Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1949 (Anul 5, nr. 986-1062)

1949-10-14 / nr. 997

«* y A Să grăbim ritmul însămânțărilor de toamnă de simil Masilu Președintele Comitetului Provizoriu al Județului C­ampania însămân­ 1­țărilor se face în toamna aceasta în condițiile ascuțirii tot mai crescânde a luptei de clasă la sate. Chiaburimea satelor își dă seama ce înseamnă ca țărănimea muncitoare să­­ însămânțeze la timp cu metode agrotehnice avân­tate care vor aduce rod îmbelșugat țărănimii sărace și mijlocașe scoțănd-o din ce în ce mai mult de sub exploatarea chiaburimii. Astfel chiaburimea vede că odată cu ridicarea ni­velului de trai al țărănimii muncitoare, se reduce sim­țitor câștigurile ei, reali­zate pe spinarea sărăcimii satelor. Clasa muncitoare a re­ușit în bună parte să scoa­tă de sub influenta chiabu­­ri­mii pe țăranii muncitori. Frigărimea noastră nu a uitat sprijinul frățesc obți­­­uit in timpurile grele de după război și din timpul secetei care a bântuit ju­dețul nostru, transportári dude alimente și porumb ca acestea să ajungă în mâinile celor lipsei și nu Sai ale chiaburilor, ferind țărănimea săracă de a că­dea în gîjlarele chiaburimii lacome, care-i smulgea pe­­r­cui de pământ pentru o baniță de mălai. Consecvenți pe linia spri­jinirii oamenilor muncii de la orașe și sate, muncitorii din fabrici și uzine, cu­­ torturi sporite, luptă pen­tru mărirea producției și a­­ productivității muncii, pen­­tru ca să producă mărfuri tot mai multe și mai ief­­tine în scopul de a îndes­tula treptat toate nevoile unelte, mașini și îmbră­căminte de care a dus lipsă în special țărănimea mun­­­­citoare sub trecutele regi­muri. Țărănimea săracă și mij­­locasă luând exemplu dela muncitorii din fabrici și uzine a răspuns cu dra­goste la îndatorirea ei pa­triotică în toate Campaniile agricole și în special campaniei de colectări din a­­nul acesta, vânzând cu drag statului cota de ce­reale, pentru a asigura b­ran­sa muncitorilor de la oraș, care fac eforturi să trimită la sate cât mai multe măr­furi. In actuala campanie de Insămânțări, chiaburimea și uneltele ei nu stau cu bra­țele încrucișate ci caută să înfrâneze avântul țăranilor săraci și mijlocași, în rea­lizarea planului de cultură, cu scopul vădit de a se Întârzia realizarea la limp a însămânțărilor. Insă țărănimea muncitoa­re, tare a fost de multe ori înșelată de acești iăc­­mânitori ai satelor, nu se lasă influențată, și avem destule cazuri în județ, când muncitorimea de pe ogoare a tăiat porumbul, i­a așezat la capătul ogo­­rului sau pe miriștea de a­­laiuri, a arat și însămânțat ogorul, cărând porumbul după terminarea însămân­­țărilor, dând astfel o lovi­tură puternică viclenelor uneltiri chiaburești, pen­­tru ca ei au învățat din experiența anului trecut că acei țărani care s’au lăsat înșelați de manevrele duș­­mănoase ale — însămânțând chiaburi mai târziu — au recoltat foarte puțin de pe ogoarele lor. Acei însă, care au urmat îndem­nul și îndrumarea Partidu­­lui și a Guvernului, însă­mânțând la vreme, au ob­ținut o recoltă mai bună, ridicându*se la unii circa 1200 kgr. de grâu la hec­tar. In această campanie Co­mitetele Provizorii, organe locale ale pu­ter­ii de Stat, trebuie să lupte zi de zi pentru a izola cu totul ță­rănimea