeh­nic, Talpău C, Ampel B. de la Magazinul de Stat, Boris și Ungu­reanu de la „Vic­toria“. Mulțumind pentru dis­tincțiile acordate, cei evi­dențiați și-au luat angaja­mentul de a munci mai de­parte pentru strângerea le­găturilor de prietenie din­tre țara noastră și marea patr­e a Socialismului. Ședința filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din R. P­. R. Astăzi la ora 18 va avea loc în localul ziaru­lui „Lupta Moldovei" din str. Cuza-Vodă, o ședin­ță plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. filiala Iași. Se vor face comunicări importante. înființarea Organizației Iași a „Societății de Științe Matematice și­­ Fizice din R.P.R.­­ Zilele acestea a avut loc constituirea organi­zației Iași a­­ Societății de Științe Matematice și Fizice din R. P. R.“ Alegoria comi­tetului S’a ales un comitet pro­vizoriu de conducere care este compus din : preșe­dinte prof. univ. Octav Mayer, vicepreședinți î prof. univ. Alex. Triandaf și prof. univ. Const. Mi­­tru, secretar general prof. univ. Adolf Haimovici, se­cretari conf. univ. Const. Ciobanu și D-ra Tomozei Cleopatra, membri : prof. univ. N. Calinicenco, prof. univ. Gh. Gheorghief și prof. Benone Constanti­­nescu. După constituirea co­­mitetului s-au trasat sar­­cinele concrete de lucru ale organizației în lumina hotărârilor Academiei R. P. R. Tov. prof. univ. Gheor­ghief a conferențiat des­pre „Aspecte ale Mate­maticii sovietice“. De asemeni se va in­tensifica activitatea la revista locală „Analele Universității“ care va publica articolele în limba română cu rezumate în limbi streine. Planul de lucru S’a întocmit un plan a­­mănunțit de lucru al so­cietății, legat de realită­țile imediate. Vor fi inițiate o serie de conferințe de Matema­tică și Fizică superioară pentru specialiști, un ciclu de referate pentru cerce­­tări personale precum și și comunicări științifice. Pentru popularizarea ști­inței se vor ține confe­­rințe de Matematică și Fizică în colaborare cu Sindicatele și U. T. M. Se vor organiza vizite ale muncitorilor și tine­retului la bibliotecile fa­cultăților unde vor fi lă­­muriți asupra unor pro­bleme tehnice. De ase­meni pentru populariza­rea fenom­enelor naturii se vor face vizite cu grupuri de tineri și muncitori la Observatorul Astronomic. Sprijinul științei sovietice. In toată activitatea sa, Societatea va ține seama și se va inspira din ma­rile realizări ale savanți­lor sovietici. Pentru a­­ceasta au fost organizate cercuri de traducători și se vor ține o serie de re­ferate în colaborare cu Institutul de Studii Ro­mâno-Sovietic din Iași. In cadrul cercului ARLUS vor fi popularizate figu­rile savanților sovietici. De asemeni vor fi stu­diate metodele de predare ale Matematicii și Fizicei în U. R. S. S., metodele pedagogilor sovietici. Primele conferințe ce au fost inițiate au ca su­biect probleme ale mate­maticei și fizicei sovie­tice „Matematica de liceu în U. R. S. S.“, „Fizica de liceu în U. R. S. S.“, etc. Probleme practice Organizația locală pen­tru a putea duce o cât mai bună activitate prac­tică va organiza colecti­ve pentru studierea apa­ratelor tehnice existente atât la școlile cât și la facultățile din localitate. Pentru aceasta se va înființa un atelier speci­al pentru repararea și fabricarea aparatelor ne­cesare. Vor fi deasemeni mai bine organizate cataloa­gele și fișierele bibliote­cilor tehnice pentru ca revistele și cărțile de specialitate să fie cât mai bine întrebuințate. * Pornind la o activitate nouă, pe drumul promo­vării unei științe legată strâns de necesitățile poporului muncitor și ale industriei noastre, Soci­etatea de Științe