Lupta Sibiului, mai 1949 (Anul 6, nr. 1-25)

1949-05-01 / nr. 1

flaevia a „LUPTA SIBIUL DP­ ANUL I. (VI) — Nr. 1­­121. Str­batoarea internaţionala a proletariatului Ziua de 1 Mai, sărbătoarea inter­naţională a proletariatului, este strâns legată de istoria celor mai sbuciumate lupte purtate de către clasa muncitoare de pretutindeni îm­potriva exploatării şi robiei capita­liste. Dintru început ziua de 1 Mai a fost trecută In calendarul clasei munci­toare ca zi de afirmare şi de mani­festare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. In această zi, pe care muncitorimea de pe întreg globul a transformat-o în zi de săr­bătoare, se trec în revistă an de an forţele angajate în luptă şi se face bilanţul realizărilor şi succeselor în­registrate. Milioane şi sute de milioane de desmoşteniţi şi împilaţi din toate ţă­rile burghezo-capitaliste, şi-au legat de această zi nădejdile lor într-o lumă nouă şi credinţa în eliberarea definitivă de sub cătuşele robiei şi exploatării. „Era în 1889 — scrie I. V. Stalin — când la congresul din Paris al socialiştilor din toate ţările, munci­torii au hotărît ca tocmai­ astăzi când natura se trezeşte din atmosfera de iarnă, când pădurile şi munţii se acoperă de verdeaţă, când câmpiile şi luncile se împodobesc cu flori, când soarele începe să încălzească mai fierbinte şi când în aer se simte bucuria înoirii, iar natura se dedă jocului şi bucuriei — să declare sus şi tan întregii lumi că muncitori. A­duc omenirii primăvara şi elibera­rea de lanţurile capitalismului, că muncitorii sunt chemaţi să înoiască lumea pe b­aza libertăţii şi a socialis­mului“. Cuvin­tele profetice ale genialului conducător al popoarelor sovietice şi­ dascăl al proletariatului din în­treaga lume, au rodit în inimile oamenilor muncii de pe întreg cu­prinsul pământului şi s’au transfor­mat în realitate pe 0 şesime a glo­bului prin Marea Revoluţie din Oc­tombrie 1917, — începutul revolu­ţiei mondiale a proletariatului, — ca­re a doborît odiosul regim al ţaris­mului şi a deschis drumul luminos al socialismului tuturor popoarelor asuprite de orânduirea exploatatoare burghezo-capitalistă. Victoria eroicelor oșliri ale primei Țări a Socialismului, repurtată în cel de­ai doilea războii­ mondial îm­potriva readiemuîuî, a făcut posi­bilă eliberarea din lanțurile robiei capitaliste a popoarelor din partea de Miazăzi a Europei, printre care se numără şi poporul român. Numai graţie acestei victorii a armatelor sovietice şi sprijinului permanent al Ţării Socialismului, poporul muncitor din ţara noastră a reuşit să facă salturi uriaşe în drumul său spre socialism. Graţie primei Ţări a Socialismului, sărbă­torim ziua de 1 Mai în deplină liber­tate, sub semnul biruinţei împotriva împilării şi explontfirii capitaliste şi moşiereşti, sub semnul luptei pentru împlinirea Planului de Stat şi a de­săvârşirii socialism­ului. In ziua de 1 Mai 1944, s’a încheiat, în cea mai neagră ilegalitate, Frontul Unic Muncitoresc, care a asigurat unificarea organizatorică şi ideolo­gică de mai târziu a forţelor clasei muncitoare şi consolidarea alianţei cu ţărănimea muncitoare. Unindu-şi forţele sub un singur steag şi având în frunte un partid de tip nou, un partid de avantgardă, călăuzit de principiile marxist - leninist - stali­­niste, clasa muncitoare şi-a cucerit rolul conducător în stat şi şi-a asi­gurat succersu­l în lupta pentru con­struirea socialismului. Dar, ziua de 1 Mai ne evocă un long­­ şir de suferinţe şi jertfa Pe măsură ce forţele clasei munci­toare creşteau şi se afirmau, stăpânirea hapeană burghezo-capitalită, care-şi sim­ţea sfârşitul, recurgea la cele mai săl­batice metode de opri­mare şi de schin­giuire a luptă­torilor pentru cauza­­ dreaptă a cric. expriv * 'l Aparatul de oprimare, aflat în