Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-06-10 / nr. 34
fiwUema yexmcwd este prolema luxopei şi a omenirii întregi Consiliul Miniştrilor de Externe desbate la Paris o problemă care nu priveşte numai poporul german şi popoarele din imediata vecinătate a acestei ţări. Problema car© se discută de cei patru miniştri de externe ai marilor puteri, interesează deopotrivă popoarele din toată Europa, ba mai mult, omenirea întreagă. De aceea este natural ca sesiunea Consiliului Miniştrilor de Externe de la Paris să formeze centrul preocupărilor opiniei pubeliblice nu numai in ţările care în decursul acestui secol au fost de două ori victimele militarismului şi agresivităţii imperalismului german, ci a devenit centrul preocupărilor sutelor de milioane de oameni din toate colţurile lumii, care văd în protoema nerezolvată a Germaniei focarul unui nou rărimiu mondial. Rănile adânci încă nevindecate ale marelui măcel mai sângerează în trupurile şi inimile popoarelor de pretutindeni. In ochii văduvelor, orfanilor şi p mamelor ce şi-au pierdut fii n’au legat încă lacri- mile; pe străzile satelor şi oraşe-, lor, din toată lumea se mai văd urmele bombardamen t©or aeriene şi terestre, iar între ruinele caselor ce deabia ieri au încetat să mai fumege, îşi mai plimbă trupurile sfârtîcate, cute de schilozi. Dar cele mai multe victime şi cele mai mari sacrificii în trecutul războiu le-au dat popoarele Uniunii Sovietice, şi dacă adăogăm amin- tireaacestora, înaltelor principii ce călăuzesc politica Statului Spriit, principii de care sunt conştienţi toţi cetăţenii sovietici, înţelegem de ce Ţara Socialismului şi popoarele ei, stau în avantgarda frontului păcii. Popoarele lumii privesc pline de îngrijorare cum exponenţii politicii atlantice tind la refacerea imperialismului în Germania occi- dentală. Această îngrijorare a lor, faţă de o eventuală nouă agre- siune, este legitimă. Dar atitudinea lor nu mai este pprivitatea. Frontul păcii este ampetiv. Forţele păcii au pornit uripşa ofensivă pentru a câştiga lupta împotriva războiului. Toţi cei ce doresc pacea îşi dau seama că problema ger- mană este problema Europei şi a omenirii întregi. Pe minerul din Donbas, colhoznicul din Uzbekistan şi strungarul din Magnitogorsk ca şi pe dockerul din Southampton, fermierul din Australia sau muncitorul din uzinele Ford, îl interesează la fel ca pe ţăranul din Danemarca sau Norvegia — pe muncitorul din Lyon, Essen sau München — rezolvarea problemei germane. La temelia soluţionării juste a acestei importante probleme stă principiul unităţii politice şi economice a Germaniei. Problema unităţii Germaniei poate fi rezolvată — în interesul păcii şi securităţii internaţionale — numai pe baza principiilor conferinţelor de la Yolta şi Porpdam, care formează sâmburele propunerilor sovietice de la Paris. Reprezentanţii puterilor occidentale au încercat prin discursuri umflate şi confuze să insinueze că şi ei sunt pentru unitate, dar contrapropunerile pe car© le-au prezentat, dovedesc contrariul. Ele arată că occidentalii nu vor o înţelegere asupra unităţii Germaniei şi prestatoiirii controlului quadrippinit, ci extinderea regimului semi-coloniei din Trizonia şi asupra zonei răsăritene. Cu un cuvânt, o dictatură a Statelor Unite în toată Germania. Altfel cum se poate explica graba cu care imperialiştii au pus la cale votarea aşa zisei „Constituţii de la Bonn“, ce nu oglindeşte aspiraţiile poporului german, ci polica scizionistă de desraembrare de federalizare a Germanei. Repezentantul URSS. A. I. Vâşinei, vorbind despre proprie occidentale, a arătat că ele „nu dovedesc dorinţa acestor puteri de a ajunge la o înţelegere cu Uniunea Sovietică într’o chestiune atât de importantă ca aceea a Germaniei“ Incăpăţinarea cu care delegaţii atlantici se cramponează de înlăturarea principiului unanimităţii celor patru mari puteri, cea mai justă şi democratică formulă pentru rezolvarea quadripartită a problemelor, ce se pune atât în sânul Consiliului Aliat de Control cât și cu privire la administrarea (câme în pagina 6-a) ft nul B <Wi$ - Nr. 3ff 1124$) 6 pagini 4 ILei Vineri, o iunie. 