Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1949 (Anul 5, nr. 986-1062)

1949-10-01 / nr. 986

Sub semnul luptei pentru pace să realizăm la timp însămânța­rile de toamnă cum sarcina cea mai însem­nata jLa în sectorul al J a­gricol este mo­bilizarea tutu­ror forțelor aflătoare In județ, antrenarea în­­tregei mase de țărani muncitori pentru înde­plinirea planului însă­­mânțărilor de toamnă în termenul fixat și în con­­diții de muncă calitativă. Acum, când pe întreg pământul popoarele iu­bitoare de pace în­frun­te cu popoarele U­. R. S. S. iși încordează puterile în lupta pentru pace , acum când oamenii mun­cii din țările de demo­crație populară in frun­te cu popoarele Statului Socialist muncesc cu ne­­precupețire în producție pentru a da lagărului pi 31 o bază materială puternică, țărănimea muncitoare are putința ca prin munca sa con­știentă, să realizeze în •retorul agricol o insem­­nata contribuție în lupta și munca pe care clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, o depune zi zi, ceas de ceas, în taidba construirii socia­lismului, în slujba apără­rii păcii, a vieții. Campania însămânțat rior din toamna aceasta, trebuie deci desfășurată cu toată intensitatea, cu toată dragostea, sub semn »ul luptei pentru pace. Printr’o temeinică mun­că de agitație întreprin­­sâ permanent în massa tiranilor săraci și mijlo­cași, organizațiile de Par­­tid sătești, fiecare mem­­o­iu de Partid, are dato* *1a de a-l ajuta pe fie­care țăran muncitor, să t*­teleagă rolul său de ficior activ în sprijinul păcii, cot la cot cu fiec­care om al muncii din țara noastră și din în­treaga lume. Să i se a­­rate clar țăranului numi­t afitor acum realizarea în bune condiții de către *f» a planului său de cultură reprezintă o părti­cică mică dar însemnată la zidirea scutului mare , puternic de apărare a vieții popoarelor, a vie­ții copiilor săi, împotriva ațâțătorilor la măcel, îm­potriva stăpânilor de azi ai Americei. 42.000 hectare de grâu treime să însămânțăm toamna aceasta în jude. în î lași, inde­plinind bine mun­ca aceasta și asigurând o producție bună pe o­­goare, țăranul muncitor apărâ­m felul acesta pa­cea, dar totodată contri­­bnu­nd în bună măsură la întărirea economiei țării, regimul democra­­tic popular va putea duce­a noui îmbunătățiri ln viața și munca țără­nimii muncitoare pe dru­mul către agricultura so­cialistă. Planul de perspectivă anunțat prin raportul ți­nut de curând de tov. Gh. Gheorghiu Dej—se­cretarul general al Par­tidului — este menit să deschidă largi perspec­tive agriculturii țărani­­mii muncitoare. Cele 25.000 tractoare vor fi produse prin efortul clas­zei muncitoare la fabrici. Dar și agricultura are de îndeplinit însemnate sarcini în cadrul acestui măreț plan pe cinci ani. Spre realizarea aces­tora, acum cel mai în­semnat lucru este înde­plinirea însămânțărilor de toamnă. Pentru a realiza cu succes această sarcină, trebuie să folosim expe­­riența muncii din cam­­pania trecută. Este destul de cunos­cută întârzierea cu care s’au făcut anul trecut însămânțațile de toamnă. Este drept că a fost și lipsă de umezeală. Dar aceasta s’a făcut simțită mai mult din pricină că