mâinile clasei priv­ile­giate burghezo-moşiereşti, a cărui misiune era aceea de a apăra bu­nurile furate din fetida şi sudoarea po­porului muncitor, era permanent mo­bilizat în slujba clicilor exploatatoare. Agenţii burgheziei se întreceau în opri­marea celor, desmoşteniţi. Beciurile şi corabie închisorilor erau pline de cei­­ mai devotaţi luptători şi fruntaşi ai cla­­ sei muncitoare. Adunările şi întrunirile muncitoreşti se desfăşurau sub ameninţarea baionete­lor soldaţilor şi ofiţerilor întreţinuţi de burghezie din sudoarea şi truda celor mulţi. In preajma zilei de 1 Mai şi a altor date importante în istoria clasei mun­citoare, burghezia şi moşierimea mobi­l fass întreg apelatul­­fiu de oprimare im­­­potriva muncitorimii. Cu sae şi chiar­­cu săptămâni înainte de 1 Mai, poliţia stăpânirii reacţionare burghezo-capitaliste asvârîea ln închisori şi în beciurile po­liţiei şi siguranţei pe toţi cei c8 pu­teau fi identificaţi ca luptători, sus­ţinători şi aderenţi ai cauzei elapei mun­citoare. In frica lor nebună, potentaţii orân­duirii burgheze ţineau de 1 Mai în stare de alarmă întreg aparatul oprimator. In curţile şi ferestrele cazărmilor, tu­nurile şi mitralierele erau aşezate în poziţie de tragere, iar soldaţii şi ofi­ţerii consemnaţi la dispoziţii stăpânirii exploatatoare. Străzile şi cartierele mun­citoreşti erau străjuite de soldaţi înar­maţi, sediile sindicatelor, fabricile, par­curile şi pădurile erau supraveghiate de cerberii poliţiei şi siguranţei bur­gheze cu scopul de a zădărnici orice încercare de manifestare a celor ce muncesc. Pentru a masca şi ..justifica*’ măsu­rile de oprimare, burghezia, prin a­­genţii săi, recurgea adesea la cele mai ticăloase diversiuni, atribuind muncitori­mii acte şi fapte pe care le săvârşeau oa­menii plătiţi ai stăpânirii, ca scopul de a putea lovi în clasa muncitoare.­­ Burghezia, în ura an diabolică im- j potriva poporului muncitor, întrebuinţa cele mai criminale şi barbare mijloace de o­primare din arsenalul aătt. Clasa muncitoare din ţara noastră, în lupta sa pentru libertate a vărsat râuri de sânge, a suferit bătăi, lanţuri, că­tuşe, schingiuiri şi închisori, dar nu şi-a pierdut niciodată credinţa în drep­tatea cauzei sale, nu a renunţat niciodată­­ ideia socialismului salvator. Astăzi, datorită luptei şi jertfelor cla­sei muncitoare şi sprijinului marii Ţări a Socialismului, întregul popor munci­tor respiră uşurat şi întâmpină ziua in­ternaţională a proletariatului cu inimile pline de bucurie şi senină­tata liber într-o ţară liberă, stăpân pro rodul e­­forturior sale, dornic să trăiască în pace şi să-şi desăvârşească propria sa orânduire: socialismul Glasul poporului muncitor din ţara noastră, se alătură, în această zi de sărbătoare, glasului Celor 600 de mili­oane de oameni care luptă pentru apă­rarea păcii şi salvarea civilizaţiei, a­­meninţate de imperialiştii provocatori de războiu şi duşmani de moarte ai proleta­riatului IONEL GHEREGII Cum a fost înfăptuită colectivizarea agriculturii în Uniunea Sovietică «1« Prot. F. 140SELEV întreaga Istorie de veacuri a ţără­nimii din Rusia prerevoluţionară ţărănime ce fusese legată de mâini şi de picioare de proprietatea privată asupra pământului, este istoria ne­întreruptei ruinări a micii gospodării ţărăneşti despărţirea acesteia de pă­mântul şi de mijloacele ei de produc­ţie. Victoria socialismului în URSS a desfiinţat însă pentru totdeauna nevoile şi sărăcia ţăranilor munci­tori, îndrumând ţărănimea pe calea unei desvoltări libere şi asigurân­­du i toate condiţiile unei vieţi înstă­rite şi la un nivel cultural ridicat. In Octomvrie 1917 a triumfat Ma­rea Revoluţie Socialistă din Octom­­vrie. In frunte cu Partidul Bolşevic şi bizuindu-se pe alianţa sa de ne­clintit cu ţărănimea săracă, clasa