Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)
1949-07-01 / nr. 52
Pagina 2 Gazeta de perete, armă organizataticâ şi educativă a maselor Printre nerumăratele ferme ale agi- taţiei bolşevice gazeta da perete ocupă, un loc de frunte, fii este o armă excelentă la îndemâna organizaţiilor de Partid şi agitatorilor, în munca lor zilnică de organizare şi educare a maselor. O gazetă de perete ca să fie bună, treime să servească, întocmai ca un organ de presa, la educarea politică a oamenilor muncii, la mobilizarea lor pentru îndeplinirea sarcinilor imediate ale construirii socialismului. In felul acesta o gazetă de perete se poate ridica la nivelul celor mai puternice şi mai vii mijloace ale activităţii politice cu largă acţiune educativă asupra maselor. Rolul ce revine unei gazete de perete este acelaşi cu al agitatorului, cu singura deosebire că aceasta foloseşte cuvântul scris şi este produsul activităţii creatoare şi al iniţiativei colective a oamenilor muncii. Datorită acestui caracter colectiv al agitaţiei desfăşurate de gazetele de perete, ele sunt deosebit de elocvente, vii şi convingătoare. Partidul nostru preţueşte foarte mult gazetele de perete tocmai pentru că ele sunt o expresie a iniţiativei colective. De aceea o preocupare permanentă a organizaţiilor de bază, a agitatorilor, a colectivelor redacţionale, trebue să fie aceea de a stimula şi călăuzi cât mai mult această iniţiativă colectivă. Gazeta de perete trebue să servească drept mijloc de educare culturală, politică, ideologică, de organizare a întrecerilor socialiste şi de criticare a slăbiciunilor şi lipsurilor muncii pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru ridicarea nivelului economic de trai al oamenilor muncii Dar o gazetă de perete oricât de îngrijită şi frumos scrisă ar fi, dacă nu se bazează pe fapte, ea nu reuşeşte să-şi atingă scopul propus. O gazeta de perete trebue să se bazeze pe fapte şi exemple concrete din viaţa locală a întreprinderii sau instituţiei respective. Lipsa faptelor şi a exemplelor concrete, care trebuesc cuprinse într’o măsură cât mai abundentă în articolele gazetelor de perete, constitue una din trăsăturile negative cea mai frecvent întâlnită în întreprinderile şi instituţiile din oraşul nostru unde există o asemenea gazetă. Astfel, la fabrica „Virola”, unde există trei gazete de perete, vom întâlni articole foarte frumos scrise ca de exemplu „Preîntâmpinarea accidentelor în muncă”, „Vrem pace”, „Sportul de ieri şi de azi”, „Despre asesorii populari”, etc, dar foarte puţine înviorate prin exemple concrete din viaţa întreprinderii. In toate cele trei gazete nu am întâlnit decât un singur articol concretizat prin fapte şi exemple, anume acela întitulat: „Cum înţeleg tinerii UTM-işti! întrecerile”. Din acest articol am putut într’adevăr afla despre câţiva tineri UTM-işti ai întreprinderii „Virola”, care au reuşit să înregistreze pe luna Mai o economie de 111.000 lei curent electric şi 39.000 lei la combustibil. Deasemenea se dă mai jos lista evidenţiaţilor. Dar un singur articol şi acesta foarte sumar scris, care nu povesteşte cititorului nimic despre felul cum au reuşit acei vrednici tineri să ajungă a realiza o asemenea economie, încât exemplul lor să poată folosi practic şi celorlalţi tovarăşi din întreprindere, dornici să se evidenţieze în muncă. Acesta este departe de a putea suplini celelalte lipsuri ale gazetei printre care cea mai mare este lipsa rolului ei organizatoric şi conducător al întrecerii socialiste între om şi om, echipă şi echipă, etc. In general, gazeta se mărgineşte în a evidenţia sau critica atitudinea unor tovarăşi pe nişte bileţele scurte, cum ar fi cele care tratează despre viaţa de Partid. La fabrica „7 Noemvrie” situaţia se prezintă şi mai trist. Aci nu există în primul rând decât un singur ziar de perete întitulat cu multă hotărîre „Vigilenţa” dar care se mărgineşte a expune nici mai mult nici mai puţin de trei articole cu unul şi acelaşi conţinut „11 Iunie”, pina un articol despre Puşkin, a cărui lună comemorativă ste închis tocmai Dumineca trecută. Impresia pe care o lasă acest ziar de