Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-06-01 / nr. 26
Angajamente e muncitorimii sibiene în vederea împlinirii sidepăşirii planului pe cel de al doilea trimestru Lupta pentru îndeplinirea şi La Fabrica Română de Creipadepăşirea planurilor de producţie ne şi-au luat angajamente incipe cel de al doilea trimestru, eviduale in vederea depăşirii placreşte în intensitate, atât în sec-nurilor de producţie pe minetorul socialist al industriei cât şi stilul II, inginerul Klein Victor şi la gospodăriile agricole de Stat şi SMT-uri. Chemarea la întreceri socialiste lansată de către muncitorii întreprinderilor fruntaşe a sornit un puternic răsunet în rândurile maselor muncitoare din fabricile şi întreprinderile din oraşul şi judeţul Sibiu, care s’au grăbit să răspundă acestei chemări prin angajamente concrete, individuae şi pe întreprinderi, muncitorii Meişan Iustin, Marcu Mariana, Rău Dumitru, Muleşiu Ioan, Horea Ana,, Tâlvănoiu Elisabeta, Opriş Elena, Ghizeşan Eugenia, Rohat Vasile, Dragan Nicolae şi alţii. Aceste angajament® individuale, care capătă din ce în ce un caracter de masă, constitu© nu numai dovada nouii atitudini faţă de munca şi interesul deosebit al muncitorilor pentru depina Muncitorii metalurgişt de a fac. reuşită a primului plan de Stat, bricile „Independenţa“ din tibiu, ci şi creşterea nivelului ideologic au răspuns primii la această che şi al conştiinţei de clasă a celorare, luându-şi angajamentul să : ce muncesc, îndeplinească cele zece condiţii fixate şi chemând în acelaşi timp la întrecere socialistă toate întreprinderile de pe raza judeţului nostru, în vederea îniinirii şi depăşirii planurilor pe cel de al doilea trimestru- Iniţiativa muncitorilor metalurgişti de la „Independenţa“ a produs un val de entuziasm în rândurile muncitorimii sibiene, care, în frunt cu textiliştii da la ţesătoria de lână „Libertatea înţelegând rostul întrecerilor socialiste însuşindu-şi învăţătura marxistleninistă şi urmând cu fermitate drumul trasat de Partidul Muncitoresc Român, oamenii muncii, în lupta pentrunepâini ca şi de tovarăşii lor din sectorul sociapăşirea Planului de Stat, n-au luat rist al agriculturii. Chemarea ,a angajamentul să depăşească pa întrecere socialistă a meta urgi,linul de producţie pe trimestrul II , lorf de’*a tabnvClle »independenţa cu 2 o/o, să ridice productivitatea a fost nufnită Cu bucurie de căni uncii cu 2 o/o, să introducă noui tr€ muncitorii şi tehnicienii dela metode de muncă, să reducă deşeurile, să îngrijească utilajul, să facă economii la materiali î şi combustibil, să reducă umenii morţi şi să scadă absenţele şi întârzierii la 2o/o. Angajamente asemănătoare şi-a-a luat şi muncitorii ,i tehnicienii de la fabrica textilă Ţesătura Roşie“ Sibiu. O atitudine demnă de relevat este aceea a muncitorilor dela falurca textilă ,,Crinul“ şi a celor lie la Fabrica Română de Creioane, care pe lângă angajamentele colective, s’au ridicat în adunările lor în număr mare, luându-şi angajamente individuale. Astfel muncitoarele Iâsac Maria şi Székely Irma şi-au luat angajamentul să depăşească planul individual de producţie cu 500/o, Vasăi Paraschiva şi Tara Paraschiva cu 25o/o, Stoica Eraterma, Koth Paula şi Tofan Adela cu 20o/o. Maistrul Iosif Katapski s-a angajat să depăşească planul cu 600o. fermele agrotehnice „Deaiul Ocnei“, „Nocrich“, „Noul“ şi „MI DOINA SALAGEANU Anut I (VI) - Nr. 26 (1240) 6 pagini 4 Kiel Miercuri, 1 iulie 1949 REDACŢIA: Sil’ A. Iancu 10, Tel. 2810. Sieti ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republici ’ Tel. 2174 ~ Sta ctian de Luptă al oamenilor muncii~ Apare sub direcţia unui comitet cu angajamentul general de a îndeplini cele 10 puncte indicate ca obiective de fruntaşii în producţie I şi cu angajamente individuale în In cadrul unei adunări fulger. La fel, muncitoare*« Stoica Ec. muncitorii de la fabrica „Crinul“ au răspuns cu hotărîre la chemare, stăpani pe destinul lor și pe romi j m^citorilor fabricii „lndepenstradamnor lor, lucrează astăzi cu ;d „ nn l colectiv, a pwnit deplină convingere ca pnn ori en Sieriall5te de jo6 £ ^ efort in plus se scurtează ca.ea * J spre propria lor bunăstare și fericire. Exemplul muncitorilor din făbricile devenite bun comun al ‘ delirU poporului este urmat şi de către planubii de producţie. ’ TOV. BADALAC MARIA SI SZEKELY IRINA S’AU ANGAJAT SA DEPASEASCA PLANUL cu :oo/0 Prin meetingnri fulger