Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1949 (Anul 5, nr. 986-1062)
1949-10-14 / nr. 997
«* y A Să grăbim ritmul însămânțărilor de toamnă de simil Masilu Președintele Comitetului Provizoriu al Județului Campania însămân 1țărilor se face în toamna aceasta în condițiile ascuțirii tot mai crescânde a luptei de clasă la sate. Chiaburimea satelor își dă seama ce înseamnă ca țărănimea muncitoare să însămânțeze la timp cu metode agrotehnice avântate care vor aduce rod îmbelșugat țărănimii sărace și mijlocașe scoțănd-o din ce în ce mai mult de sub exploatarea chiaburimii. Astfel chiaburimea vede că odată cu ridicarea nivelului de trai al țărănimii muncitoare, se reduce simțitor câștigurile ei, realizate pe spinarea sărăcimii satelor. Clasa muncitoare a reușit în bună parte să scoată de sub influenta chiaburimii pe țăranii muncitori. Frigărimea noastră nu a uitat sprijinul frățesc obțiuit in timpurile grele de după război și din timpul secetei care a bântuit județul nostru, transportári dude alimente și porumb ca acestea să ajungă în mâinile celor lipsei și nu Sai ale chiaburilor, ferind țărănimea săracă de a cădea în gîjlarele chiaburimii lacome, care-i smulgea percui de pământ pentru o baniță de mălai. Consecvenți pe linia sprijinirii oamenilor muncii de la orașe și sate, muncitorii din fabrici și uzine, cu torturi sporite, luptă pentru mărirea producției și a productivității muncii, pentru ca să producă mărfuri tot mai multe și mai ieftine în scopul de a îndestula treptat toate nevoile unelte, mașini și îmbrăcăminte de care a dus lipsă în special țărănimea muncitoare sub trecutele regimuri. Țărănimea săracă și mijlocasă luând exemplu dela muncitorii din fabrici și uzine a răspuns cu dragoste la îndatorirea ei patriotică în toate Campaniile agricole și în special campaniei de colectări din anul acesta, vânzând cu drag statului cota de cereale, pentru a asigura bransa muncitorilor de la oraș, care fac eforturi să trimită la sate cât mai multe mărfuri. In actuala campanie de Insămânțări, chiaburimea și uneltele ei nu stau cu brațele încrucișate ci caută să înfrâneze avântul țăranilor săraci și mijlocași, în realizarea planului de cultură, cu scopul vădit de a se Întârzia realizarea la limp a însămânțărilor. Insă țărănimea muncitoare, tare a fost de multe ori înșelată de acești iăcmânitori ai satelor, nu se lasă influențată, și avem destule cazuri în județ, când muncitorimea de pe ogoare a tăiat porumbul, ia așezat la capătul ogorului sau pe miriștea de alaiuri, a arat și însămânțat ogorul, cărând porumbul după terminarea însămânțărilor, dând astfel o lovitură puternică viclenelor uneltiri chiaburești, pentru ca ei au învățat din experiența anului trecut că acei țărani care s’au lăsat înșelați de manevrele dușmănoase ale — însămânțând chiaburi mai târziu — au recoltat foarte puțin de pe ogoarele lor. Acei însă, care au urmat îndemnul și îndrumarea Partidului și a Guvernului, însămânțând la vreme, au obținut o recoltă mai bună, ridicându*se la unii circa 1200 kgr. de grâu la hectar. In această campanie Comitetele Provizorii, organe locale ale puterii de Stat, trebuie să lupte zi de zi pentru a izola cu totul țărănimea săracă și mijlocașă de influența chiaburilor. Acolo unde Comitetele Provizorii și-au înțeles marea lor sarcină, au reușit să antreneze și să se găsească în fruntea luptei pentru realizarea planului de însămânțări. Astfel comunele Ceplenița, Bivolari, Dumești, Erbiceni, Popricani etc. au arat 70—80 la sută fată de plan, însămânțând 50—70 la sută din totalul planului lor de însămânțare. In acelaș timp, acolo unde Comitetele Provizorii nu au fost destul de combative în fata uneltirilor chiabureați, ele nu au să mobilizeze mass a reușit țăranilor muncitori în executarea planului de cultură. Astfel, comuna Vlădeni nu a realizat până astăzi