Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1951 (Anul 7, nr. 1519-1595)

1951-07-01 / nr. 1519

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Să împletim strâns acțiunea alegerilor din partid, cu lupta pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne stau în față Partidul nostru acordă măre­țului eveniment al alegerilor or­ganelor conducătoare o­ deosebită însemnătate. Ele trebue să ducă în întărirea necontenită a organi­zațiilor de bază, fiind veriga prin­cipală a întregii munci de partid. Dând toată atenția bunei pregă­tiri și desfășurări a alegerilor, tre­bue totodată să legăm cu pricepere această acțiune de toate celelalte sarcini ce stau în fața Partidului nostru. A nu face acest lucru, a­­dică a nu lega munca de pregătire a alegerilor cu îndeplinirea tuturor sarcinilor trasate de Partid și Gu­vern, înseamnă a omorî tot ce e viu și Viabil in această însemnată acțiune. Și în această direcție, chezășia că nu vom greși, este însușirea temei­nică de către fiecare membru de partid a Directivelor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la alegerile or­ganelor conducătoare de partid, care ce învață că: „In acțiunea­­ de pregătire a alegerilor, Comitetele, organizațiile ți toți membrii partidului nostru trebue să intensifice mobilizarea maselor de oameni ai muncii in lupta pentru: întărirea disciplinei in muncă, lichidarea absențelor ne­­motivate de la lucru, lărgirea între­cerilor socialiste în vederea înde­plinirii și depășirii planului de producție în industrie și agricul­tură, îndeplinirea la timp a sar­cinilor din campania agricolă de primăvară, consolidarea gospodă­riilor agricole colective existente, popularizarea rezultatelor obținute fie acestea în vederea, intensificării acțiunii de organizare de noi gos­podării colective, organizarea întovă­rășirilor în vederea folosirii în co­mun a tractoarelor Statului, îmbu­nătățirea activității pe tărâm cul­tural și științific, desvoltarea con­științei cetățenești și întărirea dis­ciplinei de stat". Multe organizații de partid au înțeles importanța acestor învăță­tori, străduindu-se să lege cât mai strâns alegerile de succesul în­­­d­eplinirii tuturor sarcinilor Parti­dului­­ și Guvernului. La organi­­zația de bază a turnătoriei Atelie­relor CFR Nicotină — de pildă —­­datorită faptului că prelucrarea di­rectivelor CG al PMR, precum și docmirea dării de seamă, au fost strâns împletite , cu sarcinile prac­tice, de producție, de activitatea­ cursurilor de partid și de califica­rea profesională, adunarea pentru alegeri s­a desfășurat la un nivel ridicat, soldându-se cu numeroase propuneri și sugestii din partea" membrilor de partid în vederea" îmbunătățirii muncii. Un bun ex­­­­il în această di­recție îl oferă și organizația de bază din satul Unsa, comuna Fru­mușica, raionul Hârlău. Aici, pre­lucrarea Directivelor C-3 al PMR, a fost u­n bun prilej de îmbună­tățire a muncii organizației de bază în conducerea politică a tre­burilor satului. Comuniștii Popa­ Petru și Călinescu Vasile și-au în­deplinit sarcina primită în aduna­rea organizației de bază, fiind primii din sat care au terminat prașila II-a la porumb. Toți țăra­nii muncitori din sat — mobilizați de m­emb­rii de partid — au înde­­­plinit muncile agricole în terme­nele prevăzute de­­­otărîrea Parti­dului și Guvernului. Marea experiență a gloriosului Partid Bolșevic al lui Lenin și Stalin­ ne învață să dăm cea mai mare atenție îmbinării juste­i muncii politice cu activitatea economică. Am văzut mai sus necesitatea îm­­p­etirii sarcinilor politice cu pro­blemele practice ale producției.’ Aceasta nu înseamnă însă să­ ra­cordăm mai multă atenție proble­melor economice în dauna muncii politice, cum a procedat de pilda fostul birou al organizației de bază a­ Sfatului Popular Orășenesc, care a vrut să treacă în darea de seamă pentru alegeri aproape nu­mai activitatea Comitetului Execu­tiv. Exagerări în privința preocu­pării față de munca economică în dauna celei politice se observă și la organizația de bază de la cen­trala electrică a întreprinderilor edilitare și la altele. Aceste greșeli trebuie combătute, ca nejuste. Este vorba să lucrăm astfel încât să îmbinăm cu pricepere și în mod*, just munca politică cu lupta pen­tru îndeplinirea sarcinilor econo­mice. Trebue subliniat faptul că unele organe și organizații de partid subapreciază încă marea însemnă­tate a împletirii acțiunii alegerilor cu celelalte sarcini trasate de Par­tid și Guvern. Sub pretextul că „Suntem ocu­pați cu alegerile”, unele organiza­ții de partid se desinteresează de celelalte sarcini ce le stau în față, călcând astfel în mod grosolan li­nia politică a partidului care arată că, tocmai alegerile sunt menite să ducă la îmbunătățirea întregii munci de partid și deci la realiza­rea cu succes a tuturor sarcinilor trasate de Partid și Guvern. Cum să nu fie explicabilă pre­lucrarea în mod abstract a Direc­tivelor CG al PMR, în unele or­ganizații de bază, din raionul Ia­ — de pildă — dacă însuși prim­­secretarul acestui Comitet de Par­tid, tov. Iacob Neculai, într’un ra­port despre alegeri ținut în fața activului, nu a pomenit nimic des­pre ’celelalte sarcini? Comitetele de partid orășenesc și raionale trebue ele în primul rând, să dea o mai mare atenție îndrumării organizațiilor de bază pentru eliminarea lipsurilor și îmbinarea justă a acțiunii ale­gerilor cu îndeplinirea în bune con­diții a tuturor sarcinilor, atât pe linie de partid, cât și în produc­ție. O deosebită atenție trebue să o acorde organizațiile de bază, in­cluderii în planul de muncă a pro­punerilor făcute de membrii de partid în cadrul adunărilor. Deasemeni trebuesc cuprinse în planurile de muncă ale organiza­țiilor de bază măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor scoase la iveală în aceste adunări de că­tre membrii de partid, ținându­-se seama de toate criticile juste fă­cute de aceștia. Un exemplu bun — în această privință — ni-i dă biroul organizației de bază de la gospodăria agricolă colectivă din Chircești, raionul Codăești, care și-a complectat planul de muncă cu unele propuneri juste făcute de membrii de partid în cadrul adu­nărilor. Pentru ca să putem obține suc­cese tot mai frumoase tn munca noastră, să dăm toată atenția le­­gării acțiunii alegerilor organelor conducătoare de partid cu luptă pentru îndeplinirea tuturor sarcini­lor ce ne stau în față, atât la sate în campania de recoltare, cât și la orașe în stimularea întrecerilor­ socialiste în cinstea zilei de 23 August. Să ne conducem în munca noas­tră practică după genialele învăță­turi ale tovarășului Stalin, care­ ne arată că: „In viață... politica și economia sunt de nedespărțit. Ele trăesc îm­preună și acționează împreună. Și cel ce intenționează să despartă economia de politică în munca noastră practică, să intensifice ac­tivitatea economică cu prețul res­trângerii­­ muncii politice, sau, in­­­vers, să intensifice munca politică, cu prețul restrângerii activității e­­conomice — acela intră neapărat in impas", , .. . :1.,&, Ecoul produs lui I.A.ftralib­­a­t de propunerea Lligal pe Truman sa aprobe instrucțiunile privitoare la încetarea focului din Coreea New­ York 30 (Agerpress) — După cum anunță Tass, ministrul adjunct al apărării din U. S. A., a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Sta­tele Unite au trimis generalului Ridgway instrucțiuni generale