perete este de a fi scris de mântuială pentru a se umple cât mai repede cele patru rubrici câte cuprinde gazeta. Cât priveşte întrecerile socialiste, urmărirea îndeplinirii programului de producţie pe cel de al doilea trimestru, orice preocupare este absentă. De asemenea, lipseşte orice preocupare în ceea ce priveşte activitatea culturală, întărirea disciplinei şi simţului răspunderii în muncă, înlăturarea absenţelor, stimularea cititului sau a studiului individual. Pentru a ridica această gazetă de perete din uitarea şi neînsemnătatea dăunătoare în care a fost lăsată, colectivul ei redacţional va trebui să facă un simţitor salt în antrenarea tuturor forţelor capabile din întreprindere — care fără îndoială există — în munca de redactare şi împrospătare neîntreruptă a gazetei cu articole strâns legate de viaţa şi interesele întreprinderii, probleme a căror soluţionare trebue stimulată prin articole critice şi prin articole care să ridice noul şi noui probleme din ce în ce mai interesante. Dar deocamdată izvorul cel mai bun de subiecte se află la îndemâna amatorilor doar la câţiva paşi de gazetă, în vitrina numeroaselor rebuturi provenite din diverse cauze care ar fi interesant de analizat pentru a se putea evita în viitor. Aspectul sub care se prezintă în momentul de faţă gazeta de perete a întreprinderii „7 Noemvrie” lasă de dorit şi este cât se poate de departe de scopul căruia a fost destinată. O schimbare atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ se impune de urgenţă. Sarcina reînvierii acestei gazete revine Organizaţiei de teză şi comitetului de întreprindere, care fără îndoială nu vor mai amâna împlinirea ei şi vor îndemna şi pe alţii, pe calea convingerii, să facă la fel spre binele lor şi al întreprinderii. O gazetă de perete mult deosebită de cele de mai sus este cea a întreprinderii „Flamura Roşie”. Una din trăsăturile pozitive ale acestei gazete este faptul că foloseşte într’o bună proporţie arma satirizării prin caricatură. Am putut vedea la aceasta gazetă de perete caricaturi care tratau în primul rând tocmai problema scrisului, problema alimentării gazetei de perete cu articole noui. Alte caricaturi, cât se poate de sugestive, tratează subiectul disciplinei, al răspunderii în muncă sau cel foarte important al îmbunătăţirii calităţii produselor. Autorul lor este chiar responsabilul ziarului, tov. Dumitru Baban, care a reuşit în acelaşi timp să realizeze şi să antreneze un însemnat număr de muncitori şi funcţionari ai întreprinderii în munca de redactare a gazetei centrale care este destul de cuprinzătoare şi variată, deşi fiecare secţie îşi are şi ea gazeta de perete. Totuşi, ceea ce lipseşte şi acestei gazete de perete este rolul ei conducător şi organizator al întrecerilor care nu sunt reflectate. Şi această gazetă de perete suferă prin abundenţa articolelor cu subiect general, neconcretizat şi nelegat de realităţile din întreprindere. Nădăjduim că noul comitet sindical care promite a îndeplini toate lipsurile lăsate în urma sa de vechiul comitet, va soluţiona şi aceste lipsuri mai cu seamă că începutul s’a făcut deja prin caricaturile amintite şi care pot servi de exemplu tuturor întreprinderilor din oraşul nostru spre a-şi îmbogăţi gazetele de perete cu această metodă a satirizării foarte ,mult extinsă în alte oraşe ale ţării. EUGEN ANDREI m BBnaaBSBBBBBBBBBBBBBflBBB In cadrul secţiei învăţământ a Comitetului provizoriu judeţean, s’au deschis în oraşul nostru expoziţiile şcolare care oglindesc activitatea şi munca rodnică depusă de elevii şi profesorii şcolilor din oraşul şi judeţul Sibiu, în cursul anului şcolar 1948—1949. Parcurgând sălile Liceului teoretic de fete, am rămas impresionaţi de nenumăratele lurări practice expire din toate domeiile activităţii şcolare, începând cu de eraele şcolilor elementare şi sfârşind cu lucrările cele mai complicate fie tehnică şi artă, executate de viitorii profesionişti, fii ai clasei muncitoare, expoziţia a fosit o oglindă elocventă a rezultatelor reformei învăţământului, prin care tineretul nostru a fost călăuzit prin grija Partidului pe fuigaşii preocupării