Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1950 (Anul 6, nr. 1137-1210)

1950-04-01 / nr. 1137

Organ al Comitetului Județean P. M. R, Iași și al Comitetelor Provizorii Județean și Orășenesc Prin valorificarea resurselor locale, spre însemnate realizări gospodărești In tot cursul verii trecute și chiar în cursul acestei­­ ierni, au fost reparate sau construite în o­­rașul și județul nostru nume­roase școli, dispensare, cămi­­ne culturale, șosele, poduri, folo­sindu-se în cea mai mare­­ răsură resursele locale. Având călăuză sigură Par­idul și sprijinul permanent al Comitetului Provizoriu Ju­­dețean ca și al celor comunale de plasă, care-i organizează a f­ i antrenează în lupta pen­tru construcția pașnică, țăra­nii muncitori, massele munci­toare din oraș, își intensifică pe zi ce trece eforturile, ho­tărî­ții să lichideze cu înapoi­­rea economică și culturală și să imprime un nou avânt des­­voltării regiunii noastre. Cu gândul acesta au pornit tiranii muncitori din comuna Probota, de pildă, să-și cons­truiască căminul lor cultural, cu gândul acesta au ridicat într’un timp scurt țăranii mun istorii din Horpaz școala ele­­mentară, tot așa cum cu ace­eași convingere în victoria faptei pentru apărarea păcii «a pornit massele de țărani «tine hori din Voinești să re jfire drumul comunal, pentru a înlesni transporturile spre «ras. Dacă mai bine de 5 treime d­in fondurile de investiție pu­se la dispoziție anul trecut de Guvern au putut fi economi­site la localurile școlilor din Epureni, Românești, Sculeni, u ude s'au obținut economii de 12% sau cea din satul Horpaz »ude s'a obținut o economie d­e 33%, aceasta se datorește faptului că cetățenii n'au mai facut drumuri lungi și costi­sitoare aducând piatra și pie­trișul de prin alte județe, lem­nul de prin crestele munților sau varul"delă mari "depărtări. Astă toamnă carele țărani­lor muncitori sau camioanele Serviciului Tehnic al Com­i­te­tului Provizoriu,­­au început ssa coboare încărcate cu pia­tra scoasă din dealurile Repe­tiei sau cele din partea Târ­gului Frumos, tot așa cum din dealurile comunei Bădeni s’au adus însemnate cantități de var care au folosit la tencuirea localurilor de școlii și a altor instituții din județ. La Probota se simțea toam­na trecută lipsa nisipului. Dacă organele locale n’ar fi avut inițiativă, planul de cons­trucții ar fi rămas neîndepl­ib­uit. Sub îndrumarea Organi­zației de Partid, țăranii mun­citori, organizați de Comitetul Provizoriu, au făcut săpături intr'un deal până au dat de nisip, care a fost suficient pen­tru terminarea școlii și pentru satisfacerea altor nevoi ale comunei.­­j S’ar putea cită multe cazuri din care se vede cum Comi­tetele­ Provizorii Comunale — prin antrenarea unui număr tot mai mare­­ de oameni ai muncii — au pornit să-și în­deplinească datoria patriotică de a scoate satele județului nostru din sărăcia și lance­­ zeate în care le-au tinut stă­ri â rare a exploatatorilor și de a se transforma in șantiere ale luptei pentru înflorirea patriei, pentru construirea socialis­mului. Dar eforturile zilnice pe care le depun oamenii muncii porniți să-și gospodărească cu chibzuială orașul, strada, satul s­au ulița, dovedesc tot miai mult ca trecerea puterii de Stat pe plan local din mâna vechilor organe ex­ponente ale burgheziei, în cea a reprezentanților direcți ai clasei muncitoare, a dat un puternic avânt inițiativei crea­toare a