Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)
1949-07-01 / nr. 52
I. Tito şi clica, lui - duşmanii socialismului ajutorul Uniunii Sovietice, ei neagă rolul conducător al Ţării Socialismului şi al Partidului Comunist Bolşevic, ajutorul, sprijinul şi îndrumătorul proletariatului din toate ţările. Krimiul unic al socialismului este principala condiţie a existenţei şi desvoltării oricărei democraţii populare, iar trădarea lui, corespunde cu compromiterea definitivă în ţara respectivă a acestei naniforme de Stat, aducând cu sine în mod inevitabil, alunecarea tot mai în adâncul prăpastiei, unde forţele negre ale imperialismului pândesc să înghită libertatea şi independenţa popoarelor. Duşmani ai clarei muncitoare şi ai tuturor forţelor progresiste, trădătorii iugoslavi neagă rolul conducător al clasei muncitoare în alianţa cu ţărănimea muncitoare, neagă lupta de clară la sate şi împiedecă în general ascuţirea luptei de clasă, pe care o socotesc lichidată. Ei fac cârdăşie cu chiaburimea şi cu cele mai reacţionare forţe ale burgheziei, emiţând o serie de „teorii“ noui, care în fond trădează confuzia ideologică a acestor falşi marxişti. Aceasta este explicaţia lirei Intr-un impunător meeting ţitrat de înverşunare împotriva tuturor ade-. ( muncitorii) la fetreprinderea „Bavăraţilor comunişti, a adevăraţilor, lantar. dil sibiu a luat flinţă prima bri. patrioţi, cu care au umplut până , gadă UTM.istă de producţie, în secţia la refuz temniţele şi lagărel lor. j brigadă formată din 15 ti-Teroarea poliţienească de tip fascist 1 ngjrb a lui Rankovici a umplut de ură j Brigada ^ tncepnt activitatea în sufletele oamenilor muncii din Ju- ] ziua de gg Iljnie ^ ^ m urraătoarele ogoslavia, care îşi dau tot mai mult j ve 10cti\-e ■ seama «Ie adâncimea prăpastiei în \ _ îad lplini,ea s; ^păşirea p&na care alunecă aceşti provocatori polii d(? producţie cu 50o/o. Se împlineşte un an «lela «lata front. 1 i socialis internati na', po'icând Biroul Informativ al Par idelor Comuniste a dat istorita sa Rezoluţie asupra situa iei din Partidul Comunist Iugoslav. Acest document de mare importanţă — o minunată analiză marxist-leninită — a desvăluit în mod tive Tito şi clica lui sunt duşmani de moarte ai socialismului. Tito, Rarkovici et. Comp. alunecă tot mai adânc în mocirla naţionalismului şi a şovinismului, axând absurda pretenţie de a construi socialismul — bazele căruia, deschis şi cu o îndrăzneală ade- , pretind, că le-au şi pus — fără varat bolşevică greşelile şi gravei abateri ale conducătorilor ICJ. Pătrunzând pântă în adâncul problemelor de o extremă însemnătate principială în politica şi activitatea partidelor clasei muncitoare. Rezoluţia a însemnat ln mare pas înainte, pe linia întăririi lagărului socialismului, al independenţei popoarelor şi al păcii, o creştere şi o întărire a forţelor antiimperialiste, în lupta şi munca popoarelor care construesc orânduirea socialistă. La început, clica lui Tito susţinea că e vorba de o sinplă „neînţ©letreie“ şi că acuzaţiile ce i-au fost O * ’ aduse nu corespund realităţii. Dar felul în care a evolat situaţia în decursul anului sene de la Rezoluţie, arată că e vorba de o trădare conştientă a ratei bande de renegaţi ai marsisn-kniismului, care au transformat Iugoslavia, într’o agentură prescusă a aţâţătorilor la război. Sfidând critica justa a partidelor frăţeşti şi refuzând să recurgă la