expuse în slujba făuririi unei societăţi noui. Remarcăm această expoziţie, ca un eveniment excepţional în viaţa şcolara din judeţul nostru, care putem spune că nu a cunoscut încă un exemplu atât de concludent al vieţii şcolare. Spaţiul nu ne permite o analiză mai amănunţită a materialului expus din abundenţă .Ne vom limita la câeva exemple. Astfel, cercul „Gh. Lazăr” al Şcolii elementare din Avrig a expus aparate şi aplicaţii practice de fizică, ca electromotor pentru găurit şi şlefuit, aparat pentru învăţarea alfabetului morse, voltametru, sonerie electrică, etc. Şcoala tehnică elementară de fete a expus obiecte de lingerie, covoare româneşti şi diferite lucrări de mână. Şcoala tehnică profesională de băieţi a prezentat rezultatele muncii depuse de secţiile: Iacău SBMHHHHaBHHMnEaaS’ serie, croitorie, auto, tâmplari©, sculptură artistică, articole de voiaj, etc. Au mai expus articole de lucru de mână, costume naţionale, literie, Şcoala elementară din Cisnădie, Amnaş, Şcoala tehnică profesională de Bere, Grupul şcolar tehnic agricol, iar Şcoala tehnică de gospodărie a oferit o masă bo-gata pregătită cu multă pricepere şi gust de elevele acestei şcoli. Am mai văzut expuse diverse desene, , scheme, grafice, hărţi, mnchete, mobilier şi obiecte de artă decorativă ireproşabil executate. In localul Şcolii profesionale d© băieţi şi rele,pendinte de Micepe-rul Muncii şi Prevederilor Sociale, au expus Şcoala profesională de băieţi Nr. 1 şi Nr. 2, secţiile ro- ■ mână şi germana, Şcoala profesională de fette, secţiile română şi germană şi Şcoala profesională mixtă maghiară. Secţiile de tâmplărie, croitorie, blănărie, centere ehe, pantofărie, mecanică, etc. ale acestor şcoli, au expus obiecte care dovedesc atât talentul şi nivelul ridicat al pregătirii elevilor cât şi munca devotată depusă de corpul profesoral al şcolii pentru ridicarea cadrelor noui şi temeinic pregătite de profesionişti. Muncitorii din oraşul Sibiu şi toţi cei ce sunt angrenaţi în lupta de zi a clasei muncitoare, au datoria să viziteze standurile acestei expoziţii, care reflectează rezultatele concrete, urmare a cunoştinţelor acumulate în decursul primului an şcolar al reformei învăţământului înfăptuită de Guvernul nostru de democraţie populară din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român. Expoziţia de sfârşit de an a şcolilor din oraşul şi judeţul Sibiu 4 „LUPTA SIBIULUI" AXUL I. (VI) — Nr. 52 (1266) Jorge Amado Jorge Amado, senator şi luptă- i triada”, în care descrie viaţa de mitorul pentru libertate al popom- jizerie a negrilor din oraşul său natal, lui brazilian, s’a născut la Bahia i« In anul 1936, Amado descrie viaţa Brazilia, in anuil 1912, dintr’o familie de ţărani săraci. Isgonit din patria sa şi aflat astăzi în vizită in capitala ţării noastre, marele obidită a pescarilor, brazilienii in romanul „Marea Moartă”, iar „Căpitanii nisipului” apărut iii 1937, constituie o impresionanta medrita ca« jirozator cu remim© mondial face» junilor vagabonzi şi lăsaţi în voia să se audă glasul milioaneior de exploataţi, de pe imensele plantaţii de cacao şi cauciuc, care duc o viaţă crâncenă d© mizerie, gemând sub călcâiul bancherilor din Wall Streat şi a politicei de subjugare a independenţei pajioarelor, po car© o duc aceşti imperialişti. De la vârsta de 17 ani, Amado face parte din orgainizaţia tinerelului comunist brazilian, C.:n.Sâuul pe mue» lup.fitor al clasei muncitoare de Acria de Sud, Jean Carlos Preetes, azi secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Brazilian. „Dacă partidul a fost şcoala mea, — spune Jorge Amado. — Prestes mi-a fost aducătorul. Prieteniei şi atenţiei pe care Prertes am oferit-o activităţii mele literare îi datorez faptul că am reuşit să exprim convingător şi refienţa poporului meu şi prin aceasta să devin soartei d© un regim capitalist. După preluarea puberei de către fascişti, cărţile lui Amado au fost arse, el însuşi arestat şi încarcerat în infernala închisoare d©la Marino.». Pentru a nu fi arestat din nou, Amado, după eliberarea st, as exilează în Argentina, und© continuă să lupe pentru acel şi ideal