Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)

1949-07-01 / nr. 52

I. Tito şi clica, lui - duş­manii socialismului aju­torul Uniunii Sovietice, ei neagă rolul conducător al Ţării Socialis­mului şi al Partidului Comunist Bolşevic, ajutorul, sprijinul şi în­drumătorul proletariatului din toate ţările. Krimiul unic al socialismului este principala condiţie a existenţei şi desvoltării oricărei democraţii popu­lare, iar trădarea lui, corespunde cu compromiterea definitivă în ţara respectivă a acestei nani­forme de Stat, aducând cu sine în mod inevitabil, alunecarea tot mai în adâncul p­răpastiei, unde forţele negre ale imperialismului pândesc să înghită libertatea şi independenţa popoarelor. Duşmani ai clarei muncitoare şi ai tuturor forţelor progresiste, tră­dătorii iugoslavi neagă rolul con­ducător al clasei muncitoare în alianţa cu ţărănimea muncitoare, neagă lupta de clară la sate şi îm­piedecă în general ascuţirea luptei de clasă, pe care o socotesc lichi­dată. Ei fac cârdăşie cu chiaburimea şi cu cele mai reacţionare forţe ale burgheziei, emiţând o serie de „teorii“ noui, care în fond trădează confuzia ideologică a acestor falşi marxişti. Aceasta este explicaţia lirei Intr-un impunător meeting ţitrat de înverşunare împotriva tuturor ade-. ( muncitorii) la fetreprinderea „Ba­­văraţilor comunişti, a adevăraţilor, lantar. dil sibiu a lu­at flinţă prima bri. p­atrioţi, cu care au umplut până , gad­ă UTM.istă de producţie, în secţia la refuz temniţele şi lagăre­l lor. j brigadă formată din 15 ti-Teroarea poliţienească de tip fascist 1 ngjrb a lui Rankovici a umplut de ură j Brigada ^ tncepnt activitatea în sufletele oamenilor muncii din Ju- ] ziua de gg Iljnie ^ ^ m urraătoarele o­­goslavia, care îşi dau tot mai mult j ve 10cti\-e ■ seama «Ie adâncimea prăpastiei în \ _ îad lplini,ea s; ^păşirea p&na care alunecă aceşti provocatori po­­­lii d(? producţie cu 50o/o. Se împlineşte un an «lela «lata front. 1 i socialis internati na', po'i­când Biroul Informativ al Par ide­lor Comuniste a dat istorita sa Re­zoluţie asupra situa iei din Partidul Comunist Iugoslav. Acest document de mare impor­tanţă — o minunată analiză m­ar­­xist-lenini­tă — a desvăluit în mod tive Tito şi clica lui sunt duş­mani de moarte ai socialismului. Tito, Rar­kovic­i et. Comp. alu­necă tot mai adânc în mocirla na­ţionalismului şi a şovinismului, axând absurda pretenţie de a con­strui socialismul — bazele căruia, deschis şi cu o îndrăzneală ade- , pretind, că le-au şi pus — fără varat bolşevică greşelile şi gravei abateri ale conducătorilor I­CJ. Pă­trunzând pântă în adâncul proble­melor de o extremă însemnătate principială în politica şi activitatea partidelor clasei muncitoare. Rezo­luţia a însemnat ln mare pas înainte, pe linia întăririi lagărului socialismului, al independenţei po­poarelor şi al păcii, o creştere şi o întărire a forţelor antiimperialiste, în lupta şi munca popoarelor care construesc orânduirea socialistă. La început, clica lui Tito susţinea că e vorba de o sinplă „neînţ©­­letreie“ şi că acuzaţiile ce i-au fost O * ’ aduse nu corespund realităţii. Dar felul în care a evolat situaţia în decursul anului sene de la Rezo­luţie, arată că e vorba de o tră­dare conştientă a ratei bande de renegaţi ai marsisn-kni­ismului, care au transformat Iugoslavia, într’o agentură prescu­să a aţâţă­­torilor la război­. Sfidând critica justa a partide­lor frăţeşti şi refu­zând să