Mate­matice și Fizică din Iași va aduce o prețioasă contribuție la activitatea științifică a orașului nos­tru. RED. nființarea Institutului de Studii Româno-Sovietic Iași (urmare din pag. l­a­ unice condusă de Ing. Bo­­țan. Sediul Institutului fost instalat în Biroul a Consiliului Profesoral de la Rectorat. Până în pre­zent au fost primite peste 500 de traduceri din cele mai diierite domenii. S'a procedat la trierea ma­terialelor pe probleme: Istorie, Geografie, Medi­cină, Literatură, etc... Sunt cuprinse broșuri, și articolele cele mai noi din diferite domenii pu­blicate în ziarele și re­vistele sovietice. Toate aceste materiale sunt puse zilnic la dispo­ziția publicului între o­­rele 8-13. In momentul de față s'a trecut la alcătuirea unui fișier. De asemeni Institutul, pe baza materialelor cu­­prinse va organiza o se­rie de conferințe și re­ferate pentru populariza­rea celor mai noi pro­bleme rezolvate de sa­vanții sovietici atât în câmpul științei cât și în cel al artei. In acest fel marele public va putea fi ținut la curent cu cele mai noi probleme. Problema cos­mopolitismului Prin hotărârea Acade­miei RPR s’a arătat re­cent cât de periculoasă este poziția antipatrio­tică și cosmopolită a u­­nor oameni de știință. plu Pentru a da un exem­c­â­u d­e folositor este Institutul de Studii Româno-Sovietic oamenii lor noștri de știință și artă vom cita o serie de traduceri ce se găsesc la filiala din Iași și care desbat această problemă : I. P. Mucinik „Împotriva cosmopolitismului și for­malismului“, Z. Paper­­nai „Calomniatorii esteti­zanți“, L. Onicerco „Des­pre rădăcinile cosmopoli­tismului și ale estetismu­lui“, M. Osipenko „Cos­mopoliții și esteții în ro­lul de îndrumători“, S. Efrem­ov“, Să isgonim ma­nifestările cosmopolite în literatura pedagogică“, M. Mitru „împotriva teoriei cosmopolite antimarxiste în știință“, și „Să i de­­mascăm pe propovădui­torii cosmopolitismului în filosofie“, V. „Cosmopolitism Caftanov fără neam“ etc... etc... In felul acesta ne pu­­tem da bine seama ce sprijin serios este pentru intelectualii ieșeni, Insti­tutul de Studii. Prin a­­ceastă nouă instituție de cultură, prin folosirea cu­ceririlor și experienței uriașe sovietice oamenii noștri de știință și artă vor putea face pași mari pe drumul progresului. Red. In curând va apare Revista „NA­TURA“ Organ al Societății de Științe Naturale și Geografie din R. P. R. I SPORT . Orașul nostru găzduește Etapa provinciala a Cupei Tineretului Muncitor Puține zile au mai rămas până la marea sărbătoare a sportului popular, finalele provinciale ale „Cupei Ti­neretului Muncitor“. 400 de tineri și tinere recrutați din miile de par­ticipanți din Moldova, în Cupa Tineretului Muncitor, s'au calificat până în pe­nultima etapă a grandioa­sei competiții, care va avea loc Duminica aceasta, în orașul nostru­. își vor disputa întâieta­tea într’un spirit tovărășesc, tineri și tinere, din satele și orașele Moldovei care vor transforma această penul­timă etapă a CTM-ului, în­­tr’o uriașă sărbătoare a sportului de masse, într'o măreață manifestație a nă­zuințelor de pace, fericire și progres. Vor veni în orașul nostru tineri țărani și tineri mun­citori, cărora concursurile provinciale le va da încă o­­dată prilejul să cimenteze alianța între clasa munci­toare și țărănimea munci­toare și să demonstreze lu­­mei întregi, că tineretul conștient din Republică noas­tră alcătuește marea arma­tă care dă bătălia pentru făurirea unui adevărat sport de mafse. Clasa muncitoare, prin lupta ei de zi de zi a cre­­iat sportului nostru condi­ția­ optime de desvoltare, iar Partidul Muncitoresc