autocritică pentu a îndrepta greşelile făcute, litoslii au pornit pe calea trădării solimitaţii internaţionale a celor ce muncesc, trecând pe faţă în tahira duşmanilor de moarte ai probeticianului. ..Socialistul“ Iuda-Tito şi toată banda lui de renegaţi, au îmbrăcat livreaua «le lachei ai imperialismului şi îşi îndeplinesc cu sfinţenie rolul «le prim-solişti în «urul calomniatorilor Uniunii Sovietice şi a democraţiilor populare. Pentru aceasta, cât şi pentru „alte servicii" tip aceeaşi natură — aduse cauze* aţâţătorilor la război, clica de trădători ai poporuli iugoslav se bucură de aplauzele duşmanilor păcii, pe care le prineşte cu prisosinţă pe calea „Trienului Americii“ al Londrei şu prin mijlocirea prorei imperiaiste. „Simpatia“ spontană pe care au arătat-o imperialişti lui Tito şi clicii sale, nu înseamnă însă că ei fi de acord cu „socialismul“, î cum îl înţeleg trădătorii lugoavi, saiu că ar aştepta învăţătura , î arxist - leninistă, redzuită de „minţile luminate“ ale acestei bande. Ei aplaudă însă banda lui Tito pentru că aceasta sprijină eforturile disperate [pe care imperialiştii le fac pentru a spargi mişcarea muncitorească internaţională şi unitatea lirici. Eliberarea socială şi naţională — construirea orânduirii noui, unde nu există exploatatori şi exploataţi — nu este cu putinţă decât pe drumul internaţionalismului, printr’un larg front comun al popoarelor, având în primele rânduri forţa revoluţionară a proletariatului, în frunte cu clasa muncitoare din Uniun©a Sovietică, condusă de puternicul Partid Bolşevic. Conştienţi de toate acestea, oamenii mumii din Iugoslavia vor şti să regonească clica de trădători ai cauzei lor şi să readucă rego Anul I (VI) - nr. 52 (1266) , pagini 4 I*ei ' JjlJ % s •sjr** Vineri, 1 Iulie 1946 4 REDACŢIA: Str. 23 August 10, Tel. 2810, 2150 .ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republicii 1, Tel. 2174 ~ Cotdian de. Luptă, cd oameraU*. immctX— Apare sub direcţia unui comitet Marea Adunare Naţională convocată în sesiune ordinară pentru ziua de 5 iulie BUCUREŞTI. 30. — Buletinul Oficial de ieri publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, potrivit căruia Marea Adunare Naţională este convocată în sesiune ordinară pentru ziua de 5 iulie a. c. iJaMWaHaKBHUHHBflaMBHaBaBHHiaiaHMiaMUiaMBB Lucrările Congresului Soc. de Cruce Roşie a R. P. R. cenzorilor asupra gestiunii a început citirea statutelor Societă ii Au urmat discuţii aupra raportului la statut. Au luat cuvântu reprezentanţii filialelor din Brăila. ţiile asupra raportului general. Făgăraş, Argeş şi Neamţ, după care au luat cuvântul re-j Şedinţa a luat sfârşit la ora 13, prezentanţii filialelor din Braşov, , urmând a se continua desbaterile Buhuşi şi Reşiţa. După raportul după amiază la orele 16,30. BUCUREŞTI, 30. — Şedinţa de ieri a Congresului Societăţii de Cruce Roşie a RPR, a fost deschisă prin declaraţiile tov. Dina Mihalcea. Au urmat discu — Reducerea rebuturilor şi deşeurilor cu 5 c/o. IMBMNMBB* BUM» înfiinţarea primei brigăzi alt-iste la întreprinderea ta Baianau din Sibiu — Reducerea timpilor morţi, punctualitatea şi disciplina în muncă şi îngrijirea utilajului. Pentru ridicarea nivelului geologic al tinerilor s’a format un cerc de studii, şi grupe de citit ziarul „Scânteia Tineretului”. Tinerii din brigadă şi-au luat angajamentul să sprijine munca celorlalţi tineri din întreprindere. KOVÁCS