săracă și mijlocașă de influența chiaburilor. Acolo unde Comitetele Provizorii și-au înțeles ma­rea lor sarcină, au reușit să antreneze și să se gă­sească în fruntea luptei pentru realizarea planului de însămânțări. Astfel comunele Ceple­­nița, Bivolari, Dumești, Er­­biceni, Popricani etc. au arat 70—80 la sută fată de plan, însămânțând 50—70 la sută din totalul planului lor de însămânțare. In acelaș timp, acolo unde Comitetele Provizorii nu au fost destul de comba­tive în fata uneltirilor chia­bureați, ele nu au să mobilizeze mass a reușit țăra­nilor muncitori în execu­tarea planului de cultură. Astfel, comuna Vlădeni nu a realizat până astăzi decât 20 la sută din planul de însămânțări și 50 la sută din planul de arătură. A­­ceeași situație se prezintă și la comunele Bosia, Mo­­goșești, Tomești, etc. unde ritmul însămânțărilor este încetinit. Pentru a ridica nivelul economic și cultural al ță­­rănilor muncitori, pentru a se creia o viață mai bună lor și copiilor lor, sarcina Comitetelor Provizorii este de a sta permanent în mij­locul masselor, de a le în­druma și ajuta pentru ca să-și poată realiza la timp și în bune condițiilei mun­cile agricole, de a veni în ajutorul celor lipsiți de atelaje, cu atelajele celor înstăriți, organizând în așa fel munca ca toate atela­jele existente în comună să fie folosite din plin, pentru îndeplinirea la timp a planului de însămânțări. Numai astfel Comitetele Provizorii Comunale și de de Plăși vor reuși să con­tribuie — în sectorul agri­­col — la realizarea Planu­lui de Stat pe 1950, adu­când prin aceasta spor de belșug în casele țăranilor muncitori, întărind Repub­lica noastră Populară — factor activ în lagărul pă­cii și democrației — împo­triva imperialismului care urmărește robirea popoa­relor dornice de libertate și progres. școlie­i óe cAcificaRE PECH C ¥ HCSI CONTRIBUE­M RIDICHREI« CACIFICH­RIS PROFESIOHHBI 71 mUNCITORIILOR Din inițiativa organiza­ției de Partid și com­itetul lui sindical, da curând a luat ființă la E. T. A. C. S. școala pentru pregătirea cadrelor profesionale. Muncitorii de aici au primit cu bucurie vestea deschiderii școlii pe care ei o așteptau de atâta De aceea, după cele 8 timp, ore de muncă, ei vin cu drag la școală, dornici de a-și îmbogăți cunoștințele prac­tice și teoretice. Muncitorii discută spre matematici, de l­a ora 15.30. Din toate di­recțiile sosesc grupuri de muncitori ce se îndreaptă spre școala de pregătire a cadrelor profesionale. din grupuri discută cu Unu­ a­­prindere despre lecția pe care au avut-o la matema­tică. —„Ce zid, întreabă dori­ța Todireanu Elena su­pe ajutorul mecanic Stan Gh. de la sala mașinilor „Diesel“ Iți place cum predă lecțiile iov» lector dela matema­tică. — „Da,, răspunde acesta, mie îmi prinde foarte bine acest lucru căci prin acea­­sta imi îmbogățesc A. INDIANO cano* {GotiffifyWpi în pag. 3-a} VINeRI 14 OCTOMBRIE 1949 ANUL V NR. 997 4 PAGINI 4 LEI m '1&RILE , UNITI­^1 I ORGA­N f­L COMITETULUI JUDEȚEAN AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN P. M.R. IAȘI $1 $1 ORĂȘENESC . IN CINSTEA LUI 7 NOEMBRIE Muncitorii dela șantierul M­a­nu­f­a­c­t­u­­i* o «le itituti, s> i— m fi luat angajamente concret«. Conștienți de însemnătatea zilei celei de a 32 aniversări a marei revoluții