Român, forța conducă­toare în Republica noastră a ini­țiat și sprijinit organizarea acestei grandioase competi­­­ții polisportive Cupa Tine­­retului Muncitor care își desfășoară pe ultima etapă Duminica aceasta. * Pentru reușita acestei e­­tape a CTM-ului, concuren­ților le revine sarcina de a folosi puținele zile ,care au mai rămas, verificării pre­­gătirilor, lor tehnice. , In zilele de concurs, spi#­­ritul de prietenie să dom*­nească atât pe teren în lupta cu centimetrii și se­cundele cât și in oraș. Vom trebui să încurajăm cu aceiași sinceritate vic­toriile noastre, cât și al« oaspeților noștri, pentru ci în general, toate aceste vic­torii vor însemna tot a tăte» biruințe în lupta pentru­ făurirea sportului de masă«. Rezultatele galei de de Duminici Duminică 17 Iulie a avut loc pe terenul C. S. Textil o nocturnă de box, organizată de Districtul de specialitate. Și-au încrucișat mănușile cele mai bune elemente ale pugilismului local în 5 par­tide care s-au soldat cu re­zultatele următoare : cat. muscă Tonegaru în­vinge pe Lungu C. cai. cocos Toma C. învinge pe Zmeu A. cat. pană Buzac P. bate prin abandon pe Ferestra* caru. cai. ușoară Diaconu sa* vinge pe Mihăilă prin lipa de combativitate a adversa*­rului. cat. Semiim­if focie Enaefe* P. și Mull Gh. au furnizat cel mai disputat match st reuniunii. Enache Petru în reventrȘ ț de formă a dispus da Mu# prin K. O. V. ENCIU Femeia sovietică este cea mai fericită femeie din lumea întreagă. Re­gimul socialist a desrobi­­t-o și i-a acordat drepturi egale cu cele ale bărba­tului în toate domeniile vieții: economice, socia­­le-politice și culturale. Constructoare conștiente și active ale noii orându­iri sociale, umăr umăr cu bărbații, feme­ia­ile sovietice lucrează în fabrici, pe ogoare în ad­ministrația Statului, în șt­iință și artă. Ca și băr­bații, femeile­­ se bucură de aceleași drepturi în­scrise și garantate de Constituția Stalinistă: dreptul la muncă și sala­­r­ia.e egală pentru mun­că egală, dreptul la odi­hnă, la asigurare socială și la Învățătură. înfăptuirea marei re­forme este asigurată de grija permanentă pe care Statul și Partidul o poar­tă mamei și Copilului. O manifestare vie a grijei staliniste pentru mamă și c­opil a fost Decretul Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. promulgat acum 5 ani, în în care se pre­vede mărirea ajutorului de Stat acordat femeilor gravide, mamelor cu mai mulți copii și mamelor văduve, precum și intro­ducerea titlului onorific de „Mamă— Eroină“, a ordinului „Gloria Mamei“ și a distincției „Medalia maternității“, înfăptuirea deplinei egalități de dre­pturi dintre femei și băr­bați, apărarea intereselor mamei și copilului de­­ către Stat, au asigurat înflorire nemaicuno­scută forțelor creatoare ale femeilor sovietice. Educate In spiritul ma­rilor idei ale lui Lenin și Stalin, femeile sovieti­ce au devenit constru­­ctore active ale sociali­smului și au reușit să-și însușească profesiunile cele mai grele. Mii de femei conduc vase, tre­nuri­ și av­iane, sunt tur­nătoare de oțel, constru­­esc mașini complexe și aparate de precizie, ob­țin recorduri mari, con­duc instituții de stat și întreprinderi, colhozuri, sovhozuri și S. M. T.