desmiriștitul s’a făcut a­­tunci pe o mică supra­față și deabea târziu du­pă seceriș. Așa s’a pier­dut multă umezeală de pe ogoare iar însămân­­țatul s’a făcut în unele părți pe bulgări. ' Recolta a fost slabă din pricina aceasta. Ță­ranii muncitori ce și-au muncit gospodărește o­­gorul au căpătat o re­coltă cu 300 la sută mai mare, decât ceilalți. De pildă Gh. Raus din com. Scurt n­. in afara produc­ției sporite pe care au obținut-o cele mai multe dintre Gospodăriile Agri­cole­ de Stat, o prozidc­­ție bună au deținut și a­­cele întovărășiri țără­nești care au lucrat pă­mântul cum se cuvine. din întovărășirea agricolă com­. Vânători a produs de trei ori mai mult decât ogoaiele răz­lețe »«lucrate în condi­ții bune. Aceste invățăm­ te tre­­fotiene folosite acum in actuala campanie de toamnă. Multe din aceste in­vă­­țămite au și fost puse în practică. De pildă, des­miriștitul s’a efectuat ți­nut acesta la timp și pe aproape 00 la sută din suprafața secerată. Este un lucru de mare în­semnătate. Dar s’au ivit și greșeli ce trebuiesc remediate fără întârziere, strângând cu grebla grâul cosii, a (continuare în pag. 4-a), țăranii muncitori din Războeni stau cu veghea trează asupra chiaburilor Chiaburul Th. Gh. Prisă­­caru din Războeni are vreo 26 fieciare de pământ. Ca orice chiabur, el caută sa facă greutăți regimului democratic popular. Anul acesta, Th. Prisăcaru, a în­cercat să împiedice buna desfășurare a treierișului pe­­ ru­îe țărănești și să se sustragă deja predarea co­telor de colectare. In timp ce întreaga țără­nime muncitoare vindea cu drag către Stat din surplu­sul ei de recoltă, acest chiabur își făcea planul cum să-și sporească averea, ne­­­ respecând legile statornicite de poporul muncitor. Th. Prisăcaru, pentru a-și duce planul la îndeplinire a refuzat să care snopii de pe cele 7 Ha. de­­ grâu la aria satului, și i»a dus acasă Sa și» "Astfel el voia să se fe­rească de ochiul vigilent al țăranilor săraci și mijlocași care își căraseră grâu­ la aria de treier a satului. Dar au dibuit săracii și mijlocașii că umblă cu sabotajul. L-au dat pe mâna autorităților. La început s’ar fi prins chiaburul să încarce din nou câteva care și rând pe rând să-și transporte șirele­­ de grâu la arie. Dar așa mult grâu s’ar fi scuturat, își dădeau seama țăranii mun­citori și cei din Comitetul Provizoriu comunal că s’ar fi împlinit planul de sabo­taj ticluit de chiabur. Deci n’au încuviințat căratul din nou ci leau impus pe chia­bur să­­ plătească cheltuieli pentru transportul garni­turii de treier până la și­rele cu pricina, să plăteas­că și oamenilor care vor munci. Au luat și măsuri pentru securitatea șirelor de grâu. Așa l-au pus la respect pe chiabur. • 1 Octombri# W49­u nul 1# Nr. 986 4 ssagnul 4 1'©! ' oRGil N­iQ­L COM­I­TEXU­LUI J­U­DEȚCfIN P. M . R . IAȘI $1 AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN $1 ORĂȘENESC PiniSie Wile".' uniti a^J. înflăcărată manifestație a intelectualilor ieșeni pentru pace din sala „Maxim Gorki“ Sala cinematografului „Maxim Gorki“ era plină până la ultimul loc de mul­țimea intelectualilor ieșeni veniți să-și manifesteze ho­­tărîrea de a activa în fron­­tul