muncitoare a răsturnat puterea bur­gheziei. Marea Revoluţie Socialistă din Octomvrie a schimbat în mod ra­r­a­­ri­taţia masselor muncitoare ale ţărănim­ii, nelăsând cărămidă pe­ cărămidă din relaţiile agrare ce au existat în timpul capitalismului. Ea a fost prima revoluţie din lume, care a înfăptuit naţiona­izarea pământu­lui, a confiscat pământul marilor proprietari şi l-a predat in folosinţa gratuită masselor muncitoare ale ţă­rănimii. Primul decret al puterii sovietice a fost decretul asupra pământului. Acesta se compunea din două părţi. Prima parte cuprindea programul exproprierii marii proprietăţi de pă­mânt, a doua parte trasa programul naţionalizării întregului pământ. In virtutea acestui decret, întreaga populaţie moşierească, precum şi toate mijloacele de producţie ce aparţineau moşierilor, au fost expro­priate fără nicio răscumpărare în favoarea Statului sovietic, adică a întregului popor. Exproprierea ma­rii proprietăţi de pământ a lichidat clasa moşi­erilor şi a eliberat pentru totdeauna ţărănimea de sub jugul exploatării moşierilor. Naţionalizarea întregului pământ a fost înfăptuită în deplină concor­danţă cu voinţa şi dorinţa expresă a maselor muncitoare ale ţărănimii. Masele de ţărani şi au exprimat do­rinţa lor de a vedea naţionalizat întregul pământ prin c­ele 212 man­date încredinţate deputaţilor ţă­­­­r­ ani la primul congres general al­­ Sovietelor. Prin aceste mandate, ţă-­­­­rănimea cerea deplina desfiinţare a proprietăţii private asupra pămân­tului, naţionalizarea întregului pă­mânt, adică trecerea lui în proprie­tatea întregului popor, predarea în mâinile Statului sau obştiilor, a te­reil­­­or cu exploatări intensive, in­terzicerea muncii salariate în agri­cultura, împărţirea pământului în­tre ţărani. Naţionalizarea pământului a fost o măsură extrem de avantajoasă pen­tru ţărănime. Pământurile au fost astfel împărţite celor ce le lucrează cu mâinile lor. Naţionalizând pământul şi trans,, formând­u-l în proprietate­a întregu­lui popor. Statul sovietic a acordat din prima clipă în folosinţă gratuită ţărănimii sărace şi mijlocii peste 150 milioane desetine, ce fuseseră îna­inte în mâinile moşierilor, mănăsti­rilor şi bisericilor, in afară de pă­­mântur­ile pe cari le posedaseră ţăra­nii înainte de victoria Revoluţiei So­cialiste, eliberând astfel ţărănimea pentru totdeauna de povara cumpă­rării şi arendării pământului. Era primul mare câştig al ţără­nimii în urma victoriei Revoluţiei Socialiste şi a naţionalizării pămân­tului. In urma naţionalizării pământu­­lui şi a reîmpărţirii pământurilor mar­ilor proprietari, printre ţăranii săraci şi mijloaşi s’au petrecut mari prefaceri la sate. Au dispărut mo­şierii, numărul gospodăriilor chiabu­­reşti s’a micşorat de trei ori, numă­rul celor săraci s’a micşorat de două ori, iar numărul celor mijlocaşe s’a mărit de trei ori. Ţăranul mijlocaş deveni figura centrală a satului. Naţionalizarea pământurilor şi împărţirea lor printre ţăranii mun­citori a avut ca urmare îmbună­tăţirea situaţiei sătenilor săraci şi mijlocaşi, fără însă ca ţărănimea să fi devenit astfel un tot unitar,­­ aşa cum nu fusese nici înainte­­ de revoluţie. In sânul ei a continuat­ să progreseze diferenţierea de cla-­­să, a devenit mai aprigă din an în­ an lupta de clasă dintre chiaburi şi­­ ţărănimea săracă. Chiaburim­ea în­cerca să pună mâna pe pământul cel mai bun, exploata ţărănimea să­racă, nu dorea să furnizeze cereale Statului la preţuri fixe. Puterea so­­­vietică lupta împotriva chiaburimiî, întărea poziţiile ţăranilor săraci şi mijlocaşi la sate. Oportuniştii de dreapta afirmau, apărând astfel in­teresele chiaburimii, că lupta de­­ clasă se stinge, se mulcumeşte la­ sate şi că chiaburul a devenit cică paşnic şi liniştit, că elementele ca­,­pitaliste