-uri. Folosindu-se de drepturi­le lor la învățătură, fe­meile sovietice au deve­nit o puternică forță cult­turală în societatea so­vietică. înflorirea forțelor crea­toare ale femeilor este în plin progres la sate. In timpurile prerevoluționa­­re, țăranca nu numai că nu avea nici un drept, dar nici nu putea să spe­re la vreunul. Regimul colhoznic i-a dat țăran­cei aceleași și drepturi pe care le au bărbații. „Col­hozul,— spune I. V. Sta­lin,— a introdus ziua# muncă Ce înseamnă ziua muncă ? In fața zilei mun­că toți sunt egali­— și bărbați și femei. Acela care a făcut mai multe zile muncă, a câștigat mai mult. Nici tatăl, nici bărbatul nu poate să re­proșeze femeii că o în­treține. Acum femeia dacă muncește, și-a realizat ziele»m­unca, este stăpâ­nă pe sine“. Femeile­ țărance parti­­cipă activ la construcția colhoznică. Mii de femei au fost alese președinte de colhozuri. Peste 100.000 de colhoznice sunt șefi de brigăzi la muncile de câmp și la fermele de vite. Col­hoznicele își însușesc cu succes, profesii noui. Zeci de mii dintre ele sunt tractoriste, mecanici, etc. In satele colhoznice sunt nenumărate femei care și-au însușit știința îna­intată a lui Miciurin și au devenit inovatoare ale producției agricole. La 7 iulie peste 40.000 de fe­mei colhoznice au primit ordine și medalii pentru realizări importante în domeniul producției col­hoznice în anii 1947-1948 iar 934 de femei au primit marele titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. încă în anul 1933, L­t.­i Stalin a relevat că femeile repre­zintă o forță puternică în colhozuri, că ar fi o crimă a o înăbuși, că această forță trebue desvoltată și pusă în funcțiune. Partidul Bolșevic ur­mează această directivă a lui I. V. Stal­n, încura­jând femeia colhoznică să obțină rezultate strălucite. Pentru ca femeile col­­hoznice să poată participa cât mai activ la muncile colhozului, conducerea col­hozului poartă o deosebită grijă copiilor lor. Astfel, anul acesta în colhozurile R.S.F.S.R. se vor construi creșe noui pentru 2.000.000 de copii iar în colhozurile R.S.S. Ucrainiene—pentru 800.000 de copii. Se va mări, de asemenea, numă­rul creșelor sezoniere și în celelalte republici uni­onale. In Întreaga Uniune So­vietică începe strângerea recoltei, care cere partici­parea activă la munca câmpului, a întregei popu­lații capabile de muncă. Ușurând mamelor grija pentru copii In perioada de muncă, conducătorii colhozurilor, le dau astfel, posibilitatea să participe activ la muncile de câmp. Mii de colhozuri, din diferite regiuni ale Uni­unii Sovietice, au creșe pentru copii și materni­tății care ar putea servi de exemplu tuturor col­hozurilor țării. Trebue tradus în viață Statutul S­al­in­ist al colhozului, care cere antrenarea fe­meilor în producția col­hoznică și viața socială a artel­ului. Femeile so­vietice capabile trebui­esc promovate în postu­rile de conducere și de­gajate după posibilități, de muncile casnice, prin extinderea rețelei de creșe-grădinițe și alte in­stituții pentru copii. Anul acesta, Guvernul Sovietic a luat noui ho­­tărîri, menite să îmbună­tățească condițiile de muncă și de trai ale fe­­meilor-mame. Se va ex­tinde simțitor rețeaua grădinițelor și creșelor de pe lângă întreprinderi și se vor aloca­ sume im­portante pentru îmbună­tățirea hranei în insti­tuțiile pentru copii, de a mări producția de îmbră­căminte și încălțăminte pentru copii. Statutul colhozului pre­vede ca în timpul sarcinei și a alăptării, femeile să execute munci mai u­­șoare și să se bucure de un concediu plătit pen­tru o lună înainte și o lună după naștere, înfăp­tuind acest punct al Sta­tutului, conducătorii col­hozurilor precum și șefii de brigăzi, au sarcina să dea femeilor în acea pe­­rioadă, o muncă care să nu dăuneze nici sănăta­tea mamei nici pe aceia a copilului. Femeile colhoznice își consacră cu bucurie toate forțele și cunoștințele lor pentru înflorirea Patriei Socialiste, pentru cauza construirii societății co­muniste. (, Pravda") Femeile sovietice - o forță importantă în statul sovietic

Next