în legătură cu tra­tativele privitoare la încetarea focului în Coreea. El a declarat că aceste instrucțiuni au fost aprobate de Truman. Turul ciclist al R. P. R. Marin Niculescu (Flamura Roșie) a câștigat etapa Focșani—Iași Etapa fiind dură s-a rulat Pe distanța Focșani—Iași, sa desfășurat eri cea de a 2-a­ etapă s­­­turului ciclist al RPR. Concurenții au avut de parcurs cea mai lungă etapă a competiției (228 km.) pe un traseu dur și a­­nevoios. Din orașul Focșani startul a fost luat la ora 9.30 iar sosirea în loca­litate a primilor cicliști a avut loc î­n jurul orei 19.15, Marin Niculescu (Flamura Roșie) trecut prim­ul linia de sosire după 8 ore 57’54” de parcurs. Doncu Dumitru (Progresul) și Pantazescu D. (CCA) au sosit după un minut. Pe ultimii metri cei doi concurenți au sprintat puternic, prilejuind o luptă aprigă și spectaculoasă care a fost câștigată de tânărul concurent Doncu. in ordine au trecut apoi linia de sosire: Nuță Petre (Dinamo) și Ni­­colae Maxim (Dinamo) 9 ore 05’21’* Traian Chicomban (Metalul) 9 ore 05’ 47”. Ioniță Ion (CCA) câștigătorul pri­mei etape a sosit pe locul 22, la medie orară de 25,430 km. In clasamentul general al cursei, a preluat conducerea Pantazescu Du­mitru (CCA) care a îmbrăcat tricoul galben, urmat de Marin Niculescu, Nicolae Maxim (Dinamo), Ervant Norhadian (CCA), Victor Naidîn (Locomotiva) și Doncu Du­mitru (Progresul).* Sosirea concurenților in orașul nostru a fost salutată de mii de oameni ai muncii. Cuvântul de bun sosit cicliștilor participanți în concursul ciclist al RPR a fost adresat de către tov. Manolache Neculai, președintele Consiliul Sindial Regional. A răspuns Marin Niculescu câș­tigătorul etapei Focșai-Iași. Seara a avut loc împărțirea pre­miilor câștigurilor etapei. Astăzi, cicliștii vor petrece in o­­rașul nostru o zi de odihnă. Luni la orele 12, concurenții vor lua startul in cea de a 3-a etapă Iasi-Fălticeni (122 km.). Cilit: HD corpul ziarului­­ S.M. Tenurile sovietice înaintea strângerii recoltei Ziua Flotei aeriene a U.R.S.S. pag. 2*­ pag. 3-a Telegrama lui I. A. Malik către secretarul departamentului de stat american pag 4*& Aviația sovietica — aviația păcii transporturi de pasageri, în scopuri sanitare pentru sănătatea oamenilor sovietici ,în agricultură și sport. De pe aeroporturile Moscovei și a altor orașe industriale ale Uniunii Sovietice, numeroase avioane pornesc spre mărețele construcții ale comu­nismului, ducând cu ele materiale tehnice necesare construirii­­ lor. Curagioșii avia­tori sovietici, care în timp de război au dat numeroase exemple de minunat eroism, acum, alături de ceilalți eroici oameni sovietici luptă pentru menținerea și consoli­darea păcii în lume, pentru construirea comunismului. In clișeu. Un avion de turism în sbor deasupra canalului Moscova-Vo­lga In Marele Război pentru Apărarea Patriei, dus de poporul sovietic împo­triva Germaniei fasciste, aviația sovietică și-a îndeplinit cu cinste datoria față de Patrie. Îndată după câștigarea măreței victorii, glorioasa aviație sovietică a fost pusă în slujba reconstrucției țării și a construirii pașnice a comunismului. Pe o scară din ce în ce mai largă, avioanele sovietice sunt folosite în Nota de protest a Ministerului Afacerilor Externe al R. P. R. în legătură cu activitatea provocatoare și agresivă a autorităților iugoslave La 29 iunie, Ministerul Aface­rilor Externe al Republicii Popu­lare­ Române a comunicat Ambasa­dei iugoslave din București urmă­toarea notă de protest, în legătură cu activitatea provocatoare și agre­sivă a autorităților iugoslave, cu numeroasele violări ale teritoriului, apelor teritoriale și spațiului ae­rian al Republicii Populare Ro­­m­âniei­e .