Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-06-01 / nr. 26

Angajamente e muncitorimii sibiene în vederea împlinirii sidepăşirii planului pe cel de al doilea trimestru Lupta pentru înd­eplinirea şi­­ La Fabrica Română de Creipa­­depăşirea planurilor de producţie ne şi-au luat angajamente inci­­pe cel de al doilea trimestru, e­viduale in vederea depăşirii pla­­creşte în intensitate, atâ­t în sec-­­­nurilor de producţie pe m­ine­­torul socialist al industr­iei cât şi­ stilul II, inginerul Klein Victor şi la gospodăriile agricole de Stat şi SMT-uri. Chemarea la întreceri socialiste lansată de către muncito­­rii între­prinderilor fruntaşe a s­ornit un puternic răsunet în rând­urile ma­selor muncitoare din fabricile şi întreprinderile din oraş­ul şi ju­deţul Sibiu, care s’au grăbit să răspundă acestei chem­ări prin angajamente concrete, in­dividua­e şi pe întreprinderi, muncitorii Meişan Iustin, Marcu Mariana, Rău Dumitru, Muleşiu Ioan, Hor­ea Ana,, Tâlvănoiu Eli­­sabeta, Opriş Elena, Ghizeşan Eu­genia, Rohat Vasile, Dragan Ni­­colae şi alţii. Aceste angajament® individuale, care capătă din ce în ce un ca­racter de masă, constitu© nu nu­mai dovada no­uii atitudini faţă de munca şi interesul deosebit al muncitorilor pentru depina Muncitorii metalurgişt de a fac. reuşită a primului plan de Stat, bricile „Independenţa“ din tibiu, ci şi creşterea nivelului ideologic au răspuns primii la această che­­­ şi al conştiinţei de clasă a celor­­­­are, luându-şi angajamentul să : ce muncesc, îndeplinească cele zece condiţii fixate şi chemând în acelaşi timp la întrecere socialistă toate între­prinderile de pe raza judeţului nostru, în vederea îni­inirii şi depăşirii planurilor pe cel de al doilea trimestru- Iniţiativa muncitorilor metalur­­gişti de la „Independenţa“ a pro­dus un val de entuziasm în rân­durile muncitorimii sibiene, care, în frunt cu textiliştii da la ţesă­tor­ia de lână „Libertatea înţele­­gând rostul întrecerilor socialiste însuşindu-şi învăţătura marxist­­leninistă şi urmând cu fermitate drumul trasat de Partidul Munci­toresc Român, oamenii muncii, în lupta pentru­­n­epâini ca şi de­ tovarăşii lor din sectorul socia­­păşirea Planului de Stat, n-au luat rist al agriculturii. Chemarea ,a angajamentul să depăşească pa­ întrecere socialistă a me­ta urgi,­li­nul de producţie pe trimestrul II , lorf de’*a tabnvClle »independenţa cu 2 o/o, să ridice productivitatea a fost nufnită Cu bucurie de că­ni uncii cu 2 o/o, să introducă no­ui tr€ muncitorii şi tehnicienii dela metode de muncă, să reducă de­­şeurile, să îngrijească utilajul, să facă economii la materiali î şi com­bustibil, să reducă ume­nii morţi şi să scadă absenţele şi întârzie­rii la 2o/o. Angajamente asemă­nătoare şi-a-a luat şi m­un­­ci­torii ,­i tehnicienii de la fabrica textilă Ţesătura Roşie“ Sibiu. O atitudine demnă de relevat este aceea a muncitorilor dela fa­lurca textilă ,,Crinul“ şi a celor lie la Fabrica Română de Creioane, care pe lângă angajamentele co­lective, s’au ridicat în adunările lor în număr mare, luându-şi an­­ga­ja­mente individuale. Astfel muncitoarele I­â­s­ac Ma­­ria şi Székely Irma şi-au luat an­gajamentul să depăşească planul individual de producţie cu 500/o, Vasăi Paraschiva şi Tara Paras­­ch­iva cu 25o/o, Stoica Eraterma, K­oth Paula şi Tofan Adela cu 20o/o. Maistrul Iosif Katapski s-a angajat