păcii împotriva imperia­lismului. S-«i a adunat în sala cinematografului, profesori univers­tari membrii ai aca­demiei R. P. R., membrii ai corpului didactic universi­tar, profesori secundari, me­­di­ii, ingineri, avocați, învă­țători, farmaciști, toți cu dorința de a și spune cu­­vântul hotărît. PACE! „PACE" era scris cu lite­re luminoase pe scena ci­nematografului „Maxim Gorki“ de unde a răsunat uternic cuvântul intelec­­t aității ieșene. Lozinci înflăcărate scan­date de întreaga asistență arătau gândurile celor adu­nați cu această ocazie: „Jos acei ce vor război“, „Tră­­iască U. R. S. S., bastionul păci­­i“ Luând cuvântul tov. Jean Livescu, rectorul Universi­tății „Cuza Vodă" a subli­niat că scopul adunării este de a arăta solidaritatea in­telectualilor ieșeni cu clasa muncitoare, de a exprima voința acestora pentru im­punerea păcii, de a mani­festa hotărît pentru lupta care tinde la triumful lumi­­nei asupra întunericului. D-sa a propus apoi ur­mătorul prezidiu primit cu vH aclamații: prof. univ. [ Continuare în pag. 4-a) i La atelierele RATA Iași Echipa de confecțion­are a broaștelor pentru autobuze lucrează in contul anului 1950 Datorită sprijinului pre­țios primit din partea or­ganizațiilor de bază și bu­nei organizări a muncii e­­chipa de confecționare a broaștelor pentru autobuze de la atelierele RATA a re­­ușit să termine planul de producție pe arsdi 1940 in ziua de 24 Septembrie. A­­ceastă echipă, lucrează în contul anului 1950. Echipa s’a mai evidențiat și prin faptul că a realizat impor­tante economii folosind de­­șeurile. OCTAV, BAGR­JU cer­­~.*r>>?der›t COMITETUL PERMANENT PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN R. P. R. PROGRAMUL sărbătoririi zilei de 2 Octombrie, Ziua Internațională a luptei pentru Pace Piața Unirii Ora 9 dim. MARE ADUNARE Vor lua cuvântul reprezentanți ai Co­mitetului Județean ai Partidului Mun­citoresc Român și ai organizațiilor de massă. Ora 19-19,50 Program de coruri și declamații executat de echipa artistică a Sindicatului C.F.R. Ora 19,50—20,10 Dans Ora 20,10—20,30 Program de dansuri românești executat de echipa de dansuri a Sindicatului CAM. Cuplet humoristic „Sioniștii“ executat de actori ai Teatrului National. Ora 20,30—21 Dans Ora 21—22 Program de coruri, declamații și muzică instrumentală executat de echipa artis­tică a Sindicatului ETACS. Ora 22—22,30 Dans Oră 22,30—23 Program de coruri și declamații executat de echipele artistice ale Sindicatelor PTT și Țesătura. Ora 23 Dans— Jocuri de artificii. * Orele 15—19 Echipe artistice volante ale întreprin­­derilor CFR, ETACS și Țesătura vor da programe In aer liber în următoarele puncte : Gara Socola, Podul Roș, Ateneul Nicolina, Palatul Administrativ, Hala, Podul Bucșinescu, Abator, Tg. Copou, Biblioteca Centrală a Universității, Piața Unirii, Gara Mare, Bucium etc.