cedează din poziţiile lor,­ integrându-se paşnic în socialism De fapt însă chiaburul rămânea un duşman cumplit al ţăranilor să­raci şi mijlocaşi, încerca să devie o forţă dominantă la sate, să asuprească masele muncitoare ale ţărănimii. Cât timp ţărănimea s’a desvoltat în baza mici gospodării indivi­duale, satul a continuat să se îm­partă, emanând din sânul său ţă­rani săraci şi chiaburi. In aceste condiţiuni ale existenţei gospodăriei ţărăneşti mici, indivi­duale, n’ar fi putut fi lichidată defti­nitiv şi pe deplin sărăcia şi mi­zeria la sate. Numai pe baza mari­lor exploatări colective, pe baza co­lectivizării compacte a putut fi schimbată situaţia la sate, a putut fi lichidată chiaburimea ca clasă socială, aplicată noua tehnică şi ştiinţa agronomică, ridicată produc­tivitatea muncii în agricultură. Apărând interesele cele mai vi­tale, cele mai esenţiale ale ţărăni­mii muncitoare, Partidul lui Lenin şi Stalin, a îndemnat satul pe calea desvoltării socialiste. Lenin şi Stalin au elaborat doc­trina căilor şi metodelor concrete ale trecerii ţărănimii de la gospodă­ria individuală, înapoiată, pe calea producţiei socialiste şi a muncii colective, doctrină ce şi-a găsit în­truchiparea genială în planul coope­ratist leninist-stalinist. Colectivizarea n’a putut îi reali- Cu planul depăşit, femeile din Organizaţia U. F. D. R. Sibiu salută ziua de 1 Mai Şi anul acesta, fiecare membră p­e Comuna Şura Mică este între UFDR-urii a aşteptat cu nerăbdare primele care a însămânţat gradi­­zhia de 1 Mai. Nu numai pentrică niţe de zarzavat în vederea grădi­­nieaţa care­­juisează cu forţe noui piţelor sezoniere. La Gospodăriile pe întinsurile câmpiilor, în fabrici, uzine, unde imprimă braţelor un ritm de avânt în muncă, ci şi pen­­tru că ziua de 1 Mai, ziua solidari­tăţii internaţionale a celor ce mun­cesc, se sărbătoreşte la noi în ţară, pentru prima dată în condiţiile de trecere spre socialism. De aceea, pentru a cinsti aşa cum se cuvine această zi, femeii® UFDR-ist» au pornit la întreceri. Judeţean» UFDR este în întrecere cu Judeţean» Târnava Mare. Punc­tele întrecerii constau în mărirea membrelor cu 2000 în judeţ, lucru depăşit cu ,50 m/o. Promovarea celor 350 de eleve din şcolii© de îndru­mar© cu limba română şi maghiară. Cu această ocazie s’a făcut şi schimb de experienţe în ambele judeţene, cu trimiterea delegatelor în oraşele de reşedinţă. La sate, femeile împreună cu de Stat, Miercurea, Apaldul de Sus, Nocrich, Cisnădie, etc., în cinstea zilei de 1 Mai se deschid în cele mai bune condiţii grădiniţele sezo­niere. UFDR-istele au ajutat prin muncă voluntară la amenajarea lor, îngrijind copiii muncitorilor au­gu­­­­rându-le o hrană consistentă.­­ In oraş, 54 comitete de străzi s sunt în întrecere. Intrepares a câş- I tigat-o str. Petru Rareş, care de­ţine drapelul muncii. In clăci, femeile prestează muncă voluntară pregătind în vederea zilei de 1 Mai, 38 rochiţe pentru Inter­natul din str. Dealului, 300 bucăţi diferită lingerie de copii, pentru Internatul Terezian şi confecţio­nând cearşcafuri pentru Spitalul de copii din localitate. Cu prilejul zilei de 1 Mai să pornim cu im nou elan în muncă bărbaţii muncesc pentru îndeplinirea' f*?,m­ică «»••mind întărim Repu­­planului de însămânţări. Cele 6 or­­bi,ca P®!«3*« «»mână, factor activ gani/Alii de plasă sunt în întrecere • frcmtul păcii. Prin solidaritate pentru’ îndeplinirea planului de 00 ml'ncilor.i A'n întreagă muncă în cinstea zilei de 1 Mai. i vom răsp­unde aşa cmn se revine Astfel găsim în întrecere plasa Ocna »nemnilor criminal© ale aţâţătorj­­ro plasa Miercurea, plaja Săl­ate cu­­­lor la răzbuni şi astfel rom­ânem plasa Sibiu și plasa Tălmaciu cu­­ Pacea­­plasa Nocrich. " Viorica Hoffmann, ceresp. MAGAZINUL O SS STAT Jidișorul«­nitiata

Next