1949 REDACŢIA: Sith A lancu 10, Tel. 2810, 2166 ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republicv 1, TeL 2174 — C&UdCan da luptei al oct ■ Apare sub direcţia unui comitet in lupta pentru reunita planului pe cel dle al doilea trimestru Muncitorii dela fabricile „Mspeaieip“ la Iii au depăşit plănul de predicfie pe luna Iii cu 38*i* însufleţiţi de Partid în lupta 1 printr’um meeting ţinut în curtea I S’au evidenţiat în muncă în cursul pentru construirea sozip imiului, a întreprinderii în ziua de 1 Iunie, lunei Mai următorii: muncitorii, tehnicienii şi inginerii cu care ocazie tov. director Ion TURNATORIE: Matins de la fabricile „Independenţa“ au Meţiu a analizat în faţa muncitori- Iulian cu o depăşire de normă de depăşit planul de producţie pe lunpa lor munca de o lună, greutăţile 300 o/0, Sasie cu 390%, Muntepmi Mai 1949 cu 30o/o, îar la valoare întâmpinare în realizarea Planului, Ioan cu 280o/0, Mihu Cornel cu cu 180/0, ş1 relevând totodată şi greşelile din 250o/o, Bârcău Vasile cu 200%. Acest succes a fost sărbătorit cursul acestei luni Krasko Conrad cu 200%, Kraska Francisc cu 210 o o, Vasiu Nicolas cu 2700yo, Urgca A.e.::pn cu ISO“/«, Birthelmer Mih i cu 190»o- Isoc loan cu .’90%, Isan Fran isc cu 180 c/o, Schuster loan cu 1803o, Opri s ir Gheorghe cu 180%, Ahim Marip cu 90% St nou Grecia necăji fiept, Vegendiean, Negru Alexandra, Constantin loan, Opriş loan, Csageau Iosif, Mercurian loan şi Stroesu Aurel toţi amplificaţi. La LACATUŞERIE, Sos Gheorghe a întrecut norma cu 100%, Stana Partesnie cu 120o/o, Sc.rveciu Nicolae cu 120o/0, Hodor Nicolae cu llSolo, Neagu Lazar cu 100%, Vitan Petru cu 100%, Galera AnContinuare în pagina 3-a Câţiva din muncitorii evidenţiaţi dupa terminarea unei comenzi de maşini de arenat bumbac Fabrica de postav „Transilvania'” din Cisnădie — o citadelă a muncii constructive — Plainul «le producţiei»e Sima fiai a fost întrecut ca 51S0/6 — Fabrica de postav „Transilvania” din Cisnădie, recent comasată cu întreprinderea cu acelaşi nume din Siriu, conpundere personală în rândurile muncitorilor şi îndeosebi în urma aplicării sistemului de salarizare, care are la bază statue una din mândriile centrului textil cisnădian, una din acele citadele ale muncitorimii textiliste, care de la actul revoluţionar ( 11 iunie 1948 — în- principiul socialist al remunerării după făptuit de clasa muncitoare sub condu- cantitatea şi calitatea muncii prestate, cerea Partidului său de avantgardă, a înregistrat remarcabile succese. Mărindu-şi considerabil utilajul industrial şi capacitatea de producţie, dublându-şi braţele de muncă, fabrica de postav „T.îvania”, prin eforturile tehnicienilor şi muncitorilor, coordonate cu pricepere de către direcţiune, organizaţia de bază şi organele sindicale nu numai că a reuşit să mărească încontinuu producţia şi productivitatea muncii, să împlinească şi să depăşească planurile de producţie, dar şi să realizeze o producţie de bună calitate. Greşelile de fabricaţie, destul de frecvente anul trecut, au fost lichidate, paralel cu dezvoltarea spiritului de răs PRODUCŢIA IN LUNA MAI In luna Mai graficele de producţie ale fabricii „Transilvania” indică o depăşire a planului cu 12 0/0 la filatură, 50/0 la ţesătorie şi 22 0/0 la apretură, ceea ce însemnează o depăşire a plinului de producţie pe întreaga fabrică de 13%. In lupta pentru dobândirea acestor importante succese s’au distins ţesătoarele Cătană Eugenia cu 47 %, depăşire de normă, Ludoşan Ana cu 41,6%, Tănase Maria cu 39,6%, Bădila Maria cu 35,4o/o, Constantin Mana, Schiau Marina și Bască Paraschiva (Continuare în pagina 3-a) ,Vi.-tv-, ..«*vsv*1-:»^ .’ Deşi iHoriiHfr»ivele comnului Millut promiţătoare "Preţurile produselor pe piaţa Sibiului nu cedează — Printre târâitele negustorilor cu brevet — Pavilionul Soeietftlci comerciale « e Stat „Aprozar**, este slab aprovizionat — Timpul prielnic dar mai ales eforturile pe care plugărimea muncitoare în frunte cu gospodăriile agricole de Stat — sub conducerea şi îndrumarea Partidului — le-a depus în campania lucrărilor agricole le primăvară — deschid anului 1949 perspectivele unui an cu rod îmbelşugat, începând cu fructele şi continuând cu legumele, zarzavaturile şi alte produse ale muncilor de pe ogoare, judeţul Sibiu şi regiunea limitrofă — care au avut mult de suferit anii trecuţi — oferă azi putinţe de aprovizionare cu produse alimentare de bună calitate din abundenţă. O rezervă însă avem faţă de preţurile existente. Faptul că acestea din urmă nu cedează, apare dea dreptul un fenomen paradoxal. SE ÎNMULŢESC NEGUSTORII SPECULANŢI noapte, aceştia şi-au întins tentaculele până şi peste spaţiul rezervat producătorilor direcţi , privndu-i pe aceştia din urmă să-şi vândă produsele la preţuri convenabile tendinţelor speculative ale celor dintâiu. In faţa acestei situaţii Serviciul pieţii oraşului trebue să-şi pună ca sarcină imediată întreprinderea unui control mai riguros, de pe urma căruia să rămână pe piaţă numai elemente corespunzătoare în exercitarea acestei îndeletniciri. Să fie înlăturaţi speculanţii şi sabotorii şi să se îngădue desfacerea produselor alimentare într’o mai mare proporţie de către producătorii direcţi sau alte întreprinderi cu personal verificat, cinstit, dornic, de a munci, Şiră tendinţa de a specula sau a se îmbogăţi într’o Săptămână sau lună. SARCINA SOCIETĂŢII DE STAT „APROZAR” De câteva zile Societatea Comercială de Stat „Aprozar” şi-a deschis, la aripa dreaptă a barăcilor din Piaţa 6 Martie, un pavilion anume amenajat, unde, prin Circumscripţia Pieţii, tinde să desfacă anumite produse cu titlul zări a surselor de aprovizionare cu cele necesare, în ultimele zile această intreprindere s’a mulţumit să desfacă doar niscaiva castraveţi trufanda între 50 şi 100 lei bucata, ardei verde între 8—10 lei bucata şi câteva legături de (Continuare în pagina 3-a) Una din cauzele preţurilor ridicate de pe piaţa Sibiului se datoreşte lipsei de vigilenţă din partea Serviciului pieţii oraşului, care tolerează cu nemiluita, înmulţirea negustorilor. De unde până aci raionul negustorita, la tarabă cu brevet se limita pe de concurenţă. Ideea iniţială nu putea permuea din faţa gheretelor, de câte o fi decât binevenită. Ori, era constatat la zile — printră expansiune peste că, în lipsa unei mai sistematice organi Prin muţică voluntară Striaţii Primăriei orbului, cei ai întreprinderilor Edilitare Silvi au efectuat ieri primele lucrări de demolare a pavajului din Piata Rentei Ieri, la orele 5, când unii îşi Salariaţii Primăriei oraşului, în continuau poate — în lipsă de frunte cu tov. primar Vasile altă ocupaţie — obişnuitul somn I Hada şi ajutor de primar Vasile de după prânz, pe aria Pieţii Re- Turcu, împreună cu salariaţii In publicii au apărut primele detaşamente, formate din salariaţii Primăriei oraşului şi ai întreprinderilor Edilitare, ca să executa, în cadrul muncii voluntare, lucrările de demolare a pavajului, urmând ca acest punct central să fie transformat într’un parc reconfortant pe seama oamenilor muncii, șeful Serviciului de parcuri și grădini publice, ajutat de personalul specializat în atari lucrări. Când lucrările de demolar vor deprinderilor Edilitare, din rând, lua sfârşit — se va începe transourile cărora nu lipsea directorul portul pământului necesar pencu întregul personal tehnic, şi de tru rondourile parcului propriu zis, birou — într’un iureş şi elan care i-a caracterizat şi cu prilejul altor lucrări pe plan edilitar, şi au început munca, cu tâmăcoapele şi braţele. Cu conducerea tehnici a lucră. oamenilor muncii ,rilor, a fost însărcinat ing. Sasul Rep. In cel mult o lună, lucrările pentru transformarea Pieţii Republicii în parc vor lua sfârşit, încununând încă o strădanie .