­­ Parcul Expoziției Ora ÎS Fanfare Reg. 8 Grăniceri Teatrul r­aponal Oră 18 „Guvernatorul Provinciei ® Maaifasîa și sportiva Cursă ciclistă, Match de handbal. Concursuri de atletism și tir în cadrul distribuirii insignelor de polisportivi. Cetățeni ai Iașului. Să participăm un număr cât mai mare la mani­festațiile de Ziua internațională a luptei pentru pace, pentru a ne exprima hotărîrea de luptă, în marele front al păcii, In frunte cu Uniunea So­vietică. Să facem din 2 Octombrie o victorie stră­lucită a lagărului păcii. COMISIA JUDEȚEANĂ de organizare a zilei de 2 Octombrie Orele 10,30—12 și 18-19 Va cânta fanfara Reg. 8 Grăniceri. SUNT ÎNCĂ PREA VII IN MEMORIA POPOARELOR GROZĂVIILE RĂSBOIULUI RECENT .1 SUNT PREA MARI FORȚELE­­ SOCIALE CARE SUNT PENTRU PACE,­­ PENTRU CA ELEVII LUI CHURCHILL INTRU AGRESIUNE SĂ LE POATĂ ÎNFRÂNGE Ș SĂ ÎNDREPTE LUCRURILE SPRE UN NO RĂSBOI. 1. V. STALIN Țăranii muncitori, membri ai gospodăriei agricole colective din Bârsop au pornit cu avânt însamânțarile de toamnă din unduesc dealurile dinspre așezările Bătra­­tului Spre comuna Războieni. Șoseaua urcă cotit pe conul dealului lăsând pe dreapta păpușoaiele în care soesc oamenii culegând ciucălăii, iar pe stânga se aștern ptio­in­ pământurile unite ale Gospodăriei Agricole Colective „Zile Pintilie” din Băi­­a­ni. Cu câteva zile în urmă s’au urnit ogoarele de zgomotul tractoarelor de la SMT Podul Iloaei care au răsturnat brazda grasă a pământului gospodăriei. — „Au venit frații noștri muncitori dela Sta­țiune ca să ne ajute în munca noastră. Frumos mai arau plugurile și steagul roșu flutura tare mândru pe tractor — po­vestește țăranul munci­tor Simion Dumitru — potrivind sămănătoarea pe arătura de grâu. — „Au venit apoi poit­­discurile și au făâmat bu­gării de ne-au făcut ogorul ca’n palmă. O tămă moale și deasă, de a mai mare dragul să culci sămânța în ea“. —• complectează Ion Marti­­niea. Am ieșit la semănat ••­ Planul de muncă al gospodăriei colective a programat începutul în­­sămânțărilor din ziua de 27 Septembrie. Țăranii membri ai gospodăriei au muncit cu drag o­­goarele și au terminat ogorâtul de toamnă la data de 26 I. c. In ace­­laș timp gospodăria co­lectivă a făcut o înțe­­legere cu GAS — Războ­­iu­l pentru preschimba­rea seminței. Gospodăria colectivă a schimbat sămânța sa pe sămânța selecționată și tratată dela GAS—Răz­boeni. Și țăranii mem­bri au pornit la semănat. De dimineață semănăto­­rile au urcat în pasul do­mol al boilor spre locu­­de grâu. Au potrivit se­­mănătorile în linie, am turnat sămânța în semă­­mănători și au pornit. — „Pentru­ gospodăria noastră, pentru Patrie, pentru pace, punem as­tăzi în brazdă sămânța pânlii — spune Sân­că Dumitru, răsfirând în mâinile asprite de muncă bobul plin al grâului. Și boii pornesc la pas moale purtând pe o gorilă amânat semănătoarea. Bo­bul sursură picurând și se afundă în țărână­ — „înainte vreme, cât cuprinzi cu privirea sa așternea moșia „coconu-R. URSACHI (Continuare în pag. 2-a) / Populația muncitoare evreiască din orașul nostru și-a manifestat intr’un însuflețit msen­o. Mărirea p­esibilită de a lupta pentru pa» Populația muncitoare evreiască din Iași ^ a*­­tunat în ,s *■ cinemato­grafului Maxim Gorki, Miercuri 23 Septembrie, manifestându-și hotărirea de nezdruncinat de a lupta cu toate puterile pentru pace. Pe scena frumos pavoazată cu lo­zinci care chemau pe oa­menii muncii la lupta pentru pace,­ s’a urcat prezidiul adunării format din muncitori evidenția­ți