din Octombrie, mun­citorii de la șantierul Manufactura de tutun din Iași și-au luat angajamentul de a termina lucra­rea până la 7 Noembrie. Astfel echipa zidarului Plămădeală Zile și-a luat angajamentul de a depăși permanent nor­mele la zidărie și la tencuieli interioare cu 290 la sută, la tencuieli exterioare cu 250 la sută, iar la spoieli fațade cu 350 la sută. Zidarul Tudorache Const. își ia angajamentul să depășească normele de tencuieli pereți cu ISO la sută și la tencuieli tavan pe trestie cu 150 la sută. Deasemeni echipa dulgherului Saveriu T. loan își ia angajamentul de a depăși norma 9a bătut dușumelele mit și feder cu 209 la sută șî de a face economii de materiale. Ceilalți muncitori și-au luat și ei angajamente concrete. 7­ăranul sărac Ion din comuna Bucium a învățat să cunoască mîșelia chiaburească Cine nu­-l cunoaște în comuna Bucium pe chia­burul Gavril Frunză ? Are acareturi cuprinse si uite in grajd $i ori pe coasta dealului. La nevoie n’a­­veai ce căuta la poarta lui cu mâna goală. Mulți $i-au lăsat pământurile in mâna chiaburului pen­­tru câteva zeci de kilo­­grame de mălai. Au Scrâșnit sărăcanii în mă­­sete la început, s’au în­dârjit, dar foamea copi­­i tor Și Sărăcia erau fără păsuire. Au dat tot, iar chiaburul s'a îmbogățit din ceas în ceas. Dar vremurite s’au vremuri Și muncitorii au înfrânt piedicile putrede ale bo*­gălanilor, alcătuind teme»­iie nouă pietil celor mulți. Chiaburii nu s’au lăsat. Au cercat să se stre­coare în cooperativă și au început să prade din mărfurile aduse pentru distribuire. Așa a făcut Si Gavril Frunză, dar n’a apucat să-și facă mult mendrele. L-au descope­rit pe bandit țiganii mun­citori și l-au scos din cooperativă. Au s’a as­ tâmpârat însă bogătanul. Cu cât i Se retezau ghia­­rele, cu atât musca mai crud. L-a tocmit chia­burul pe Ion Munteanu, un țăran sărac care se pricepe la repararea u­­neltetor agricole. S’au înțeles la preț pentru treabă și Săracul a repa­rat uneltele. Dar când Ion Munteanu și-a cerut plata, Gavril Frunză n’a vrut să audă de nimic. Ea a pus stăpânire și pe lucrurile omului. Dar Ion Munteanu nu se mai închină astăzi, cu căciula în mână în fața banditului. El știe ce tre­­bue Să facă. S’a dus la Comitetul Provizoriu din comună Si dreptatea sta ales de LA ATELIERELE C. F. R.­NICOLINA întrecerile socialiste PORNITE IN CINSTEA LUI „7 NOEMBRIE“ TREBUIESC STIMULATE SI POPULARIZATE ÎNCONTINUU Grupele sindicale de la Ate­lierele C.F.R. Nicolina, în nu­măr de 88 sunt organizate pe locul de muncă, partidă, echipă, etc. Ele sunt îndru­mate în activitatea lor, de cinci comitete de secții, care cores­pund celor cinci secții tehnice, (I montaj, II-a vagoane, etc.) La rândul lor comitetele de secție depind de comitetul de fabrică, care coordonează în­treaga muncă sindicală din a­­teliere. Imediat după chemarea la întrecerea socialistă în cinstea măreței sărbători a oamenilor muncii „7 Noembrie”, de către muncitorii dela Grivița Roșie, comitetul de fabrică îndrumat de org. de Partid, a trecut la organizarea temeinică­­a acestor întreceri. Astfel, într’o ședință la car­e au luat parte Org. de Partid, comitetul de fabrică și comi­tetele de secție, s’a prelucrat chemarea Grivițenilor și s’a discutat pe larg posibilitățile pentru a se putea