EMMA , opreap. stâng al Cibinului, care produce articole de librărie, în număr de peste două sute. Fabrica „Flamura Roşie” de pe malul din hârtie şi metal, este o întreprindere în plină desvoltare. Numărul salariaţilor s-a dublat de la ace de carde şi tuburi fleiere, pentru actul revoluţionar al naţionalizării şi slavia , râu al frontului socia industria textilă, ace de cusut, ace de până azi, produsele acestei fabrici fiind mndiii, al păcii şi al independenţei, larguiranţă, articole de metal patru lei- ALEX. PALUREANU , râuri, precum şi alte numeroase articole din ce în ce mai căutate. Datorită îscusinţei tehnicienilor şi muncitorilor şi spiritul organizatoric al factorilor de răspundere ai fabricii au putut fi introduse în procesul de fabricaţie o serie de articole noui, necesare sanatoriilor TBC, care până aci se procurau prin import din străinătate. Munca se desfăşoară întrun suflu înalt, în spiritul nouii atitudini faţă de muncă, cei aproape 700 muncitori fiind animaţi de dorinţa de a-şi valorifica cu cât mai mult folos puterea lor de creaţie în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. PLANUL PE PRIMELE DOUA TRIMESTRE A FOST DEPĂŞIT Cu toată varietatea produselor sale, fabrica „Flamura Roşie” a reuşit să divizeze planul său de producţie pe secţii, echipe, oameni şi maşini şi să aibă o evidenţă clară a realizărilor. In luna ianuarie, datorită greutăţilor inerente începutului de muncă planificată, producţia n’a atins decât 84,5 o/o din plan, ca în luna Februarie să ajungă la 92 o/o iar în Martie să depăşească planul cu 20o/o. înarmaţi cu experienţa primului trimestru, muncitorii de la „Flamura Roşie” au depăşit în luna Aprilie planul de OuiMMUMMiUWittiUUVUUiMWtttMi Muncitorii de la „Flamura Roa lei,Sibiu lucrează în contul zilei de 2 August — Echipa tov. Nicolae Bolocan, din secţia metal şi tov. Orbean Ana, din secţia confecţiuni de hârtie, au cerut revizuirea şi recronclustrarea normelor — producţie cu 18 o/o, în Mai cu 8°/o iar în luna Iunie cu 14,5 o/0. Datorită depăşirilor din primele două, trimestre, fabrica lucrează, astăzi, în contul zilei de 2 August 1949, având perspectiva să-şi îndeplinească planul anual mult înainte de termen. Deşeurile au scăzut în al doilea trimestru la 1 o/o, iar calitatea produselor a fost simţitor îmbunătăţită. ECHIPA TOV. BOLOCAN NICOLAE CERE REVIZUIREA NORMELOR Echipa condusă de tânărul Bolocan Nicolae, formată din tovarăşii Izdrailă Gheorghe, Pintea Ioan şi Glodariu Nicolae, care lucrează la secţia metal, este echipa fruntaşe a „Flamurei Roşii”. Această echipă lucrează aparate de contabilitate din aluminiu, plăci de sprijin pentru cartoteci, aparate de grupat pentru cartoteci şi vergele pentru cutiile de cartoteci Având de executat 159 aparate de contabilitate, care necesitau 1080 ore de muncă, echipa le-a terminat în 432 ore, iar 800 de plăci de sprijin pentru cartoteci care trebuiau lucrate în 378 ore, au fost terminate în 292 ore de lucru. Asemenea importante economii de timp a realizat echipa lui Nicolae Bolocan şi la aparatele de grupat pentru contabilitate şi la vergelele pentru cutii şi cartoteci, realizând o producţie de bună calitate. Tov. Bolocan şi tovarăşii săi din echipă au câştigat în luna trecută câte 16.000 lei. După o prinibilă lunie de contact, cu terenul Comitetul provizoriu al comunei urbane Sîbîu şi-a alcătuit planul de muncă până la