recurgă la autocritică pentu­ a îndrepta greşelile făcute, litoslii au pornit pe calea trădării soli­­mitaţii inter­naţionale a celor ce muncesc, tre­când pe faţă în tahira duşmanilor de moarte ai probeticianului. ..Socialistul“ Iuda-Tito şi toată banda lui de renegaţi, au îmbrăcat livreaua «le lachei ai imperialismu­lui şi îşi îndeplinesc cu sfinţenie rolul «le prim-solişti în «uru­l ca­lomniatorilor Uniunii Sovietice şi a democraţiilor populare. Pentru aceasta, cât şi pentru „alte servicii" tip aceeaşi natură — aduse cauze* aţâţătorilor la război, clica de trădători ai poporuli iugoslav se bucură de aplauzele duşmanilor păcii, pe care le prineşte cu pri­sosinţă pe calea „Trienului Ame­­ricii“ al Londrei şu prin mijlo­cirea prorei imperiaiste. „Simpatia“ spontană pe care au arătat-o imperialişti lui Tito şi clicii sale, nu înseam­nă însă că ei­­ fi de acord cu „socialismul“, î cum îl înţeleg trădătorii lugo­­­­avi, saiu că ar aştepta învăţătura , î a­rxist - len­inistă, redzuită de „min­ţile luminate“ ale acestei bande. Ei aplaudă însă banda lui Tito pentru că aceasta sprijină eforturile disperate [pe care imperialiştii le fac pentru a spargi mişcarea mun­citorească internaţională şi unitatea lirici. Eliberarea socială şi naţio­nală — construirea or­ânduirii noui, unde nu există exploatatori şi ex­ploataţi — nu este cu putinţă de­cât pe drumul internaţionalismului, printr’un larg front comun al po­poarelor, având în primele rânduri forţa revoluţionară a proletariatu­lui, în frunte cu clasa muncitoare din Uniun©a Sovietică, condusă de puternicul Partid Bolşevic. Conştienţi de toate acestea, oa­menii mumii din Iugoslavia vor şti să regonească clica de trădători ai cauzei lor şi să readucă rego­ Anul I (VI) - nr. 52 (1266) , pagini 4 I*ei ' JjlJ % s •sjr** Vineri, 1 Iulie 1946 4 REDACŢIA: Str. 23 August 10, Tel. 2810, 2150 .ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republicii 1, Tel. 2174 ~ Cotdian de. Luptă, cd oameraU*. immctX— Apare sub direcţia unui comitet Marea Adunare Naţională convocată în sesiune ordinară pentru ziua de 5 iulie BUCUREŞTI. 30. — Buletinul Oficial de ieri publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, potrivit căruia Marea Adu­nare Naţională este convocată în sesiune ordinară pentru ziua de 5 iulie a. c. iJaMWaHaKBHUHHBflaMBHaBaBHHiaiaHMiaMUiaMBB Lucrările Congresului Soc. de Cruce Roşie a R­. P. R. cenzorilor asupra gestiunii a în­­ceput citirea statutelor Societă ii Au urmat discuţii a­upra rapor­tului la statut. Au luat cuvântu reprezentanţii filialelor d­in Brăila. ţiile asupra raportului general. Făgăraş, Argeş şi Neamţ, după care au luat cuvântul re-j Şedinţa a luat sfârşit la ora 13, prezentanţii filialelor din Braşov, , urmând a se continua desbaterile Buhuşi şi Reşiţa. După raportul după amiază la orele 16,30. BUCUREŞTI, 30. — Şedinţa de ieri a Congresului Societăţii de Cruce Roşie a RPR, a fost deschisă prin declaraţiile tov. Dina Mihalcea. Au urmat discu­ — Reducerea rebuturilor şi deşeuri­lor cu 5 c/o. IMBMNMBB* BUM» înfiinţarea primei brigăzi al­t-iste la întreprinderea ta Baian­au din Sibiu — Reducerea timpilor morţi, punctua­litatea şi disciplina în muncă şi îngri­jirea utilajului. Pentru ridicarea nivelului geologic al tinerilor s’a format un cerc de studii, şi grupe de citit ziarul „Scânteia Tine­retului”. Tinerii din brigadă şi-au luat anga­jamentul să sprijine munca celorlalţi tineri din