să depăşească planul cu 60­0o. fermele agrotehnice „Deaiul Oc­nei“, „Nocrich“, „Noul“ şi „MI DOINA SALAGEANU Anut I (VI) - Nr. 26 (1240) 6 pagini 4 Kiel Miercuri, 1 iulie 1949 REDACŢIA: Sil’ A. Iancu 10, Tel. 2810. Sieti ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republici ’ Tel. 2174 ~ Sta ctian de Luptă al oamenilor muncii~ Apare sub direcţia unui comitet cu angajamentul general de a în­deplini cele 10 puncte indicate ca obiective de fruntaşii în producţie I şi cu angajamente individuale în In cadrul unei adunări fulger.­­ La fel, muncitoare*« Stoica Ec. muncitorii de la fabrica „Crinul“ au răspuns cu hotărîre la chemare, stăpani pe destinul lor și pe romi j m^citorilor fabricii „lndepen­­stradamnor lor, lucrează astăzi cu ;d „ nn l colectiv, a pwnit deplină convingere ca pnn ori e­­n Sieriall5te de jo6 £ ^ efort in plus se scurtează ca.ea * J spre propria lor bunăstare și feri­cire. Exemplul muncitorilor din fă­bricile devenite bun comun al ‘ delirU poporului este urmat şi de către planub­ii de p­roduc­ţie. ’ TOV. BADALAC MARIA SI SZEKELY IRINA S’AU ANGAJAT SA DEPASEASCA PLANUL cu :oo/0 Prin meetingnri fulger Muncitorii din alte fabrici sibiene răspund chemării la întrecere socialistă lansată de muncitorii de la „Independenta“ •— Anarajamentele muncitorilor de la fabricile „Crinul“, „Creioane“ şi „Metalurgica“ Sibiu — a provocat pe Tofan Adela cu an­gajamentul de a depăşi planul cu 20­0­0. Bădălac Maria de la secţia vendere a provocat pe Legănari Ana, luându-şi angajamentul de a depăşi planul cu 50 0/0. Székely Irina din grupa 7 a provocat pe tovarăşii din grupa 6 din secţia de rempiat luându-şi angajamentul să depă­şească planul cu 50 0/0. Roth Pirula din grupa 5 a provocat pe to­varăşele din grupa 13 cu angaja­­ment­ul de a depăşi planul cu 20 0/0 la secţia Kettel. Tot la această secţie, Tara Pa­raschi va fi provocat pe Grigorescu Gherghina, p­entru a depăşi planul planul cu 20 0/0. In sfârşit, maistrul Katopschi Iosif a chemat în întrecere întreg colectivul tehnic, luându-şi anga­jamentul de a depăşi planul cu 600/0 la o producţie de bună ca­litate.­­MUNCITORII DELA FABRICA „METALURGICA“ ras.­­nd cu b­ucurie chemării tovarăşilor LOR DELA „INDEPENDENŢA“ In cadrul adunări­i în care s’a desbătut chemarea la întrecere a muncitorilor dela fabrica „Indepen­denţa“ — ne scrie corespondentul nostru — muncitorii de la fabrica „Metalurgica“ au acceptat bucuroşi chemarea, însuşindu-şi principial cele 10 puncte fixate­­­e fruntaş­ii în muncă şi luându-şi angajamentul (continuare în pagina 5-a) ,,___ Muncitoarea Văsâi Paraschiva din eu 250­0, Tofan Adela fi provocat curea“, precum şi de către cei grupa 13 a chemat în întrecere pe pe Buzescu Maria de la secţia de de la Gospodăria pomicolă de Stat tovarăşele ei din grupa 12 din tricotat urmărind să depaşeasca Cisnădie, gospodăriile viticole di­n de tri«s tat, luându-şi angaja-Apold şi sibiu Şi de către Gos- “«’’tul de a depăşi planul cu 25o­ 0, por­aria horticolă de Stat din Si­biu, care s’au angajat să-şi în­deplinească şi depăşească sarci­nile ce le revin în cadrul Planu­lui de Stat pe cel de al doilea trimestru. Muncind mână în mână, mun­citorii şi tehnicienii din fabrici şi de pe ogoare, aplicând pe scară cât mai largă metoda în­trecerii socialiste şi înlăturând din cale toate piedicile şi greu­tăţile, succesul primului nostru