decât 20 la sută din planul de însămânțări și 50 la sută din planul de arătură. Aceeași situație se prezintă și la comunele Bosia, Mogoșești, Tomești, etc. unde ritmul însămânțărilor este încetinit. Pentru a ridica nivelul economic și cultural al țărănilor muncitori, pentru a se creia o viață mai bună lor și copiilor lor, sarcina Comitetelor Provizorii este de a sta permanent în mijlocul masselor, de a le îndruma și ajuta pentru ca să-și poată realiza la timp și în bune condițiilei muncile agricole, de a veni în ajutorul celor lipsiți de atelaje, cu atelajele celor înstăriți, organizând în așa fel munca ca toate atelajele existente în comună să fie folosite din plin, pentru îndeplinirea la timp a planului de însămânțări. Numai astfel Comitetele Provizorii Comunale și de de Plăși vor reuși să contribuie — în sectorul agricol — la realizarea Planului de Stat pe 1950, aducând prin aceasta spor de belșug în casele țăranilor muncitori, întărind Republica noastră Populară — factor activ în lagărul păcii și democrației — împotriva imperialismului care urmărește robirea popoarelor dornice de libertate și progres. școliei óe cAcificaRE PECH C ¥ HCSI CONTRIBUEM RIDICHREI« CACIFICHRIS PROFESIOHHBI 71 mUNCITORIILOR Din inițiativa organizației de Partid și comitetul lui sindical, da curând a luat ființă la E. T. A. C. S. școala pentru pregătirea cadrelor profesionale. Muncitorii de aici au primit cu bucurie vestea deschiderii școlii pe care ei o așteptau de atâta De aceea, după cele 8 timp, ore de muncă, ei vin cu drag la școală, dornici de a-și îmbogăți cunoștințele practice și teoretice. Muncitorii discută spre matematici, de la ora 15.30. Din toate direcțiile sosesc grupuri de muncitori ce se îndreaptă spre școala de pregătire a cadrelor profesionale. din grupuri discută cu Unu aprindere despre lecția pe care au avut-o la matematică. —„Ce zid, întreabă dorița Todireanu Elena supe ajutorul mecanic Stan Gh. de la sala mașinilor „Diesel“ Iți place cum predă lecțiile iov» lector dela matematică. — „Da,, răspunde acesta, mie îmi prinde foarte bine acest lucru căci prin aceasta imi îmbogățesc A. INDIANO cano* {GotiffifyWpi în pag. 3-a} VINeRI 14 OCTOMBRIE 1949 ANUL V NR. 997 4 PAGINI 4 LEI m '1&RILE , UNITI^1 I ORGAN fL COMITETULUI JUDEȚEAN AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN P. M.R. IAȘI $1 $1 ORĂȘENESC . IN CINSTEA LUI 7 NOEMBRIE Muncitorii dela șantierul Manufactui* o «le itituti, s> i— m fi luat angajamente concret«. Conștienți de însemnătatea zilei celei de a 32 aniversări a marei revoluții din Octombrie, muncitorii de la șantierul Manufactura de tutun din Iași și-au luat angajamentul de a termina lucrarea până la 7 Noembrie. Astfel echipa zidarului Plămădeală Zile și-a luat angajamentul de a depăși permanent normele la zidărie și la tencuieli interioare cu 290 la sută, la tencuieli exterioare cu 250 la sută, iar la spoieli fațade cu 350 la sută. Zidarul Tudorache Const. își ia angajamentul să depășească normele de tencuieli pereți cu ISO la sută și la tencuieli tavan pe trestie cu 150 la sută. Deasemeni echipa dulgherului Saveriu T. loan își ia angajamentul de a depăși norma 9a bătut dușumelele mit și feder cu 209 la sută șî de a face economii de materiale. Ceilalți muncitori și-au luat și ei angajamente concrete. 