masselor. Lovind în birocrația care mai exista în administrat­a locală, Comitetul Provizoriu al Jude­țului nostru, prin acțiunile sale în rânduirile țărănimea muncitoare, a scos la iveală unele inițiative locale, pornite din conștiința că effle nu Mo­șesc exploatatorilor, ci sunt în interesul obștesc al oamenilor muncii. Experiența de până acum a Comitetului Provizoriu tre­­bue să fie un îndemn în mun­ca sa de viitor. Mai sunt nu­meroase rezerve ce se găsesc din belșug în județul nostru și care au fost nefolosiite. Ele trebue să devină sume de veni­turi cu ajutorul cărora se vor face lucruri de interes gospo­dăresc, se vor realiza o seamă de bunuri care vor contribui la ridicarea nivelului economic al satelor noastre. Comitetul Provizoriu Jude­țean și-a făcut un plan pentru folosir­ea resurselor nu numai în vederea deservirii sectoru­lui de construcții sau pentru reparațiile de drumuri, ci și in alte sectoare ca de pildă în sectorul alimentar, căruia i se va da o mare extindere. In acest scop se vor înființa o serie de crescă­torii de păsări in regiunile de baltă și pentru mari crescătorii de porci pe lângă mori. O stupină moder­nă la Bucium va desvolta stu­­păritul, iar două­­ lacuri bine amenajate vor ridica piscicul­tura în județul nostru. In re­giunile cu livezi din comunele Comarna, Costuleni, Covasna, Hilița, Osoi, vor trebui create fabrici de marmeladă pentru valorificarea fructelor și evita­­tarea pagubelor­ ce le sufereau țăranii muncitori din aceste părți. Construirea unor cup­toare la Bădenii pentru ars piatra de var din părțile locu­lui va constitui o bună resur­să locală, tot așa cum fabrica de cărămizi de la Bucium va fi utilată cu instalațiile nece­sare pentru a putea aprovizi­ona șantierele locale. Pe lângă ocoalele silvice ale județului nostru au început să se creeze ateliere pentru obiecte de uz casnic și­ acce­sorii pentru unelte agricole, în vederea folosirii materialului lemnos, provenit din doborâ­turi și sărituri care altă dată se iroseau. O bună resursă focală va fi deasemeni întrebuințarea stu­fărișului și păpurișului din bălțile satelor Vlădeni, Larga- Jijia, Belcești, Cristești, Holbo­­ca, Lunganii, Gropnița, tot așa cum din răchita de pe lunca Brutului se vor confecționa geamandane, coșuri, pantere, ce vor putea fi valorificate prin cooperativele sătești. Pentru ducerea la îndepli­nire a acestui plan, Comitetul Provizoriu Județean trebue să mobilizeze toate Comitetele Provizorii de plasă și comunale pentru a deveni fiecare un centru de inițiativă, organiza­re și conducere locală a acti­vității economice în vederea măririi veniturilor comunelor și ale satului, în vederea unei contribuții prețioase la lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat.­­(Continuare în pag. IV-a): Sâmbătă 1 numărul de azi : | | | Organizația de Partid în campania de 1 Aprilie 1959 I însămânțări i­ • Pag. IV-a Un important articol al scriitorului sc­riiti V Nr. 1137 Vietic Ifa­ Eh­renburg ——--------- Pag.IV-a 4 pagini 4 lei I . . s.a. sp­ijinim refacerea pădurilor din­­ I împrejurimile Iașului La S.M.T. Podul Iloaiei­ muncile agricole de primâvarăț i-au găsit pe­­ toți muncitorii pre­gătiți pentru marea bătălie a însămânțărilor. Tractoriștii au pornit la lu­cru, ferm hotărîți de a da o arătură de cea m­ai bună călită­te, pentru că ei știu că în felul acesta, contribue la [îndeplinii­rea Planului de­­ Stat pe 1950, și întăresc frontul «celor ce luptă pentru pace.