­ La 4 Aprilie 1951, în Nota Nr­. 1916 adresată Ambasadei R.P.F.I. la București, guvernul român arăta că violările teritoriului Republicii Populare Române și încercările de asasinare a grănicerilor români de către autoritățile iugoslave s-au înmulțit. Cu toate­­ protestele repetate ale guvernului român, guvernul iugo­slav nu numai că nu a luat nici o măsură în vederea încetării aces­tei activități provocatoare și agre­sive a organelor sale, dar a pa­tronat comiterea de noi și frecvente­ acte ostile Republicii Populare Ro­mâne, violări ale teritoriului, ape­lor teritoriale și spațiului aerian al Republicii Populare Române și atacuri armate împotriva grănice­rilor români. Astfel: In ziua de 26 Martie 1951, la orele 20,45, în sectorul Beba Ve­che, "grănicerii iugoslavi au atacat cu focuri de armă un ofițer, un­­ sergent și cinci ostași români, pe când se deplasau pe teritoriul ro­mân la o distanță de 300 m. de frontieră. Grănicerii iugoslavi au tras asupra lor șapte cartușe, gloan­țele căzând pe teritoriul român. În ziua de 31 Martie 1951, la orele 6,30, șase grăniceri de la observatorul iugoslav din raionul Lătunași au tras focuri de armă asupra teritoriului Republicii Popu­lare Române. Gloanțele au căzut pe teritoriul Republicii Popu­lare Române, în spațiul dintre bor­nele 28/10 și 28/11. In seara zilei de 4 Aprilie 1951, doi ofițeri iugoslavi au violat te­ritoriul Republicii Populare Româ­ne, trecând între bornele 196/A și 196­ 1. In ziua de 5 Aprilie 1951, la orele 8,30, un ofițer și un soldat iugoslavi, care veniseră din co­muna Krivabara, au încălcat teri­toriul român între bornele 196/A și 196­1. In ziua de 16 Aprilie 1951, la orele 17,45, trei grăniceri iugoslavi din pichetul Baraca au pătruns pe teritoriul român, între bornele 51/4 și 1/P. In ziua de 23 Aprilie 1951, la orele 10,30, grănicerii iugoslavi au atacat cu focuri de armă pe gră­nicerii români care se aflau în­ dreptul bornelor 107-108. Grănice­rii iugoslavi au tras nouă cartușe, gloanțele căzând pe teritoriul RPR. In ziua de 24 Aprilie 1951, la­­ orele 9,00, opt cetățeni iugoslavi, venind dinspre comuna Rătcova în trei bărci, sub protecția grăni­cerilor iugoslavi, au violat apele­ teritoriale ale Republicii Populare Române, la Sud-Vest de comuna Hinova, trecând 20 m. de­­ firul a­­pelor Dunării. Ei n’au ieșit din apele teritoriale române decât în urma somației grănicerilor români. In ziua de 25 Aprilie 1951, la orele 8,20, nouă cetățeni iugoslavi, la fel sub protecția grănicerilor iugoslavi, au pătruns, prin acelaș punct, 20 m, în apele teritoriale ale Republicii Populare Române. In dimineața zilei de 26 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a în­călcat teritoriul român între bornele 183/1 și 193­ 2. Cu această ocazie el a furat o bobină de sârmă ghimpată. In noaptea de 28/29 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a intrat în teritoriul Republicii Populare Ro­mâne, trecând în sectorul Pardani, între bornele 148 și 149/A. In ziua de 30 Aprilie 1951, la orele 10,15, doi grăniceri iugoslavi au atacat cu focuri de armă ob­servatorul român situat la 200 m. vest de șantierul naval Nr. 2 Tur­­nu Severin. Gloanțele au căzut pe teritoriul Republicii Populare Ro­mâne. In aceeași zi la orele 20,00, gră­nicerii iugoslavi de la pichetul ce se găsește la circa 300 m. Sud- Vest­ de insula Ada Kaleh au tras două focuri de armă asupra terito­riului român, gloanțele căzând pe teritoriul român. In seara aceleași­ zile, la orele 22,30, grănicerii iugoslavi de la pi­chetul situat în fața sectorului Jim­­bolia au tras asupra teritoriului Republicii Populare Române, prin­tre bornele 121 și 121/1, trei ra­chete. La orele 22,50, grănicerii