7ăranul sărac Ion din comuna Bucium a învățat să cunoască mîșelia chiaburească Cine nu-l cunoaște în comuna Bucium pe chiaburul Gavril Frunză ? Are acareturi cuprinse si uite in grajd $i ori pe coasta dealului. La nevoie n’aveai ce căuta la poarta lui cu mâna goală. Mulți $i-au lăsat pământurile in mâna chiaburului pentru câteva zeci de kilograme de mălai. Au Scrâșnit sărăcanii în măsete la început, s’au îndârjit, dar foamea copii tor Și Sărăcia erau fără păsuire. Au dat tot, iar chiaburul s'a îmbogățit din ceas în ceas. Dar vremurite s’au vremuri Și muncitorii au înfrânt piedicile putrede ale bo*gălanilor, alcătuind teme»iie nouă pietil celor mulți. Chiaburii nu s’au lăsat. Au cercat să se strecoare în cooperativă și au început să prade din mărfurile aduse pentru distribuire. Așa a făcut Si Gavril Frunză, dar n’a apucat să-și facă mult mendrele. L-au descoperit pe bandit țiganii muncitori și l-au scos din cooperativă. Au s’a as tâmpârat însă bogătanul. Cu cât i Se retezau ghiarele, cu atât musca mai crud. L-a tocmit chiaburul pe Ion Munteanu, un țăran sărac care se pricepe la repararea uneltetor agricole. S’au înțeles la preț pentru treabă și Săracul a reparat uneltele. Dar când Ion Munteanu și-a cerut plata, Gavril Frunză n’a vrut să audă de nimic. Ea a pus stăpânire și pe lucrurile omului. Dar Ion Munteanu nu se mai închină astăzi, cu căciula în mână în fața banditului. El știe ce trebue Să facă. S’a dus la Comitetul Provizoriu din comună Si dreptatea sta ales de LA ATELIERELE C. F. R.NICOLINA întrecerile socialiste PORNITE IN CINSTEA LUI „7 NOEMBRIE“ TREBUIESC STIMULATE SI POPULARIZATE ÎNCONTINUU Grupele sindicale de la Atelierele C.F.R. Nicolina, în număr de 88 sunt organizate pe locul de muncă, partidă, echipă, etc. Ele sunt îndrumate în activitatea lor, de cinci comitete de secții, care corespund celor cinci secții tehnice, (I montaj, II-a vagoane, etc.) La rândul lor comitetele de secție depind de comitetul de fabrică, care coordonează întreaga muncă sindicală din ateliere. Imediat după chemarea la întrecerea socialistă în cinstea măreței sărbători a oamenilor muncii „7 Noembrie”, de către muncitorii dela Grivița Roșie, comitetul de fabrică îndrumat de org. de Partid, a trecut la organizarea temeinicăa acestor întreceri. Astfel, într’o ședință la care au luat parte Org. de Partid, comitetul de fabrică și comitetele de secție, s’a prelucrat chemarea Grivițenilor și s’a discutat pe larg posibilitățile pentru a se putea produce peste program, în cinstea acestei sărbători. A doua zi, fiecare comitet sindical din secție, a prelucrat cele de mai sus cu responsabilii de grupe sindicale din secțiile respective. După aceasta au avut loc ședințele grupelor sindicale care au decurs într’o atmosferă de entuziasm și încredere. Aceasta se datorește în mare măsură,'miineii de agitație, dusă de agitatorii de Partid,I ■ ■Lit 'j La aceste ședințe muncitorii și-au luat numeroase angajamente concrete. Deexemplu, la ședința grupei I dela cazangerie, tovarășii s’au angajat să dea gata până la 7 Noembrie, cazanul Nr. 2044 și cazanul mic Nr. 50. Asta în afară de programul obișnuit. | " f '! ci :" ! Deasemeni la (ședința grupei sindicale Nr. 9, dela secția l-a locomotive, muncito-S. FILIP, (Continuare în pag. 3-a), j. citiți IN CORPUL GAZETE1 î» Să dăm toată atenția gazetelor de perete din întreprinderile și instituțiile noastre. (pag. iI-a) — întărirea colaborării dintre muncitori și tehnicieni, factor important în mărirea producției și productivității muncii. — Carnet sportiv. (pag. llI-a) (pag. II-a) Creiarea de noi centre de distribuire a produselor alimentare pe lângă unitățile de muncă ale salariaților — Achiziționarea unor importante cantități de zare tarafuri și fructe — Formarea unei comisiuni de recepție pentru asigurarea unei mai bune calități a produselor O preocupare permanentă a Comitetului Provizoriu orășenesc, este asigurarea aprovizionării zilnice și pentru iarnă a populatei muncitoare ieșene. In acest scop Comitetul Provizoriu al orașui nostru, de comun acord cu Comisia de organizare a Cooperației și cu responsabilii Societăților Comerciale de Stat au luat o nouă serie de măsuri, menite a croia cele mei bune condițiuni de achiziționare, transport și distribuție a zarzavaturilor, legumelor și frucelor. Pe baza necesităților locale, s-a întocmit un plan de aprovizionare, la a cărei realizare vor trebui să colaboreze permanent Secțiunea Comercială a Comitetului Provizoriu Județean și a Comitetului Provizoriu orășenesc, Comisia de organizare a Cooperației, Socetățile Comerciale de Stat, Comcereal, Moldova și Aprozar. S’a hotărât ca in cadrul unor ședințe săptămânale, ce vor avea loc la Sedul Comitetui Provizoriu orășenesc, responsabilii desemnați special, care urmăresc activitatea pe teren, să finalizze munca depusă în c rsul unei săptămâni și să ia măsurile practice, impuse de eventualele deficienței ce se ivesc: «chls'pnsrea unor!