­­­­ Ei au pornit l­a elan, cu forțe sporite și­­ au împânzit câmpiile și dealurile ,cu trac­toarele lor, făcând să răsune buduitul tractoarelor pe ogoa­rele țăranilor săraci și mijlo­­cași întovărășiți­. Și în calea­­ lor succesele s’aștern unul după altul. TOT MAI MULTE DEPĂ­ȘIRI ALE PLANULUI, ADUC TRACTORIȘTII IN LUPTA LOR PENTRU PACE 4 Muncitorii tractoriști dela SMT > Podul-Iloaiei Jau obținut d­ela deschiderea campaniei și până în prezent Însemnate suc­cese. Astfel, s’au­­ arat până în prezent­­ 535,48 hantri de­­pășindu-se planul etapei l­ a care prevedea 400 hantoi. In frunte este echipa tov. Culea Vasile care sa arat până în prezent: [95,20 hantri, atin­gând zilnic­­ 5,60 hantri, urmată­ de acea a [tov. Cocârgeanu Ion care a atins 4,80 hantri zilnic în­­ joc de 2,8 hantri. PRIN BUNA ORGANIZARE A LUCRULUI SE OBȚIN SUCCESELE I­I Munca la S.M.T. i este fiine organizată și la­­ realizarea a­­cestui lucru, un sprijin serios a fost dat­­ de organizația de partid. Au fost­­ formate 8 e­­chipe de câte 5 și 3 tractoare. Fiecare echipă e­­ condusă de un șef iar urmărirea rezulta­telor obținute ca’­ ‘și verificarea calității lucrului au fost date ca sarcină unui tovarăș. Planul de lucru al întregei campanii a fost defalcat pe e­­­chipe și oameni,­­ținându-se seama de mărimea suprafeței pe care se luare­­­za, de puterea și numărul tractoarelor. Cu lucrul astfel organizat, s­e evită în marte parte, timpii morți. TRACTORIȘTII DAU UN AJUTOR FRĂȚESC COS­­PODARIILOR agric­e COLECTIVE Tractoriștii de la S.M.T. Po­dul Iloaiei și-au luat angaja­mentul de a ajuta în muncile a­­gricole pe membrii­­ celor 3 gospodării agricole colective din raza lor. JFi au contractat să are la G.A.C. Popești 160 ha., la G.A.C. Bălțați 30 ha., iar la G.A.C.­­Românești 150 ha. și au și pornit la lucru. Pe tarlalele membrilor gos­podăriilor agricole colective ei trag brazda cea­­ Spornică, în­, frățindu-se între ei, munci­torii cu țăranii muncitori. GRIJA PENTRU OM, CON­DIȚIE ESENȚIALA A SUCCESERULUII Conducerea SMT s'a îngrijit de asigurarea de cât mai bunei condiții de lucru a tractoriștilor. Ei primesc hrana­­ dela Stațiu­ne, iar pentru dormit au ame­najate vagoane dormitoare. [Nu s’au schimbat însă salopetele. Conducerea ar trebui să se îngrijească și de acest lucru. MAI MULTA GRIJA PENTRU ACOPERIREA PLANULUI IEse o deosebită importanța« este acoperirea planului de lu­crări. Prin plan S.M.T. trebuie să execute lucrări în suprafa­ță de 2846 hantri. 1 Până in­ prezent s’au făcut 12 asociații« cu 636 ha., s’au încheiat con­tracte cu gospodăriile­­ colecti­ve în suprafață [de 340 ha., iar­ cu Comitetele • Provizorii pen­tru 338 ha. ^ 1 Socotind și lucrările de se­mănat și discuit, până în pre­zent, s’a acoperit­­ din pian cca. 2000 ha. « Pentru restul­­ supra­feței sunt în curs de încheiere, numeroase contracte. Ar­­ tre­bui însă ca­­ aceste lucrări să fie grăbite. 