Muncitorii din alte fabrici sibiene răspund chemării la întrecere socialistă lansată de muncitorii de la „Independenta“ •— Anarajamentele muncitorilor de la fabricile „Crinul“, „Creioane“ şi „Metalurgica“ Sibiu — a provocat pe Tofan Adela cu angajamentul de a depăşi planul cu 2000. Bădălac Maria de la secţia vendere a provocat pe Legănari Ana, luându-şi angajamentul de a depăşi planul cu 50 0/0. Székely Irina din grupa 7 a provocat pe tovarăşii din grupa 6 din secţia de rempiat luându-şi angajamentul să depăşească planul cu 50 0/0. Roth Pirula din grupa 5 a provocat pe tovarăşele din grupa 13 cu angajamentul de a depăşi planul cu 20 0/0 la secţia Kettel. Tot la această secţie, Tara Paraschi va fi provocat pe Grigorescu Gherghina, pentru a depăşi planul planul cu 20 0/0. In sfârşit, maistrul Katopschi Iosif a chemat în întrecere întreg colectivul tehnic, luându-şi angajamentul de a depăşi planul cu 600/0 la o producţie de bună calitate.MUNCITORII DELA FABRICA „METALURGICA“ ras.nd cu bucurie chemării tovarăşilor LOR DELA „INDEPENDENŢA“ In cadrul adunării în care s’a desbătut chemarea la întrecere a muncitorilor dela fabrica „Independenţa“ — ne scrie corespondentul nostru — muncitorii de la fabrica „Metalurgica“ au acceptat bucuroşi chemarea, însuşindu-şi principial cele 10 puncte fixatee fruntaşii în muncă şi luându-şi angajamentul (continuare în pagina 5-a) ,,___ Muncitoarea Văsâi Paraschiva din eu 2500, Tofan Adela fi provocat curea“, precum şi de către cei grupa 13 a chemat în întrecere pe pe Buzescu Maria de la secţia de de la Gospodăria pomicolă de Stat tovarăşele ei din grupa 12 din tricotat urmărind să depaşeasca Cisnădie, gospodăriile viticole din de tri«s tat, luându-şi angaja-Apold şi sibiu Şi de către Gos- “«’’tul de a depăşi planul cu 25o 0, poraria horticolă de Stat din Sibiu, care s’au angajat să-şi îndeplinească şi depăşească sarcinile ce le revin în cadrul Planului de Stat pe cel de al doilea trimestru. Muncind mână în mână, muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi de pe ogoare, aplicând pe scară cât mai largă metoda întrecerii socialiste şi înlăturând din cale toate piedicile şi greutăţile, succesul primului nostru plan de Stat este dinainte asigurat, înainte în lupta pentru împlinirea şi depăşirea planurilor de producţie pe cel de al doilea trimestru! Festivitatea comemorării marelui poet A. S. Puşkin - Conferința iov. Zaharia Hrancu, preşedintele linimii Scriitorilor din RfR — Duminecă 29 Mai a. c., oral 11, a avut loc în sala Cinematografului „Corso” festivitatea organizată în cadrul Filialei ARLUS - Sibiu pentru comemorare marelui poet rus A. S. Puşkin. Un bogat şi variat program ar fi a încadrat conferinţa tov. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din RPR, întitula®: „Puşkin, poet al poporului”. Dsa a spus între altele: „Irainte de a vă vorbi despre marele librăriilor din Moscova — a continuat conferenţiarul făcând o comparaţie între ceea ce a văzut în Apusul Europei şi Marea Ţaria ici..':is„:u lui — aci peste tot unde se găseşte puţin loc disponibil este instalată o librărie sau cel puţin o vitrină cu cărţi, chiar şi in holurile hotelurilor sau în staţiunile marck’ metro. Ceea ce iubeşte pe vizitatori sunt traducerile legate în pânză poet rus Puşkin, îngăduiţi-mi să vă povestesc câteva impresii pe care le-am strâns numai cu câteva săptămâni în urmă la Paris cu ocazia Congresului Mondial al Partizanilor Păcii Vitrinele librăriilor acestui oraş, care secole de-a rândul a fost privit la centrul ideilor celor mai avansate din lume, au oferit privirilor delegaţiei noastre, având în frunte pe marele scriitor Mihail Sadoveanu priveliştea tristă a copart a operelor complete ale lui Balzac, Victelor cărţilor cu cel mai abject conţinut. Jor Hugo, Anatole France, Romain Rol- Am văzut în acest oraş sute şi sute de lanci în tiraje de milioane de exemvitrine, dar nu am văzut coperta unei singure cărţi de Balzac, Victor Hugo, Voltaire. N’am văzut acolo nici cărţile clasicilor străini dar ori chiar a celor ai Franţei. Bine, dar ce era expus atunci în aceste vitrine ale capitalei Franţei care a cunoscut cotropirea nazistă? Zeci şi sute de exemplare din literatura ţărilor mari “L to, cărţi răspânditoare de ură ca acelea a lui Celline, Charles Morace, ■ etc., care nu reprezintă decât o altă formă a luptei reacţiunii franceze pentru jertfirea poporului. Literatura este