Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-06-10 / nr. 34

fiwUema yexmcwd este prolema luxopei şi a omenirii întregi Consiliul Miniştrilor de Externe desbate la Paris o problemă care nu priveşte numai poporul germ­an şi popoarele din imediata vecinătate a acestei ţări. Problema car© se discută de cei patru miniştri de externe ai marilor puteri, intere­sează deopotrivă popoarele din toată Europa, ba mai mult, ome­nirea întreagă. De aceea este natural ca se­siunea Consiliului Miniştrilor de Externe de la Paris să formeze centrul preocupărilor opiniei pu­­be­li­bl­i­ce nu numai in ţările care în decursul acestui secol au fost de două ori victimele militarismu­lui şi agresivităţii imper­alismului german, ci a devenit centrul pre­ocupărilor sutelor de milioane de oameni din toate colţurile lumii, care văd în protoema nerezolva­tă a Germaniei­ focarul unui nou rărim­iu mondial. Rănile adânci încă nevin­decate ale marelui măcel mai sângerează în trupurile şi inimile popoarelor de pretutindeni. In ochii văduvelor, orfanilor şi p mamelor ce şi-au pierdut fii n’au legat încă lacri-­­ mile; pe străzile satelor şi oraşe-, lor, din toată l­umea se mai văd urmele bomba­r­damen t©or aeriene şi terestre, iar între ruinele caselor ce deabia ieri au încetat să mai fumege, îşi mai plimbă trupurile sfârtîcate, cute de schilozi. Dar cele mai multe victime şi cele mai mari sacrificii în trecutul războ­iu le-au dat popoarele Uniunii Soviet­ice, şi dacă adăogăm amin-­ tirea­­acestora, înaltelor principii ce călăuzesc politica Statului Spri­­i­t,­­ principii de care sunt conştienţi­­ toţi cetăţenii sovietici, înţelegem de ce Ţara Socialismului şi popoarele­­ ei, stau în avantgarda frontului­­ păcii. Popoarele lumii privesc pline de îngrijorare cum exponenţii po­liticii atlantice tind la refacerea­­ imperialismului în Germania occi-­ dentală. Această îngrijorare a lor,­­ faţă de o eventuală nouă agre-­ siune, este legitimă. Dar atitudinea lor nu mai este pprivitatea. Frontul păcii este am­­petiv. Forţele păcii au pornit uripşa ofensivă pentru a câştiga lupta împotriva războiului. Toţi cei ce doresc pacea îşi dau seama că problema ger-­ mană este problema Europei şi a omenirii întregi. Pe minerul din Donbas, colhoznicul din Uzbekistan şi strungarul din Magnitogorsk ca şi pe dockerul din Southampton, fermierul din Australia sau mun­citorul din uzinele Ford, îl intere­sează la fel ca pe ţăranul din Danemarca sau Norvegia — pe­ muncitorul din Lyon, Essen sau München — rezolv­a­rea problemei germane. La temelia soluţionării juste a acestei importante probleme stă principiul unităţii politice şi eco­nomice a Germaniei. Problema uni­tăţii Germaniei poate fi rezolvată — în interesul păcii şi securităţii internaţionale — numai pe baza principiilor conferinţelor de la Yolta şi Porpdam, care formează sâmbu­rele propunerilor sovietice de la Paris. Reprezentanţii puterilor occiden­tale au încercat prin discursuri umflate şi confuze să insinueze că şi ei sunt pentru unitate, dar contra­propunerile pe car© le-au prezentat, dovedesc contrariul. Ele arată că occidentalii nu vor o înţelegere asupra unităţii Germaniei şi p­restatoii­rii controlului quadrippinit, ci extin­derea regimului semi-coloniei din Trizonia şi asupra zonei răsăritene. Cu un cuvânt, o dictatură a Sta­telor Unite în toată Germania. Altfel cum se poate explica graba cu care imperialiştii au pus la cale votarea aşa zisei „Constituţii de la Bonn“, ce nu oglindeşte aspiraţiile poporului german, ci poli­­­ca sci­zionistă de desraembrare­­ de federalizare a German­ei. Rep­e­­zentantul URSS. A. I. Vâşin­ei, vor­bind despre pr­o­p­rie occiden­tale, a arătat că ele „nu dovedesc dorinţa acestor puteri de a ajunge la o înţelegere cu Uniunea Sovie­tică într’o chestiune atât de im­portantă ca aceea a Germaniei“ Incăpăţinarea cu care delegaţii atlantici se cramponează de înlă­­turarea principiului unanimităţii celor patru mari puteri, cea mai justă şi democratică formulă pen­tru rezolvarea quadripartită a problemelor, ce se pune atât în sânul Consiliului Aliat de Control cât și cu privire la administrarea (c­âm­e în pagina 6-a) ft nul B <Wi$ - Nr. 3ff 1124$) 6 pagini 4 ILei Vineri,­­ o iunie. 