1­ ­ C. A. 1 Campania fmământurilor Tractoriștii tifla S. P. I. Pot­ul Iloaiei muncind cu avânt sporit pe pământul țâranilor săraci și mijlocași întovărășiți, întăresc pacea Astăzi se deschid 43 cercuri politice U.T.M. Astăzi se deschid în între­prinderile, instituțiile și șco­lile din orașul nostru, un nu­măr de 43 de cercuri politice UTM. 1 . Cei mai­­ buni utemiști, frun­tași în­­ muncă și învățătură care au răspuns întotdeauna cu dragoste înflăcărată che­mărilor Partidului și UTM-ului, au fost­­ recrutați pentru a ur­ma cursurile­­ acestor cercuri Cercurile politice ,care se deschid astăzi în 43 de între­prinderi, instituții și școli n­­i ale căror­­ lecții vor fi predate de către activiștii Județenei UTM Iași. Vor asigura forma­rea cadrelor pentru cursuilee serale și plai apoi pentru șco­lile medii și centrale. Pe șantierele „Canalului Dunărea-Marea Neagră“ lupta oamenilor muncii pentru Pace, pentru desvoltarea și întărirea Patriei noastre este în toiul In clișeu . Un escavator de mare tonaj, sosit din Uniunea Sovietică, în plină acțiune I Pag­ ill-a L. P. BERI­A a împlinit Lavremtii Pavlovici Beria, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., a împli­nit astăzi 51 de ani. L. P. Beria s-a născut în anul 1899, la Merheuli, dintr’o familie de țărani săraci. La vârsta de 16 ani și-a început activitatea revoluționară in­trând în Partidul Comunist (b) și luptând cu mare e­­nergie împotriva dominați­ei menșe­vici­lor în Transcau­­ceazia. In perioada 1917, Be­ria a dus o viguroasă mun­că ilegală în Bacu și Geor­gia, fiind din această cauză arestat de menșevici. A fost eliberat de victoria forțelor revoluționare. Timp de 10 ani, din 1921­­ până în 1931, L. P. Beria a avut munci de răspunde­re în Ceka și G.P.U. Pentru meritele sale în lupta dusă împotriva contrarevoluțio­narilor, a fost decorat în a­­ceas­tă perioadă cu ordinul „Steagul Roșu”, de două ori­ cu ordinul „Steagul Roșu al Muncii R.S.S. Georgia” și cu ordinul „Steagul Roșu al Muncii R. S. S. Azer­baidjan”. In anii următori, L. P. Beria a activat în calitate de prim secretar al C.C. al P.C. (b) din Georgia și al doilea secretar al Comitetu­lui Regional transcaucazian al P.C. (b) al Uniunii So­vietice, obținând mari suc­cese în împlinirea planuri­ 51 de ani­ lor cincinale staliniste în Transcaucasia. Din 1934, de la­ al XVII lea Congres al Partidului Comu­nist Bolșevic, L. P. Beria este membru al Comi­tetului Central al P.C. (b) al Uniunii Sovietice. In 1938 a fost numit Comisar al Po­porului pentru afaceri inter­ne. Deasemeni a fost ales deputat în Sovietul Suprem. L. P. Beria a scris cartea „Cu privire la problema is­toriei organizați­lor bolșevi­ce în Transcaucazia”, care a adus un mare aport cerce­tărilor istorice cu privire la activitatea Partidului Comu­nist (b). In cursul intensei sale activități în cadrul Par­tidului, L. P .Beria s’a do­vedit un disc­pol credincios al lui Lenin și un tovarăș de luptă al lui Stalin în­ măreața lor luptă revolu­ționară, întreaga sa v­ară a fost închinată luptei revo­luționare a clasei muncitoa­re, contribuind la mărite victorii ale Uniunii Sovie­­tice, atât în­­ timp de pace, cât și în cursul războiului pentru Apărarea Patriei. La împlinirea vârstei de 51 de ani a tovarășului L. P. Beria, oamenii munc­i din Republica Populară Ro­mână îi urează vajnicului luptător revoluționar și frun­taș al Partidului Comun­st Bolșevic, o viață lungă in slujba clasei muncitoare, a luptei pentru pace, a operei de construire a ilon«iv­­ o­­mului. In c­istea zilei de 1 Mai Muncitorii filaturii „Victoria“ Iași și-au luat angajamentul să aplice metodele sovietice de înfășurare paralelă a firului .1 lauotai rlin mort în zilele trecute­­ a avut rod LCheierea contractului reolectat la fabrica „Victoria”. , 1 Noul contract colectiv, pre­­ede angajamentul Imuncitori­­lr și al tehnicienilor de a în­­eplini în­­r­od integral