-** iportante sántít » I de «arxavâturl șl fructa Cantitățile de cartofi, ceapă, fasole, varză, radăcinoase și fructe, necesare consumului pe tot timpul iernii, au Început să sosească. Până la 7 Noembrie livrările din Județul Iași ca și din cele alte județe programate vor fi terminate. Din județul Iași, Botoșani și Roman se vor aduce cantitățile de cartofi, din Rădăuți, Dorohoi, Fâlciu și Bârlad, ceapă, varză și rădăcinoase. Deasemeni se vor mai aduce o cantitate de fructe de la Rădăuți, precum și o mare cantitate de mere de la Cluj. Separat s-au încheiat contracte cu Gospodăriile de Stat din județ. In privința aprovizionarilor cu zarzavaturi, Societățile Comerciale de Stat și Cooperația au încheiat contracte cu Soc. „Comcereal“ In a cărui sarcină cad livrările. Mai mult spirit de organizare în activitater Societății Comcereal Pentru respectarea contractelor și îndeplinirea în bune condițiuni a angajamentelor, se impune ca Societatea „Comcereal” să urmărească Intensficarea colectărilor și sosirea cu regularitate a transporturilor. Cu sprijinul Comitetului Provizoriu al Județului și orașului, Societatea „Comcereal“, va trebui să pornească imediat la reorganizarea activității sale, introducând sistemul muncii colective și atribuind răspuderea personală funcționarilor săi. Asigurarea cartofilor de calitate superioară în vederea asigurării unor cantități de cartofi de calitate superioară, Comitetul Provizoriu orășenesc a format o comisie de recepție care se va deplasa la gară ori de câte ori sosesc transporturile de cartofi. Comisia de recepție m formată dintr-un reprezentant al Secțiunii Comerciale de pe lângă Comitetul Provizoriu orășenesc, al Societății Comerciale de Stat „Comcereal“, „Aprozar“ și Comisia de organizare a Cooperației. La sosirea cartofilor, această Comisie va constata dacă ele sunt de calitate bună, conform prevederilor contractului încheiat. In cazul când ele nu vor corespunde, ele vor fi returnate pe socoteala Comcerealului, și în cazul când vor conține prea mult pământ se va scădea din cantitate un procentaj ce se va stabili pe Ioc» Creiarea de noi centre de distribuire a produselor pe lângă unitmți de muncă ale salariaților Paralel cu aceaste măsuri privind achiziționarea și transportul produselor. Comitetul Provizoriu orășenesc au luat o serie de măsuri practice, în scopul de a se înlesni oamenilor muncii, cele mai bune condițiuni de aprovizionare. Astfel, pe lângă magazinele de desfacere existente ale Societăților de Stafii. Moldova, Aprozar și Cooperativele din oraș, se va deschide în cursul acestei săptămâni o serie de centre spațioase ale „Aprozarului”, în preajma întreprinderilor locale. In modul acesta, muncitorul la ieșirea din fabrici va putea găsi, în orice caz* (Continuare în pag. 3-a) J Organizarea unor mărețe manifestații cu ocazia săptămânii prieteniei româno-sovietice la Iași PROGRAMUL FESTIVITĂȚILOR — CONSTITUIREA COMITETULUI Marți seara a avut loc la sediul Filialei AȘMS Iași a ședinței la care *a partiip i membrii biroului Județean PMR ca reprezentanți organizațiior de massă și instituțiilor din Jdejul nostru pentru organzarea marilor festiv tifi ce vor avea loc In toată țara,cu ocazia zilei de 7 Noembrie cind desa muncitoare din lumea întreagă