produce pes­te program, în cinstea acestei sărbători. A doua zi, fiecare comitet sindical din secție, a prelucrat cele de mai sus cu responsa­bilii de grupe sindicale din sec­țiile respective. După aceasta au­­ avut loc ședințele grupelor sindicale care au decurs într’o atmos­feră de entuziasm­ și încre­dere. Aceasta s­e datorește în mare măsură,'miineii de agita­ție, dusă de agitatorii de Par­tid,­­I ■ ■­L­­i­t 'j La aceste ședințe muncitorii și-au luat­­ numeroase­­ angaja­mente concrete. De­­exemplu, la ședința grupei I dela ca­­zangerie, tovarășii­­ s’au an­gajat să dea gata până la 7 Noembrie, cazanul Nr. 2044 și cazanul mic Nr. 50. Asta în afară de programul obiș­nuit. | " f '! ci :" ! Deasemeni la (ședința gru­pei sindicale Nr. 9, dela sec­ția l-a locomotive, muncito-S. FILIP, (Continuare în pag. 3-a), j. citiți IN CORPUL GAZETE1­ ­ î» Să dăm toată atenția gazetelor de perete din întreprinderile și institu­­țiile noastre. (pag. iI-a) — întărirea colaborării dintre mun­citori și tehnicieni, factor important în mărirea producției și productivității muncii. — Carnet sportiv. (pag. llI-a) (pag. II-a) Creiarea de noi centre de distribuire a produselor alimentare pe lângă unitățile de muncă ale salariaților — Achiziționarea unor importante cantități de zare tarafuri și fructe — Formarea unei comisiuni de recepție pentru asi­gurarea unei mai bune calități a produselor O preocupare permanentă a Comitetului Provizoriu orășe­­n­esc, este asigurarea aprovizio­nării zilnice și pentru iarnă a populat­ei muncitoare ieșene. In acest scop Comitetul Pro­vizoriu al orașu­­i nostru, de comun acord cu Comisia de or­ganizare a Cooperației și cu responsabilii Societăților Co­merciale de Stat au luat o nouă serie de măsuri, menite a croia cele mei bune condițiuni de a­­chiziționare, transport și dis­tribuție a zarzavaturilor, legu­melor și fruc­elor. Pe baza necesităților locale, s-a întocmit un plan de apro­vizionare, la a cărei realizare vor trebui să colaboreze per­manent Secțiunea Comercială a Comitetului Provizoriu Județean și a Comitetului Provizoriu o­­rășenesc, Comisia de organi­zare a Cooperației, Soc­etățile Comerciale de Stat, Comcereal, Moldova și Aprozar. S’a hotărât ca in cadrul unor ședințe săptămânale, ce vor a­­vea loc la Sed­ul Comitetu­­i Provizoriu orășenesc, respon­sabilii desemnați special, care urmăresc activitatea pe teren, să finaliz­ze munca depusă în c rsul unei săptămâni și să ia măsurile practice, impuse de eventualele deficienței ce se i­­vesc: «chls'pnsrea unor!-** iportante sántít » I de «arxavâturl șl fructa Cantitățile de cartofi, cea­pă, fasole, varză, radăci­­noase și fructe, necesare consumului pe tot timpul iernii, au Început să sosea­scă. Până la 7 Noembrie liv­rările din Județul Iași ca și din cele alte județe progra­mate vor fi terminate. Din județul Iași, Botoșa­ni și Roman se vor aduce cantitățile de cartofi, din Rădăuți, Dorohoi, Fâlciu și Bârlad, ceapă, varză și ră­dăcinoase. Deasemeni se vor mai aduce o cantitate de fructe de la Rădăuți, pre­cum și o mare cantitate de mere de la Cluj. Separat s-au încheiat contracte cu Gos­podăriile de Stat din ju­deț. In privința aproviziona­rilor cu zarzavaturi, Socie­­tățile Comerciale de Stat și Cooperația au încheiat con­tracte