piá­ul de producție pe acest an 1 15 zile înainte de termen, oasemeni sunt stipulate obli­­ațiile muncitorilor­­ de a mări reductivitatea muncii­­ cu 6 la otă, reducerea prețului de ost cu 10 la sută — printr’a­conomie la materii prime cu 5 la sută, la combustibil cu la sută, curent electric 1 la 1 este deosebit­­ de important angajamentul , munci­torilor și tehnicienilor filaturii, de a introduce până la 1 Mai metoda sovietică de înfășurare paralelă a firului la toate rin­gurile, precum și punerea lor practică de­­ către toate mun­citoarele filatoare a schimbului levatei din mers. In acelaș­i timp­, conducerea întreprinderii, s’a obligat să pună în funcțiune Uzina i de condiționare a aerului în fila­tură, dotarea­­ cu echipament de protecție, amenajarea de bănci, îmbunătățirea și teîte- Oamenii muncii răspund apelului păcii La 18 Martie sesiunea Co­­­mitetului ’"Permanent al­­ Con­­gresului Mondial al „ Partizani­lor ’ Păcii a­­ adresat lumii în­­­tregi apelurile adoptate­­ de toți participanții, in care chea­mă massele de oameni ai mun­cii să se ridice pentru a apăra pacea împotriva diplomației a­­tomice și a planurilor de a­­gresiune ale imperialiștilor. Răspunzând acestor apeluri, popoarele din lumea întreagă cer punerea în afara legii a bombei atomice și­­ protestea­ză împotriva planurilor și con­­­ferințelor militare. ÎMPOTRIVA POLITICII DE FASCIZARE ugor ■.­­ « Guvernele din Italia și Fran­ța urmăresc, prin legi sau prin comploturi cu­­ caracter fascist, să ușureze drumul spre supu­nerea țărilor lor imperialis­mului. Aceste planuri se izbesc însă de împotrivirea tot mai dârză a popoarelor, care nu pot accepta­­ dictatura fascistă și imperialistă. . In Italia, oamenii muncii și-au manifestat prin greve și demonstrații de massă, indigo­narea față­­ de măsurile fascis­te luate de clica­­ reacționară de la guvern, c^vântul în luptă al muncitorilor­­ italieni este tot mai puternic și încercările poliției lui Scelba de a împiedi­ca acțiunile populației au dus la o reacțiune și mai puterni­că a masselor. In multe orașe,­ manifestanții au rezistat atacu­rilor poliției și carabinierilor și au ridicat chiar baricade pentru a se­­ apăra.. ( Fruntașii mișcării­­ muncito­rești din­­ Franța, comuniștii, au demascat complotul fascist al guvernului Bidault. Vorbind la conferința Federației ‘'Parti­dului Comunist din departa­mentul Sena, Jacques Duclos secretar al ’Partidului Comu­nist Francez, a declarat: „Lup­­ta împotriva [fascismului nu poate fi­­ despărțită de lupta, împotriva «guvernului Bidault”. «JOS CONFERINȚELE MILITARE» Cu această­­ lozinca au în­tâmpinat oamenii muncii din Olanda pe generalii și amira­lii reprezentând forțele armate ale țărilor care au «aderat la pactul Atlanticului, «întruniți în­­tr’o conferință [militară la Ha­­ga. Poporul olandez a primit pe generalul american Brad­ley la­­ fel cum l-a primit și pe mareșalul britanic Montgome­ry, când acesta a vizitat Ams­terdamul , cu «indignarea și ura firească a masselor doritoare de pace împotriva militariști­­lor care «urzesc planurile unul viitor război..­­ Toate aceste fapte, la care se adaugă nenumărate altele, arată că massele­­ de oameni ai muncii din lumea întreagă își exprimă din ce în ce mai ho­­tărît voința lor de a apăra pa­cea. ’­­ Insușindu-și propunerile Co­mitetului ‘ Permanent, popoare­le iubitoare de pace își expri­mă clar voința lor. i­i ' •%' " M. BOD, ★

Next