revoluţionar. Aici « Scrie viaţa lui J©an Caris Preslos, marele luptător comunist şi o biografie a lui Castro Aires, marele poet revoluţiar din secolul XIX. Chinuit de dorul de patrie, Amado se întoarce în Brazilia unde nu dirtplă nuult timp c are best de nou, pentru ca să fe eliberat în urma mişcării de protest, organizată de către intelectualii progresişti din circ două Americi Fixândtu-i-se domiciliu forţat în■aşnl său natal, Jorge unul dintre scriitorii populari ai Amado concepe marele ciclu de ro- Braziliei.” Imane „Pământ tragic” şi „Pă-Primul mumţie care l-a publimant cu flU*es’« aur”, frees do cat la vârsta d© 20 de ani. şi intr-' unlint' reabii a vieţii poporului rulează ,,Cacao’’ şi redă viaţa muncitorilor de pe plantaţii© de cacao din provincia Bahia, locul de naştere. „Sudoarea“ este un alt roman care descrie viaţa de pr.misbrazilian. După încheierea ultimului răzfoiu mondial, Jorge Amado activează mai dearte ca membru al P. C. Braziliai, ieşit pentru prima dată din ilegiipa e. Dar te f acea suitate a cartierelor rău fumate din imperialistă, te lanţa prin va e Bahia, iar „Ţara Carnavalului“ este mijloacele d© tei ce vor să poruncă un tablou fidel al vieţii chinuite jun 'lou războiu, au ilegaliat din a tineretului intelectual brahi’isn de now Partidul Comenici Brai iar, iar pe Jorge Amado, cel mai mare prozator brazilian şi Luptător cin event pentru libertite l’au rbiga ?' ia ! din nou drumul exclu’u.. după primul răsboiu mondial. Aceste roman© care marchează faza de ucenicie a scriitorului, dovedesc de la început predilecţia romancierului pcntrM rsalităţiie sociale ] In afara naniţelor patriei sate, din ţara sa. In anul 1935, care co- | Jorge Anad* a rămas același n»respunde cu intensificarea luptei : clintit și vaj tic luptător, fiind pre- i r nt lu. Popul r Er zi ian Amad zeul în numete poporului brazi ian devine membru activ al celui mai j la Congieri.il htcrtUstio. a! al i~tdeînsemmat partid democrat Ir zdia '. ; tualilor dela Wroelaw și mai apoi la „A’ianța na i n p, e ifce.a o r.*'. In Congresul Mundiu] al Partizan.I r acest an apare romanul său „Jiu-1 Păcii dela Par-, C inema „Tlmpart IV© f Programul din spumoni «ce a aduce pe ecranul acestui cinematograf două realizări excepţionale: „Reînvierea organismului” şi „Repotecile animatelor”. In prima peliculă reţetă „Ştiinţa şi tehnica Nr. 71”, ni se arată cele mai recente descoperiri ale savanţilor sovietici, pire în slujba picii, în slujba omului. Aici putem vestea frumoasele realizări din domeniul botanicei, spre a creşte grâne cât mai rezistente, cât mai bogate. In domeniul tehnicei se arată noua descoperire a inginerului Bobrob, care a construit un camion cu o capacitate foarte mare pe şenile. La construirea şenilelor exista un impediment. Ele trebuiau turnate, mai apoi presate şi sudate. Toate aceste impedimente au fost înlăturate tot prin ingenioasa metodă a inginerului Bobrov de a pr© a şi şlefui metalul topit dintr’o formă. „Sportul de iarnă în Norvegia“. Este vorba aici despre o nouă victorie a sportului sovietic în campionatele mondiale de panaj, disputate la O'lo, und© sportivii URSS- ului, au dovedit încă odată superioritatea ,și renitatele pe care le dă sportul de mise. Ei au cuceri majoritatea pr©mi'lir, bătând rardurile in ti ite. In min nata la’izire „Treî virea organismului”, avem ocazia să facem cunoştinţă a cea mai celebră descoperire din URSS şi din mea întreagă. Este un prim pas pentru prelungirea viţeii omului pentru care savanţii sovietic îşi d©dică întreaga lor putere de muncă. In câteva minuate de rulare a filmului, putem să ne însuşim întregul procedeu al acestei mari descoperiri, pentru care au lucrat atâta savanţii sovietici. Cu aceasta se dovedeşte încâ odată marea maeştri© a cineaştilor sovietici, despre care streinii au spus că „sunt în stare să transpună pe ecran până „şi calcule’« lui Deseneţea . „Pe cărările animalelor”, este un film produs de studiorile din Micova. Acest film este una dintre capodoperei© cinematografiei sovietice, în car© omul este învăţat cum să se păzească d© animale, dar şi cum să le preţuiască. M. NICOLAE coresp. 44