plan de Stat este dinainte asi­gurat, înainte în lupta pentru împli­nirea şi depăşirea planurilor de producţie pe cel de al doilea trimestru! Festivitatea comemorării marelui poet A. S. Puşkin - Conferința iov. Zah­aria Hrancu, preşedintele lini­­mii Scriitorilor din RfR — Duminecă 29 Mai a. c., oral 11, a avut loc în sala Cinematografului „Corso” festivitatea organizată în cadrul Filialei ARLUS - Sibiu pentru comemorare mare­lui poet rus A. S­. Puşkin. Un bogat şi variat program ar fi­­ a încadrat con­ferinţa tov. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din RPR, întitula®: „Puşkin, poet al poporului”. Dsa a spus între altele: „Irainte de a vă vorbi despre marele librăriilor din Moscova — a continuat conferenţiarul făcând o comparaţie în­tre ceea ce a văzut în Apusul Europei şi Marea Ţari­a­­ ici..':is„:u lui — aci peste tot unde se găseşte puţin loc dis­ponibil este instalată o librărie sau cel puţin o vitrină cu cărţi, chiar şi in holurile hotelurilor sau în staţiunile ma­rck’ metro. Ceea ce iubeşte pe vizita­tori sunt traducerile legate în pânză poet rus Puşkin, îngăduiţi-mi să vă povestesc câteva impresii pe care le-am strâns numai cu câteva săptămâni în urmă la Paris cu ocazia Congresului Mondial al Partizanilor Păcii Vitrinele librăriilor acestui oraş, care secole de-a­ rândul a fost privit la centrul ideilor celor mai avansate din lume, au oferit privirilor delegaţiei noastre, a­­vând în frunte pe marele scriitor Mihail Sadoveanu priveliştea tristă a copart­­ a operelor complete ale lui Balzac, Vic­­telor cărţilor cu cel mai abject conţinut. J­­or Hugo, Anatole France, Romain Rol- Am văzut în acest oraş sute şi sute de­­ lanci în tiraje de milioane de exem­vitrine, dar nu am văzut coperta unei singure cărţi de Balzac, Victor Hugo, Voltaire. N’am văzut acolo nici cărţile clasicilor străini dar ori chiar a celor ai Franţei. Bine, dar ce era expus atunci în aceste vitrine ale ca­pitalei Franţei care a cunoscut cotro­pirea nazistă? Zeci şi sute de exemplare din literatura ţărilor mar­i “L to, cărţi răspânditoare de ură ca acelea a lui Celline, Charles Morace, ■ etc., care nu reprezintă decât o altă formă a luptei reacţiunii franceze pentru jertfirea po­porului. Literatura este o armă de luptă împo­triva clasei dominante sau a clasei do­minante împotriva celor de jos. Re­­acţiunea a făcut din literatură în Franţa şi în celelalte ţări ale Apusului euro­pean, un mijloc de jertfire a celor mulţi, a poporului Această literatură caută să desguste pe ora de vieaţa învăţându-l că nu merită să lupţi Ea caută să de­zarmeze clasa muncitoare în lupta ei pentru o vieaţă mai bună. împotriva a­­cestei triste stări de lucruri din Franţa, este dusă lupta unui grup de scriitori progresişti în frunte cu Louis Aragon, care suntem siguri că vor învinge prin scrisul lor. Cu totul altfel se prezintă v­i­tmeler plate, Sinclair Lewis, Hc----d Fast, Juris Verne. Bunuri de preţ ale omenirii de pretutindeni traduse în limbile tuturor popoarelor Uniunii Sovietice stau ală­turi de marii clasici ai literaturii ruse Fuşkin, Tolstoi, Cernâşevski, Dobroliubov. II. ceea ce prive’ţ ...Indica cititu­lui în această ţară, o vizită la cea mai mare bi­otecă din Uniunea Sovietică, Biblioteca Lenin, este edificatoare. Copii şi adulţi vin zilnic şi ocupă toate lo­curile nenumăratelor­ săli­­ de lectură, îndată