1949 REDACŢIA: Sit­h A lancu 10, Tel. 2810, 2166 ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republicv 1, TeL 2174 — C&UdCan da luptei al oct ■ Apare sub direcţia unui comitet in lupta pentru reunita planului pe cel dle al doilea trimestru Muncitorii dela fabricile „Mspeaieip“ la Iii au depăşit plănul de predicfie pe luna Iii cu 38*i* însufleţiţi de Partid în lupta 1 printr’um meeting ţinut în curtea I S’au evidenţiat în muncă în cursul pentru construirea sozip imiului, a întreprinderii în ziua de 1 Iunie, lunei Mai următorii: muncitorii, tehnicienii şi inginerii­­ cu care ocazie tov. director Ion­ TURNATORIE: Matins de la fabricile „Independenţa“ au­­ Meţiu a analizat în faţa muncitori- Iulian cu o depăşire de normă de depăşit planul de producţie pe lunp­a lor munca de o lună, greutăţile­­ 300 o/0, Sas­­ie cu 390­%, Muntepmi Mai 1949 cu 30o/o, îar la valoare­­ întâmpinare în realizarea Planului, Ioan cu 280o/0, Mihu Cornel cu cu 180/0, ş­1 relevând totodată şi greşelile din 250o/o, Bârcău Vasile cu 200%. Acest succes a fost sărbătorit cursul acestei luni Krasko Conrad cu 200%, Kraska Francisc cu 210 o o, Vasiu Nicolas cu 2700yo, Urgca A­.e.::pn cu ISO“/«, Birthelmer Mih i cu 190»o- Isoc loan cu .’90%, Isan Fran isc cu 180 c/o, Schuster loan cu 1803o, Op­ri s i­r Gheorghe cu 180%, A­him Marip cu 90% St nou Greci­a ne­căji fiept, Vegend­iean, Negru Alexandra, Constantin loan, Opriş loan, Csageau Iosif, Mercurian loan şi Stroes­u Aurel toţi am­pli­­ficaţi. La LACATUŞERIE, Sos Gheor­­ghe a întrecut norma cu 100%, Stana Partesnie cu 120o/o, Sc.­rvec­iu Nicolae cu 120o/0, Hodor Nicolae cu llSolo, Neagu Lazar cu 100%, Vitan Petru cu 100%, Galera An­­Continuare în pagina 3-a Câţiva din muncitorii evidenţiaţi dupa terminarea unei comenzi de maşini de arenat bumbac Fabrica de postav „Transilvania'” din Cisnădie — o citadelă a muncii constructive — Plainul «le producţie­i»e Sima fiai a fost întrecut ca 51S0/6 — Fabrica de postav „Transilvania” din Cisnădie, recent comasată cu întreprin­derea cu acelaşi nume din Siriu, con­pundere personală în rândurile muncito­rilor şi îndeosebi în urma aplicării sis­temului de salarizare, care are la bază statue una din mândriile centrului tex­til cisnădian, una din acele citadele ale muncitorimii textiliste, care de la actul revoluţionar ( 11 iunie 1948 — în-­­ principiul socialist al remunerării după făptuit de clasa muncitoare sub condu- cantitatea şi calitatea muncii prestate, cerea Partidului său de avantgardă, a înregistrat remarcabile succese. Mărindu-şi considerabil utilajul in­dustrial şi capacitatea de producţie, du­­blându-şi braţele de muncă, fabrica de postav „T.­­îvania”, prin eforturile tehnicienilor şi muncitorilor, coordonate cu pricepere de către direcţiune, orga­nizaţia de bază şi organele sindicale nu numai că a reuşit să mărească încon­tinuu producţia şi productivitatea mun­cii, să împlinească şi să depăşească planurile de producţie, dar şi să rea­lizeze o producţie de bună calitate. Greşelile de fabricaţie, destul de frecvente anul trecut, au fost lichidate, paralel cu dezvoltarea spiritului de răs­ PRODUCŢIA IN LUNA MAI In luna Mai graficele de producţie ale fabricii „Transilvania” indică o de­păşire a planului cu 12 0/0 la filatură, 50/0 la ţesă­torie şi 22 0/0 la a­pretură, ceea ce însem­nează o depăşire a plinului de producţie pe întreaga fabrică de 13%. In lupta pentru dobândirea acestor importante succese s’au distins ţesă­toarele Cătană Eugenia cu 47 %, de­păşire de normă, Ludoşan Ana cu 41,6%, Tănase Maria cu 39,6%, Bă­­dila Maria cu 35,4o/o, Constantin Ma­na, Schiau Marina și Bască Paraschiva (Continuare în pagina 3-a) ,V­­i.-tv-, ..«*vsv*1-:»^ .’ Deşi iHoriiHfr»ivele comnului Millut promiţătoare "Preţurile produselor pe piaţa Sibiului nu cedează — Printre târâitele negustorilor cu brevet — Pavilionul Soeietftlci comerciale «­ e Stat „Aprozar**, este slab aprovizionat — Timpul prielnic dar mai ales efortu­rile pe care plugărimea muncitoare în frunte cu gospodăriile agricole de Stat — sub conducerea şi îndrumarea Parti­dului — le-a depus în campania lu­crărilor agricole le primăvară — des­chid anului 1949 perspectivele unui an cu rod îmbelşugat, începând cu fruc­tele şi continuând cu legumele, zarza­vaturile şi alte produse ale muncilor de pe ogoare, judeţul Sibiu şi regiunea limitrofă — care au avut mult de su­ferit anii trecuţi — oferă azi putinţe de aprovizionare cu produse alimentare de bună calitate din abundenţă. O rezervă însă avem faţă de preţurile existente. Faptul că acestea din urmă nu ce­dează, apare dea dreptul un fenomen paradoxal. SE ÎNMULŢESC NEGUSTORII SPECULANŢI noapte, aceştia şi-au întins tentaculele până şi peste spaţiul rezervat produ­cătorilor direcţi , privndu-i pe aceştia din urmă să-şi vândă produsele la pre­ţuri convenabile tendinţelor speculative ale celor dintâiu. In faţa acestei situaţii Serviciul pieţii oraşului trebue să-şi pună ca sarcină imediată întreprinderea unui control mai riguros, de pe urma căruia să rămână pe piaţă numai elemente corespunzătoare în exercitarea acestei îndeletniciri. Să fie înlăturaţi speculanţii şi sabotorii şi să se îngădue desfacerea produselor a­­limentare într’o mai mare proporţie de către producătorii direcţi sau alte în­treprinderi cu personal verificat, cinstit, dornic, de a munci, Şiră tendinţa de a specula sau a se îmbogăţi într’o Săptă­mână sau lună. SARCINA SOCIETĂŢII DE STAT „APROZAR” De câteva zile Societatea Comercială de Stat „Aprozar” şi-a deschis, la a­­ripa dreaptă a barăcilor din Piaţa 6 Martie, un pavilion anume amenajat, unde, prin Circum­scripţia Pieţii, tinde să desfacă anumite produse cu titlul zări a surselor de aprovizionare cu cele necesare, în ultimele zile această intre­prindere s’a mulţumit să desfacă doar niscaiva castraveţi trufanda între 50 şi 100 lei bucata, ardei verde între 8—10 lei bucata şi câteva legături de (Continuare în pagina 3-a) Una din cauzele preţurilor ridicate de pe piaţa Sibiului se datoreşte lip­sei de vigilenţă din partea Serviciului pieţii oraşului, care tolerează cu ne­miluita, înmulţirea negustorilor. De unde până aci raionul negustori­ta, la tarabă cu brevet se limita pe de concurenţă. Ideea iniţială nu putea permu­ea din faţa gheretelor, de câte o fi decât binevenită. Ori, era constatat la zile — pr­intră­ expansiune peste că, în lipsa unei mai sistematice organi­ Pr­in muţică voluntară Striaţii Primăriei orbului­­, cei ai întreprinderilor Edilitare Silvi au efectuat ieri primele lucrări de demolare a pavajului din Piata Rente­i Ieri, la orele­­ 5, când unii îşi­­ Salariaţii Primăriei oraşului, în continuau poate — în lipsă de­­ frunte cu tov. primar Vasile altă ocupaţie — obişnuitul somn I Hada şi ajutor de primar Vasile de după prânz, pe aria Pieţii Re- Turcu, împreună cu salariaţii In publicii au apărut primele deta­şamente, formate din salariaţii Primăriei oraşului şi ai întreprin­derilor Edilitare, ca să executa, în cadrul muncii voluntare, lu­crările de demolare a pavajului, urmând ca acest punct central să fie transformat într’un parc re­confortant pe seam­a oamenilor muncii, șeful Serviciului de parcuri și grădini publice, ajutat de perso­nalul specializat în atari lucrări. Când lucrările de demolar vor deprinderilor Edilitare, din rând, lua sfârşit — se va începe trans­­ourile cărora nu lipsea directorul­­ portul pământului necesar pen­­cu întregul personal tehnic, şi de tru rondourile parcului propriu zis, birou — într’un iureş şi elan care i-a caracterizat şi cu prilejul altor lucrări pe plan edilitar, şi au în­ceput munca, cu tâmăcoapele şi braţele. Cu conducerea tehnici a lucră.­­ oamenilor muncii­ ,rilor, a fost însărcinat ing. Sasul Rep. In cel mult o lună, lucrările pentru transformarea Pieţii Re­­publicii în parc vor lua sfârşit,­­ încununând încă o strădanie .

Next