întreprindere. KOVÁCS EMMA , opreap. stâng al Cibinului, care produce articole de librărie, în număr de peste două sute. Fabrica „Flamura Roşie” de pe malul din hârtie şi metal, este o întreprindere în plină desvoltare. Numărul salariaţilor s-a dublat de la­­ ace de carde şi tuburi fleiere, pentru­­ actul revoluţionar al naţionalizării şi slavia , râu al frontului socia industria textilă, ace de cusut, ace de­­ până azi, produsele acestei fabrici fiind mnd­iii, al păcii şi al independenţei, l­arguiranţă, articole de metal patru lei- ALEX. PALUREANU , râuri, precum şi alte numeroase articole din ce în ce mai căutate. Datorită îs­­cusinţei tehnicienilor şi muncitorilor şi spiritul organizatoric al factorilor de răspundere ai fabricii au putut fi in­troduse în procesul de fabricaţie o serie de articole noui, necesare sanatoriilor TBC, care până aci se procurau prin import din străinătate. Munca se desfăşoară întrun suflu înalt, în spiritul nouii atitudini faţă de muncă, cei aproape 700 muncitori fiind animaţi de dorinţa de a-şi valorifica cu cât mai mult folos puterea lor de creaţie în lupta pentru îndeplinirea Pla­nului de Stat. PLANUL PE PRIMELE DOUA TRIMESTRE A FOST DEPĂŞIT Cu toată varietatea produselor sale, fabrica „Flamura Roşie” a reuşit să divizeze planul său de producţie pe secţii, echipe, oameni şi maşini şi să aibă o evidenţă clară a realizărilor. In luna ianuarie, datorită greutăţilor inerente începutului de muncă planifi­cată, producţia n’a atins decât 84,5 o/o din plan, ca în luna Februarie să ajungă la 92 o/o iar în Martie să depăşească pla­nul cu 20o/o. înarmaţi cu experienţa primului tri­mestru, muncitorii de la „Flamura Roşie” au depăşit în luna Aprilie planul de OuiMMUMMiUWittiUUVUUiMWtttMi Muncitorii de la „Flamura Roa lei,­Sibiu lucrează în contul zilei de 2 August — Echipa tov. Nicolae Bolocan, din secţia metal şi tov. Orbean Ana, din secţia con­fecţiuni de hârtie, au cerut revizuirea şi recronclustrarea normelor — producţie cu 18 o/o, în Mai cu 8°/o iar în luna Iunie cu 14,5 o/0­. Datorită depăşirilor din primele dou­ă, trimestre, fabrica lucrează, astăzi, în con­tul zilei de 2 August 1949, având per­spectiva să-şi îndeplinească planul anual mult înainte de termen. Deşeurile au scăzut în al doilea tri­mestru la 1 o/o, iar calitatea produse­lor a fost simţitor îmbunătăţită. ECHIPA TOV. BOLOCAN NICOLAE CERE REVIZUIREA NORMELOR Echipa condusă de tânărul Bolocan Nicolae, formată din tovarăşii Izdrailă Gheorghe, Pintea Ioan şi Glodariu Ni­­colae, care lucrează la secţia metal, este echipa fruntaşe a „Flamurei Roşii”. Această echipă lucrează aparate de contabilitate din aluminiu, plăci de spri­jin pentru carto­teci, aparate de grupat pentru cartoteci şi vergele pentru cutiile de cartoteci Având de executat 159 a­­parate de contabilitate, care necesitau 1080 ore de muncă, echipa le-a terminat în 432 ore, iar 800 de plăci de sprijin pentru cartoteci care trebuiau lucrate în 378 ore, au fost terminate în 292 ore de lucru. Asemenea importante eco­nomii de timp a realizat echipa lui Ni­colae Bolocan şi la aparatele de grupat pentru contabilitate şi la vergelele pen­tru cutii şi cartoteci, realizând o pro­ducţie de bună calitate. Tov. Bolocan şi tovarăşii săi din echipă au câştigat în luna trecută câte 16.000 lei. După o prinibilă lunie de contact, cu terenul Comitetul provizoriu al comunei urbane Sîbîu şi-a alcătuit planul de muncă până la sfârşitul