după ora de deschid­ere a biblio­tecii. In Republica noastră poporul luptă pentru pace, înlăturând sistemul de ex­ploatare a omului de către om. In a­­ceastă luptă literatura îşi are partea ei de contribuţie foarte importantă. Artă pentru ar® uu exis®. O carta scrisă poate servi la bine sau rău, întotdeauna un scriitor continuă com­pletând pe predecesorii săi. Puşkin în­cununează efortul predecesorilor săi Lo­monosov, Fom­izin şi Radiscev. Princi­pala sursă de inspiraţie a lui Puşkin a fost lup® poporului şi folklorul care-î oglindea năzuinţele. Intre-"”-" sa operă e străbătu® de »** *vvvvvvw»»ffvvmfvfvvfvvvfmmmv*vvvfvvmfvvvvff»nmmfvu?»i Festivitatea inaugurării Cinematografului „TIMPURI NOUI“ din Sibiu — L'iivâatni'ea tov. Vasile Hada, primarul orașului — — Ce almie vor fi prezentate pe ecranul noulu­i cinematograf sibiati — Sâmbătă 28 Mai a. c. a avut loc întrun cadru festiv, în sala fostului Cinematograf ,,Capitol’’ inaugurarea cine­m­­a­to­graful« „Timpuri Noui’’, unde vor rula filme documentare şi filme de de­sene animate cu caracter ştiinţific şi educativ. Cu acest prilej tov. Vasile Hada, pri­­n­.aru' oraşului nostru, a rostit un dis­curs în care a relevat exemplul cine­matografiei din marea Uniune Sovietică, care se deosebeşte fundamental de cea din ţările capitaliste prin subiecte­ a­­lese din vieaţa poporului muncitor, din istoria luptelor şi din vieaţa oamenilor creatori, subiecte care au darul de a înălţa sufletele de om, în loc de­­a-l a­bl­utiza cu filme din domeniul bandi­tismului şi din lumea gangsterilor, lan­sate de marii proprietari de trusturi în ţările unde cultura serveşte încă interesele exploatatorilor. Tov. V. Hada a arătat mai departe că deschiderea în oraşul nostru a Cinematografului „Timpuri Noui” va oferi prilejul vi­zionării de filme a căror artă cinema­tografică fiind chemată să joace rolul de luminator a marilor mase, este un pas important în lupta poporului nostru, în drumul său spre o vieaţa mai bună, va fi îndrumat prin arta co­n activă să afirme tot ce este cinstit şi progre­sist şi să demaşte tot ce este întunecat, tot ceea ce omenirea trebue să lepede şi să respingă. Deschiderea noului Cinematograf „Timpuri Noui” umple o lacună în vieaţa noastră cinematogra­fică locală, unde până în prezent nu am avut un cinematograf închinat exclu­siv filmelor documentare şi ştiinţifice. Pentru această mare grijă închinată oamenilor muncii a continuat conferen-­i­ţiarul, aducem şi de astă dată cele mai vii mulţumiri Partidului ro­­m­i de avant­gardă şi guvernului, pentru că ne-a pus la dispoziţie mijlocul cel mai efi­cace de a ne ridica din punct de vedere cultural şi ştiinţific pentru ca stimulaţi de exemplul preţios al expe­rienţei primului Stat Socialist, să pă­şim hotârîţi şi înarmaţi spre construi­rea socialismului în Republica noastră. După conferinţă a urmat rularea câtorva filme de scurt metraj în tehni­­color, înfăţişând realizările ştiinţifice înaintate ale savanţilor sovietici. Per­fecţionarea cercetărilor microscopice, noile metode întrebuinţate în domeniul geologiei, pătrunderea tainei naturii în desvoltarea plantelor şi animalelor, rea­lizările înfloritoare din regiunea por­tului Batum, unde prin muncă planifi­ca® şi ştiinţifică azi înfloreşte o gră­dină mitura­ de fructe şi flori exotice. (Continuare în pagina 2-a) (continuare în pagina 2-»)

Next