o armă de luptă împotriva clasei dominante sau a clasei dominante împotriva celor de jos. Reacţiunea a făcut din literatură în Franţa şi în celelalte ţări ale Apusului european, un mijloc de jertfire a celor mulţi, a poporului Această literatură caută să desguste pe ora de vieaţa învăţându-l că nu merită să lupţi Ea caută să dezarmeze clasa muncitoare în lupta ei pentru o vieaţă mai bună. împotriva acestei triste stări de lucruri din Franţa, este dusă lupta unui grup de scriitori progresişti în frunte cu Louis Aragon, care suntem siguri că vor învinge prin scrisul lor. Cu totul altfel se prezintă vitmeler plate, Sinclair Lewis, Hc----d Fast, Juris Verne. Bunuri de preţ ale omenirii de pretutindeni traduse în limbile tuturor popoarelor Uniunii Sovietice stau alături de marii clasici ai literaturii ruse Fuşkin, Tolstoi, Cernâşevski, Dobroliubov. II. ceea ce prive’ţ ...Indica cititului în această ţară, o vizită la cea mai mare biotecă din Uniunea Sovietică, Biblioteca Lenin, este edificatoare. Copii şi adulţi vin zilnic şi ocupă toate locurile nenumăratelor săli de lectură, îndată după ora de deschidere a bibliotecii. In Republica noastră poporul luptă pentru pace, înlăturând sistemul de exploatare a omului de către om. In această luptă literatura îşi are partea ei de contribuţie foarte importantă. Artă pentru ar® uu exis®. O carta scrisă poate servi la bine sau rău, întotdeauna un scriitor continuă completând pe predecesorii săi. Puşkin încununează efortul predecesorilor săi Lomonosov, Fomizin şi Radiscev. Principala sursă de inspiraţie a lui Puşkin a fost lup® poporului şi folklorul care-î oglindea năzuinţele. Intre-"”-" sa operă e străbătu® de »** *vvvvvvw»»ffvvmfvfvvfvvvfmmmv*vvvfvvmfvvvvff»nmmfvu?»i Festivitatea inaugurării Cinematografului „TIMPURI NOUI“ din Sibiu — L'iivâatni'ea tov. Vasile Hada, primarul orașului — — Ce almie vor fi prezentate pe ecranul noului cinematograf sibiati — Sâmbătă 28 Mai a. c. a avut loc întrun cadru festiv, în sala fostului Cinematograf ,,Capitol’’ inaugurarea cinematograful« „Timpuri Noui’’, unde vor rula filme documentare şi filme de desene animate cu caracter ştiinţific şi educativ. Cu acest prilej tov. Vasile Hada, prin.aru' oraşului nostru, a rostit un discurs în care a relevat exemplul cinematografiei din marea Uniune Sovietică, care se deosebeşte fundamental de cea din ţările capitaliste prin subiecte alese din vieaţa poporului muncitor, din istoria luptelor şi din vieaţa oamenilor creatori, subiecte care au darul de a înălţa sufletele de om, în loc dea-l ablutiza cu filme din domeniul banditismului şi din lumea gangsterilor, lansate de marii proprietari de trusturi în ţările unde cultura serveşte încă interesele exploatatorilor. Tov. V. Hada a arătat mai departe că deschiderea în oraşul nostru a Cinematografului „Timpuri Noui” va oferi prilejul vizionării de filme a căror artă cinematografică fiind chemată să joace rolul de luminator a marilor mase, este un pas important în lupta poporului nostru, în drumul său spre o vieaţa mai bună, va fi îndrumat prin arta con activă să afirme tot ce este cinstit şi progresist şi să demaşte tot ce este întunecat, tot ceea ce omenirea trebue să lepede şi să respingă. Deschiderea noului Cinematograf „Timpuri Noui” umple o lacună în vieaţa noastră cinematografică locală, unde până în prezent nu am avut un cinematograf închinat exclusiv filmelor documentare şi ştiinţifice. Pentru această mare grijă închinată oamenilor muncii a continuat conferen-iţiarul, aducem şi de astă dată cele mai vii mulţumiri Partidului romi de avantgardă şi guvernului, pentru că ne-a pus la dispoziţie mijlocul cel mai eficace de a ne ridica din punct de vedere cultural şi ştiinţific pentru ca stimulaţi de exemplul preţios al experienţei primului Stat Socialist, să păşim hotârîţi şi înarmaţi spre construirea socialismului în Republica noastră. După conferinţă a urmat rularea câtorva filme de scurt metraj în tehnicolor, înfăţişând realizările ştiinţifice înaintate ale savanţilor sovietici. Perfecţionarea cercetărilor microscopice, noile metode întrebuinţate în domeniul geologiei, pătrunderea tainei naturii în desvoltarea plantelor şi animalelor, realizările înfloritoare din regiunea portului Batum, unde prin muncă planifica® şi ştiinţifică azi înfloreşte o grădină mitura de fructe şi flori exotice. (Continuare în pagina 2-a) (continuare în pagina 2-»)