de la acelaș pichet au tras asupra gră­nicerilor români de serviciu în sectorul Jimbolia, succesiv, o ra­fală de pistol automat și trei car­tușe de armă și, apoi, din nou, două cartușe de armă, trei rafale de pistol automat și o rachetă. Toate gloanțele, și rachetele, au­­ că­­­zut pe teritoriul Republicii Popu­lare Române. In ziua de 4 Mai 1951, la orele 20,00, un grănicer iugoslav a in­trat pe teritoriul român, în sectorul Jimbolia, oprindu-se numai la so­mațiile grănicerului român, în drep­tul bornei 91. El nu s’a înapoiat pe teritoriul iugoslav decât în ur­ma acestor somații. In ziua de 12 Mai 1951, la orele 14, trei grăniceri iugoslavi de la pichetul Cacova, au pătruns pe te­ritoriul român în dreptul bornei 34. In ziua de 16 Mai 1951, la orele 12.00, un grănicer iugoslav a in­trat pe teritoriul Republicii Popu­lare Române, în dreptul bornei 121/1. El nu s’a retras pe teri­toriul iugoslav decât la somația grănicerului român. Grănicerii iugoslavi întrebuințea­ză ca mijloc de provocare și pe acela de a trece frontiera pentru a cosi iarba sau a fura fânul lo­cuitorilor frontalieri români. Astfel de violări ale frontierei române au avut loc: In ziua de 26 Mai 1951, la orele 7.00, între bornele 157/5 și 157/6; în ziua de 29 Mai 1951, la orele 9.00, în dreptul pichetului Foeni;­ în ziua de 29 Mai 1951, la orele 10.00, între bornele 173/1 și 173/2; în­ ziua de 31 Mai 1951, la orele 13.30, între bornele 81/20 și 83; în ziua de 1 Iunie 1951, la orele 11.30, între bornele­ 81/20 și 82; în ziua de 7 Iunie 1951, la orele 11.00, între bornele­ 179/5 și 180; în ziua de 8 Iunie 1951, la orele 11.00, între bornele 120 și 121/15; în­­ ziua de 13 Iunie 1951, la orele 18, în dreptul bornei 82. In ziua de 28 Mai 1951, la orele 12.00, un avion monoplan iugoslav venind din direcția comunei iugo­slave Verbița a violat spațiul ae­rian al RPR, pe o adâncime de 300 m., printre bornele 46/8 și 47. După ce a trecut de trei ori deasupra teritoriului Republicii Populare Române, avionul a sbu­­rat în direcția comunei Verbița. In ziua de 3 Iunie 1951, la orele 8.00, un grănicer iugoslav de la pi­chetul Surian a intrat pe teritoriul RPR pe o adâncime de 4 m., intra bornele 172 și 172/1 de ur­de s-a înopiat pe teritoriul iugoslvri­ în­ urma somației grănicerilor român­­i In ziua de 7 Iunie 1951, la orele 16.00, un ofițer iugoslav, protejat fiind de o formație de 35 militari iugoslavi înarmați cu 4 puști mi­traliere, arme automate­ și puști, a pătruns pe teritoriul RPR, in­ sectorul Zlatița, și a smuls uul stâlp care marca intervalul torm­al de bornele C. 8, C. 9 și C. 70. In noaptea de 7/8 iunie 1951, grănicerii iugoslavi au pătruns pe teritoriul Republicii Populare Ră­mâne în acelaș sector, au smuls și au furat stâlpii care indicau liniă de demarcație, între bornele C. 8, C. 9 și C. 10. . In ziua de 8 Iunie 1951, la orele 10.00, doi soldați iugoslavi de la­­ pichetul Jamul Mare, sub protec­ția altor 9 soldați iugoslavi, au in­trat pe teritoriul român, în dreptul punctului situat la 400 m. Sud-Vest de șoseaua Jamul Mare-Vârșeț. Unul dintre soldați a tras un foc de pistol asupra grănicerilor ro­­­mâni din sector, glontele căzând pe teritoriul Republicii Populare Române. La somațiile grănicerilor români, cei doi soldați iugoslavi au fugit spre pilo­tul iugoslav Jamul­l Mare. Guvernul Republicii Populare Române protestează împotriva a­­cestor acte provocatoare săvârșiți­­ de autoritățile iugoslave, care ilus­trează din­ nou politică ’dușmănoasă _ ________ _­­ ___ J’* dusă de guvernul iugoslav împo­triva Republicii Populare Române. Guvernul român ține răspunzător­ guvernul iugoslav de aceste acte precum și de urmările lor. ,._L-LuJ

Next