cu Soc. „Comcereal“ In a cărui sarcină cad liv­rările. Mai mult spirit de organizare în activi­­tater Societății Com­­cereal Pentru respectarea con­tractelor și îndeplinirea în bune condițiuni a angaja­mentelor, se impune ca So­cietatea „Comcereal” să ur­mărească Intens­ficarea co­lectărilor și sosirea cu re­gularitate a transporturi­lor. Cu sprijinul Comitetului Provizoriu al Județului și orașului, Societatea „Com­­cereal“, va trebui să por­nească imediat la reorga­nizarea activității sale, in­troducând sistemul muncii colective și atribuind răs­­pu­derea personală funcțio­narilor săi. Asigurarea cartofilor de calitate superioară în vederea asigurării u­­nor cantități de cartofi de calitate superioară, Comite­tul Provizoriu orășenesc a format o comisie de recep­ție care se va deplasa la gară ori de câte ori sosesc transporturile de cartofi. Comisia de recepție m formată dintr-un reprezen­tant al Secțiunii Comercia­­le de pe lângă Comitetul Pro­vizoriu orășenesc, al Socie­­tății Comerciale de Stat „Comcereal“, „Aprozar“ și Comisia de organizare a Cooperației. La sosirea cartofilor, a­­ceastă Comisie va constata dacă ele sunt de calitate bună, conform prevederilor contractului încheiat. In ca­zul când ele nu vor cores­punde, ele vor fi returnate pe socoteala Comcerealulu­i, și în cazul când vor conține prea mult pământ se va scădea din cantitate un pro­centaj ce se va stabili pe Ioc» Creiarea de noi centre de distribuire a produ­selor pe lângă unitmți de muncă ale salaria­ților Paralel cu aceaste mă­suri privind achiziționarea și transportul produselor. Comitetul Provizoriu orășe­nesc au luat o serie de mă­suri practice, în scopul de a se înlesni oamenilor mun­­cii, cele mai bune condițiu­ni de aprovizionare. Astfel, pe lângă magazi­nele de desfacere existente ale Societăților de Stafii. Moldova, Aprozar și Coope­rativele din oraș, se va deschide în cursul acestei săptămâni o serie de cen­tre spațioase ale „Aproza­rului”, în preajma între­prinderilor locale. In modul acesta, munci­­torul la ieșirea din fabrici va putea găsi, în orice caz* (Continuare în pag. 3-a) J Organizarea unor mărețe manifestații cu ocazia săptămânii prieteniei româno-sovietice la Iași PROGRAMUL FESTIVITĂȚILOR — CONSTITUIREA COMITETULUI Marți seara a avut loc la se­diul Filialei AȘMS Iași a șe­­dinței la care *a part­iip i m­em­­brii biroului Județe­an PMR ca reprezentanț­i organizații­or de massă și institu­țiilor din J­de­jul nostru pentru organ­zarea marilor festiv­ t­ifi ce vor avea loc In toată țara,cu ocazia zi­­lei de 7 Noembrie cind d­esa muncitoare din lumea întreagă sărbătorește cea de a 32-a ani­versare a Marii Revo­lții So­cialiste .In Octombrie, . In vederea acestui eveniment s’au împărțit în mai multe pe­rioade sărbători­rile ce vor avea loc In orașul nostru. Astfel pană la 31 Oct. Va avea loc perioada de prag tire, ce va fi urmată de sărbătoarea priete­niei româno-sovietice între 1-7 Noembrie ce va culmina cu mă­reața manifestare ce va avea loc la 7 Noembrie. In săptămâna prieteniei ro­­mâno-sovietice vor fi org­ani­zate conferințe atât în sălile centrale, cât și la fabricile și școlile din Iași. Aceste conferințe vor fi ur­­mate de pro­rame artistice. In ziua de 21. Oct. se va sărbători aniversarea a 51 