în producție și inte­lectuali. Intr’o atmosferă plină de entuziasm, ia cu­vânt­ul tov, deputat Lei­bovici­ Șerban, care arată cine sunt ațâțătorii la războiu, capitaliștii în frunte cu patronii lor de peste ocean și demas­că servilismul lache­ilor din care sunt alcătuite guvernele din țările supuse domi­nației dolarului. D-sa a arătat care au fost ur­mările nenorocite ale ultimului război mondial și a cerut fiecărui om să lupte fără odihnă pen­tru izbăvirea păcii în lume. A vorbit apoi tov. Iosif Goldemberg în limba idiș (continuare în pag. 2-a) T­OȚi OAMeNii iu­bit­ori DE PACE ȘTIU CA NUMAI LA­GĂRUL DEMOCRAȚIEI IN FRUNTE CU UNI­UNEA SOVIETICA CONDUSĂ DE MARELE GENIU AL OMENIRII IOS­IE VIS­SARI­O­NO­VI­CI STALIN, LUPTA IN MOD CONSECVENT ÎMPOTRIVA AȚÂȚĂTO­RILOR LA RĂZBOI ȘI IMPO TRI VA A CEL OR CARE ATENTEAZĂ LA LIBERTĂȚILE DEMO­CRATICE ALE POPOA­RELOR\ V. KUZNEȚOV (la Conferința Unio­nală a Partizanilor Păcii — Moscova). Bat cinstea lui 7 Noembrie PENTRU CINSTIREA CELEI DE A 32-A ANIVERSARI A REVOLUȚIEI SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Muncitorii și tehnicienii dela Depoul GF.R. și­-au luat asupor fasile angajamente în m­nmiii Muncitorii, tehnicienii, inginetii si munc­­tior­arii Depoului de locomotive Iași Întrunindu-se în ședință plenară au răs­puns chemării la întrecere lansată de către tovarășii lor de la Grivița Locomo­tive București. Iată răspunsul lor t Tovarăși. Sub lozinca „Nici o întreprindere fără angajamente în întâmpinarea lui 7 No­­em­brie“, noi muncitorii, teh­nicienii, in­ginerii, și funcționarii Depoului Iași, în­­truniți într'o ședință extraordinară la data de 24 /XX pătrunși fiind, de marea însemnătate ce o­ere pentru Patria noastră cea de a XXXII-a aniversare a Marei Revo­nții Socialiste din Octom­brie, am primit cu cel mai mare entru­ziasm, chemarea pon­tra la întrecere St ne luăm următoarele angajamente: Realizarea unui consum­­ Specific pe loo tone brutto km, cu 5 ta Sută Sub normă, adică dela 6,46 kg. comb, con­ventional pe loo tone brutto km, la 6,68. Eliminarea complecta a defectărilor în parcurs. Remorcarea trenurilor de călători și marfă fără nici o întârzie­re. Eliminarea complectă a reparațiunilor între Spălări. Reducerea cu 5o la sută a consumu­lui de apă. Respectarea acestor angajamente va grăbi îndeplinirea și depășirea Planu­lui de Stat pe anul 1949 și va aduce o serioasă contribuție la ridicarea ni­velului de trai al tuturor celor ce mun­cesc cu brațele Si cu mintea dela o­­rase si dela Sate. Prin aceste angajamente contribuiai Si noi la lupta pentru pace, căci nun­ți pacea ne poate asigura bunăstarea, si fericirea. \ ANGAJAMENTELE MAIȘTRILOR SI TEHNICIENILOR PRIND VIAȚA O INSEMNATĂ INOVATIE IA éJES&TURA. La fabrica Țesătura Iași maiștrii și teh­nicienii au trecut la realizarea angaja­mentelor luate în urma răs­punsului dat de maiștri și colectivului teh­nicieni de la Mediaș. Astfel, în cinstea zilei de 7 Noembrie, maistrul Topor Nicola a realizat o nouă inovație a ce a fost adoptată la războ­iul Nr. 719. Acest război automat a devenit mai perfecționat în urma acestei inovații d­r# N. GRUNER coresp. g (Continuare în pag. 3-a)

Next