anului 1949 — Realizări imediate. — Alte lucrări de natură edilitară şi urbanistică. — Acţiunea pentru ieftinirea vieţii — In ziua u­mulării sale, Com­i­­tul I sezon, au fost prevăzute în planul­­ Târg de Mostre, pentru organizarea provizoriu al comunei urbane Si­biu asimilată cu judeţul,­­ prin cuvântul preşedin­ului, tov. Turcu­ Vasile, şi-a l­uat angajamentul de a păşi pe linia trasată de Partid, pentru buna gospodărire a oraşu­lui şi soluţionarea unor probleme de o acută nec­esitate pentru munci­torimea din intrep­i'tderi şi biro­ri. A­l­t angajament a fost exc­i­tat în zilele ce au urmat, printr’o prealabilă luare de contact cu te­renul şi cu realităţi , urbei tivitate la care au participat toţi membri Comitetului prof­Lzor'i.1. UN PLAN DE MUNCA PENTRU IMEDIATA REALIZARE Ca probleme ce îşi aşteaptă o de muncă întocmit de Comitetul provizoriu al comunei u­l­ne, ame­najarea sălii fostului Cinematograf „Apollo“, unde lucrările sunt în plină desfăşurare, pentru a trans­forma acest lo­c­ în sală de teatru , până când se va termina clă­direa unui local adecvat tuturor ne­cesităţilor pe terenul de lângă Li­ceul teoretic de fete. Lucrări­e pen­tru terminarea amenajării sălii „Apollo“, sunt programate pentru ac- 45 zile. Concomitent se vor desfă­șura şi lucrările pentru acoperirea cu planşeu a Văii de Mijloc care­­ trece prin faţa localului „Apollo“. Tot în acest raion, Comitetul pro­vizoriu a prevăzut în planul de imediate realizări, amenajarea in Paralel cu accelerarea lucrărilor de pe şantierele deschise pe str. realizare încă în cursul acestui,­stalaţiilor de pe terenul fostului 6%/^] unor hale necesare la desfacerea produselor de tot felul. Preluând asupra sa fosta Socie­tate Comercială „Condemn“ — azi „Combustibil“ — Comitetul provi­zoriu şi-a propus să faciliteze apro­­vi­­onarea cu lemne din timp a tuturo­r salariaţilor din întreprinderi şi birouri. S’b­­t luat măsuri pentru îmbună­tăţirea calităţii pâinii, în care scop atât morile cât şi br­­ă­rile oraşului şi cele particulare vor fi ţinute sub un permanent şi viguros control. ALTE LUCRĂRI DE NATURA EDILITARA (continuare In pagina 5-a) t A m im Standardizarea Aplicarea planificării, în condi­ţiile regimului de democraţie popu­lară, a rezolvat o serie de proble­me, constituind tot atâtea succese în desvoltarea economiei ţării, în cadrul Planului de Stat. Un factor important care cre­ează şi mai mult posibilităţi de desvoltarea economiei planificate, este standardizarea, care prescrie caracteristici de calitate, formă, dimensiuni, ambalaj, condiţii de re­cepţie, etc, pentru toate produ­sele economiei Prin aplicarea acestor norme se pune capăt varietăţilor nesfârşite de produse moştenite­ din economia capitalistă anarhică, situaţie care îngreuna simţitor procesul de pro­­ducţie, scumpind mărfurile prin fo­losirea neraţională a utilajului, in­­vestiţiilor, materialelor, timpul­ de lucru şi a forţelor de muncă. Opera de normare, standardizare a produselor nu mai putea întâr­zia, ea aducând un preţios aport planificării, de care nu poate fi despărţită. Staiklardizarea va pune capăt unui sistem economic pentru men­ţinerea căruia erau interesaţi ca­pitaliştii, cărora li se crea posibili­tăţi mai mari de câştig. Prin mul­ţimea de feluri de produse lan­sate pe piaţă, sub denumiri fante­ziste, printr-o reclamă deşănţata, în masele largi consumatoare, care (Continuare în pagina 6-a) (Continuare în pagina 3-a)

Next