ani de la înfi­ințarea Comsomolului cu un program ce va fi organizat de județeană U. T. M. Săptămâna prieteniei româno-sovietice va prilejui oamenilor muncii din Iași să-și manifeste dragostea și recunoștința lor față de Pa­tria Socialismului și marele ei conducător Stalin. Vor fi organizate conferințe și va fi deschisă o expoziție în care se va oglindi prietenia frățească româno-rusă dealun­­gul veacurilor și sprijinul pe care URSS ni l-a acordat **» permanență. Se va institui un concurs li­terar cu care ocazie vor fi pre­miate cele mai bune recenzii d­e cărți sovietice. Cinematografele vor prezenta film­e sovietice, iar Comitetul de Cultură Fiz­că și Sport va organiza o serie de mari com­petiții sportive. Ziua de 7 No­embrie va fi sărbătorită printr-un grandios meeting. Luând cuvântul, tov. prof. univ. N. Petrovici, membru în biroul Jad. PMR Iași a subliniat importanta semnificație a Marii Revoluții Socialiste precum și condițiile în care are loc săr­bătorirea ei. Arătând uriașul sprijin pe care URSS l-a acor­dat țării noastre, tov. Petrovici a trasat ca o datorie de o­­no­are a osmînlor muncii din Iași organizarea unor mari ma­nifestații prin care să fie ex­primată dragostea și recunoș­tința față de URSS și conducă­torul ei Stalin. S’a constituit apoi un comi­tet pentru organizarea sărbă­toririi prieteniei româno-sovie­tice format din: Cabaș­­-tin Secret, Adj. ju­dețeană Iași, Levy Lesner Se­cret. sdl. jud. Iași, Bădulescu Gh. rese, org. jud. Iași, Pe­tr­ovici N. resp. agit, și propa­gandă­­ud. Iași, Lupu Natan din Sed­. agit. și propag., Ma­ri­ol­a­che Neculai președ. Cons. Sindical Județean, Weiselberg Lazăr membru în Comit. Jud. Iași, Mazilu Emil președ. Co­­mit, Prow ’ud. Iași, Tifoiu Va­sile Secret, Cons. Sindic, Jud. Iași, Paîuga Anton preș,Comit, Prov. Music. Iași, Bendîter I­ chis secret, Comit, Prov. Mus­­ic. Iași, Creangă Ion lialei ARLUS Iași, președ. Fi­Soviete? Alex. secretar Filiala ARLUS Iași, Ravliuc Aurel, Popi sera Antoneia secret, UFDR Parnga Iulia, Anexa Ioan secret, Comit, Jud. UTM, Pu u Viorica jud. U. T. M., Popa Paraschiv secret Front­ Plugar, Jud. Iași, To­­mescu loan preș, Front Plugar, Jud. Iași, Ghidale Haim CDE, Goldenberg Iosif CDE, Lazăr Andrei, Vasiliu Sever, Iliescu Octav Crucea Roșie Jud. Iași, Ișoveanu Gh. președ. Crucea Roșie, Gh­. Ștefanescu Stare comand. Regiunea 1 Militară Iași, Locol.Col. Mardare, Maior Ciornei Gh., Colonel Dumitru, Sârbu C-tnu, Hilița Grigore, Li­­vescu Jean rectorul Universită­ții președ. Filialei Institutului de Studii Româno-Sovietic, Gheorghiev Gh. prof. univ.Ca­­listru Alex. conf. univ., Hai­mo­vie! Mendel Academician,Diacu Ion Direct, Teatrului Național, George Lesnea, Constantini« C. ziarist, Is­trate I., Popovici Ah, Cojocani Manole Directorul ETACS, Gomolea Direct, Atei, CFR Nicolina, Moise Avram Direct, Reg. CFR Iași, Iacob Neculai, Pivniceru Vasile mun­citor Atei, Nicolina (inovator), Vavric C-tin Direct, fabrice­ Țesătura, Agapescu Alex.,Marca Moise Direct. Fabricei Victoria, Neculau Ana, Stănescu Vlad, Jmetfa Benditer conf. univ., Tolfea C-tin, Cermătescu Radu Academician, Oros Ioan Țesă­tura, Popa Gh. Gh. preș. Gosp. Colective B .h­aț , Ursache Ma­ria membră în Gosp. Colectivă, Martinica Ana *su­nt* munci­toare.

Next