sărbătorește cea de a 32-a aniversare a Marii Revolții Socialiste .In Octombrie, . In vederea acestui eveniment s’au împărțit în mai multe perioade sărbătoririle ce vor avea loc In orașul nostru. Astfel pană la 31 Oct. Va avea loc perioada de prag tire, ce va fi urmată de sărbătoarea prieteniei româno-sovietice între 1-7 Noembrie ce va culmina cu măreața manifestare ce va avea loc la 7 Noembrie. In săptămâna prieteniei româno-sovietice vor fi organizate conferințe atât în sălile centrale, cât și la fabricile și școlile din Iași. Aceste conferințe vor fi urmate de prorame artistice. In ziua de 21. Oct. se va sărbători aniversarea a 51 ani de la înființarea Comsomolului cu un program ce va fi organizat de județeană U. T. M. Săptămâna prieteniei româno-sovietice va prilejui oamenilor muncii din Iași să-și manifeste dragostea și recunoștința lor față de Patria Socialismului și marele ei conducător Stalin. Vor fi organizate conferințe și va fi deschisă o expoziție în care se va oglindi prietenia frățească româno-rusă dealungul veacurilor și sprijinul pe care URSS ni l-a acordat **» permanență. Se va institui un concurs literar cu care ocazie vor fi premiate cele mai bune recenzii de cărți sovietice. Cinematografele vor prezenta filme sovietice, iar Comitetul de Cultură Fizcă și Sport va organiza o serie de mari competiții sportive. Ziua de 7 Noembrie va fi sărbătorită printr-un grandios meeting. Luând cuvântul, tov. prof. univ. N. Petrovici, membru în biroul Jad. PMR Iași a subliniat importanta semnificație a Marii Revoluții Socialiste precum și condițiile în care are loc sărbătorirea ei. Arătând uriașul sprijin pe care URSS l-a acordat țării noastre, tov. Petrovici a trasat ca o datorie de onoare a osmînlor muncii din Iași organizarea unor mari manifestații prin care să fie exprimată dragostea și recunoștința față de URSS și conducătorul ei Stalin. S’a constituit apoi un comitet pentru organizarea sărbătoririi prieteniei româno-sovietice format din: Cabaș-tin Secret, Adj. județeană Iași, Levy Lesner Secret. sdl. jud. Iași, Bădulescu Gh. rese, org. jud. Iași, Petrovici N. resp. agit, și propagandăud. Iași, Lupu Natan din Sed. agit. și propag., Mariolache Neculai președ. Cons. Sindical Județean, Weiselberg Lazăr membru în Comit. Jud. Iași, Mazilu Emil președ. Comit, Prow ’ud. Iași, Tifoiu Vasile Secret, Cons. Sindic, Jud. Iași, Paîuga Anton preș,Comit, Prov. Music. Iași, Bendîter I chis secret, Comit, Prov. Music. Iași, Creangă Ion lialei ARLUS Iași, președ. FiSoviete? Alex. secretar Filiala ARLUS Iași, Ravliuc Aurel, Popi sera Antoneia secret, UFDR Parnga Iulia, Anexa Ioan secret, Comit, Jud. UTM, Pu u Viorica jud. U. T. M., Popa Paraschiv secret Front Plugar, Jud. Iași, Tomescu loan preș, Front Plugar, Jud. Iași, Ghidale Haim CDE, Goldenberg Iosif CDE, Lazăr Andrei, Vasiliu Sever, Iliescu Octav Crucea Roșie Jud. Iași, Ișoveanu Gh. președ. Crucea Roșie, Gh. Ștefanescu Stare comand. Regiunea 1 Militară Iași, Locol.Col. Mardare, Maior Ciornei Gh., Colonel Dumitru, Sârbu C-tnu, Hilița Grigore, Livescu Jean rectorul Universității președ. Filialei Institutului de Studii Româno-Sovietic, Gheorghiev Gh. prof. univ.Calistru Alex. conf. univ., Haimovie! Mendel Academician,Diacu Ion Direct, Teatrului Național, George Lesnea, Constantini« C. ziarist, Istrate I., Popovici Ah, Cojocani Manole Directorul ETACS, Gomolea Direct, Atei, CFR Nicolina, Moise Avram Direct, Reg. CFR Iași, Iacob Neculai, Pivniceru Vasile muncitor Atei, Nicolina (inovator), Vavric C-tin Direct, fabrice Țesătura, Agapescu Alex.,Marca Moise Direct. Fabricei Victoria, Neculau Ana, Stănescu Vlad, Jmetfa Benditer conf. univ., Tolfea C-tin, Cermătescu Radu Academician, Oros Ioan Țesătura, Popa Gh. Gh. preș. Gosp. Colective B .haț , Ursache Maria membră în Gosp. Colectivă, Martinica Ana *sunt* muncitoare.