sfârşitul anului 1949 — Realizări imediate. — Alte lucrări de natură edilitară şi urbanistică. — Acţiunea pentru ieftinirea vieţii — In ziua umulării sale, Comitul I sezon, au fost prevăzute în planul Târg de Mostre, pentru organizarea provizoriu al comunei urbane Sibiu asimilată cu judeţul, prin cuvântul preşedinului, tov. Turcu Vasile, şi-a luat angajamentul de a păşi pe linia trasată de Partid, pentru buna gospodărire a oraşului şi soluţionarea unor probleme de o acută necesitate pentru muncitorimea din intrepi'tderi şi birori. Alt angajament a fost excitat în zilele ce au urmat, printr’o prealabilă luare de contact cu terenul şi cu realităţi , urbei tivitate la care au participat toţi membri Comitetului profLzor'i.1. UN PLAN DE MUNCA PENTRU IMEDIATA REALIZARE Ca probleme ce îşi aşteaptă o de muncă întocmit de Comitetul provizoriu al comunei ulne, amenajarea sălii fostului Cinematograf „Apollo“, unde lucrările sunt în plină desfăşurare, pentru a transforma acest loc în sală de teatru , până când se va termina clădirea unui local adecvat tuturor necesităţilor pe terenul de lângă Liceul teoretic de fete. Lucrărie pentru terminarea amenajării sălii „Apollo“, sunt programate pentru ac- 45 zile. Concomitent se vor desfășura şi lucrările pentru acoperirea cu planşeu a Văii de Mijloc care trece prin faţa localului „Apollo“. Tot în acest raion, Comitetul provizoriu a prevăzut în planul de imediate realizări, amenajarea in Paralel cu accelerarea lucrărilor de pe şantierele deschise pe str. realizare încă în cursul acestui,stalaţiilor de pe terenul fostului 6%/^] unor hale necesare la desfacerea produselor de tot felul. Preluând asupra sa fosta Societate Comercială „Condemn“ — azi „Combustibil“ — Comitetul provizoriu şi-a propus să faciliteze aprovionarea cu lemne din timp a tuturor salariaţilor din întreprinderi şi birouri. S’bt luat măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii pâinii, în care scop atât morile cât şi brările oraşului şi cele particulare vor fi ţinute sub un permanent şi viguros control. ALTE LUCRĂRI DE NATURA EDILITARA (continuare In pagina 5-a) t A m im Standardizarea Aplicarea planificării, în condiţiile regimului de democraţie populară, a rezolvat o serie de probleme, constituind tot atâtea succese în desvoltarea economiei ţării, în cadrul Planului de Stat. Un factor important care creează şi mai mult posibilităţi de desvoltarea economiei planificate, este standardizarea, care prescrie caracteristici de calitate, formă, dimensiuni, ambalaj, condiţii de recepţie, etc, pentru toate produsele economiei Prin aplicarea acestor norme se pune capăt varietăţilor nesfârşite de produse moştenite din economia capitalistă anarhică, situaţie care îngreuna simţitor procesul de producţie, scumpind mărfurile prin folosirea neraţională a utilajului, investiţiilor, materialelor, timpul de lucru şi a forţelor de muncă. Opera de normare, standardizare a produselor nu mai putea întârzia, ea aducând un preţios aport planificării, de care nu poate fi despărţită. Staiklardizarea va pune capăt unui sistem economic pentru menţinerea căruia erau interesaţi capitaliştii, cărora li se crea posibilităţi mai mari de câştig. Prin mulţimea de feluri de produse lansate pe piaţă, sub denumiri fanteziste, printr-o reclamă deşănţata, în masele largi consumatoare, care (Continuare în pagina 6-a) (Continuare în pagina 3-a)