Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)

1949-07-22 / nr. 70

ragina 2 Oilă­­tovarăşullui Stalin Din targ apus, din răsărit, de peste ţări, dir. văi din munţi, Cu repezi ape şi cu flori, moşnegi cu anii lor cărunţi Şi tineri, tinere femei, vânjosi­ şi harnici, bravi bărbaţi, Pe c­el mai brav al lumii azi, pe marele Stalin cântaţi. S’a ridicat şi a zdrobit, pe cei mai crunţi şi mai mişei, Porniţi la jaf în goana lor, s’aducă lumii moartea ei. Azi pacea lumii, celor mulţi, dreptatea pâinea-toţi cântaţi, Pe cel mai brav conducător, pe merele Stalin cântaţi Voi cei robiţi, azi liberaţi cu pumnul greu descătuşat. Voi munţi, voi dealuri desrobite, ce lanţul greu v’a sugrumat. Voi păsări, ape repezi, văi, tu libertate, pace, cer senin. Cântaţi pe omul gloriei, mereu, cântaţi pe marele Stalin. GDIDGE FLORESCU student Expoziţia silit de artă plastice . In ce priveşte sculptura, ca alin „Dansul ţărănesc” şi apoi în fost reprezentată în cadrul Ex- „Ţărăncuţa”, lucrări executate cu cu multă expresivi­a,e liniat­ă la din cauză ca aici a rarut în i5iîrae dala Pogramu! de lucru fel r-a «si lem*izuil Muncitorii!” ! SAlă de care am vorbit mai sus. j dăunează întregului proces de 7 Stim­^rntâTS A U conformismului, a adaptării su- - — - - -------------­realistă, expresivitatea plastică a,­perficiale la temă. „Spărgă orul mişcării se face aci sufcepjbi­l j de un comformism sincer­, dar lipsit de forţa de convingere simplă a „Minierilor”. In orice caz tov. Finck Elena are toate şansele ca printr’o revizuire obiectivă a mijloacel­or d-sale de exprimare şi mai cu seamă prin­­tr ’o concentrată adâncire a pro­blemei interpretării ideologi­e, să rămâne nevalorificată copleşind mijloacele care au stat la înde­mâna artistei, precum şi felul in­suficient de concentrat cum a conceput tratarea lui. Ideea bună, dar pretenţioasă, n’a fost sufi­cient de studiată de unde şi multe neglijenţe, uneori chiar greşeli de ordin tehnic. Exemplul ne îngă­­due însă să aşteptăm pe viitor din partea tov. Cămilă Ionescu creaţii cu conţinut militant, re­zultate dintr’o pătrundere mai concentrată, mai adâncă. Un talent tânăr mult promi­ţător între artiştii plastici sibieni, hotărîţi să adopte o atitudine mai clară faţă de conţinutul artei noui, este tov. Tereza Müller, care a reuşit să producă remar­cabile modele de expresivitate a reliefului în ceramică. Pornind de la preocuparea fermă de a reda mişcarea, energia, tov. Tereza Müller a reuşit să exteriorizeze în formă această simţire sinceră pornită din interior mai cu seamă cărei semnificaţii, imaterial. Delculat „O muncă migăloasă şi îndelung J Uniunii Sovietice — atât de folosi, mai evident apare însă această­­ gală”, tratând problema punerii la punct­­ toare pentru construirea socialismului în greşală în figurinele tov. Fire­­a materialelor din magazii, pentru bunul­­ ţara noastră — hinta pentru pace, stâr­­da Binder, cu totul lipsite de­­ mers a! muncii din întreprindere. ..Toţi pirea rămăşiţelor mentalităţii burghe­viaţa din cauză că imaginea a pornit din exterior şi nu pe ca­lea convinger­ii. Cele expuse de tov. Frieda Binde­i sunt exemple trei pe un calapod” semnat de Ion Voicu, semnalează într’un articol sa­­tirizant, trei tovarăşi care au obiceiul să lipsească dela şedinţe. Dar de ce nu limpezi de formalism sac. . da­­ sunt amintite, numele acestor tovarăşi? în loc să plece dela fond, dela . Noi ştim că un tovarăş conştient şi b­­­un conţinut social a procedat i dicat nu se teme de critică ci din pe­­tocmai invers. Lucrările d-sale­­­trivă, o primeşte cu bucurie pentru sunt cu totul lipsite de viaţă. Căutând sa formulăm în câteva a­pecte urmele de conformism şi nuvi,". o concluzie asupra ex­poziţiei artiştilor plastici sibieni, trebue să mărturisim că ceea ce se remarcă în primul rând este o abordare insuficient de fermă a temelor noui, sau o adoptare sinceră dar conformistă, super­convenţional om ce se poate per­­cepe încă în lucrările d-sale ca de exemplu în bustul tov. Stalin sau „Purtătoarea de apă” şi să devină o bună interpretă în adân­cime a expresivităţii plastice a reliefului şi mişcării cu conţi­u . Aceleaşi cuvinte se potrivesc în bună măsură tov. Cămilă Io­nescu care în gipsul „Luptăto­­rul” a depus eforturi remarca­bile pentru a crea o operă din care sa se degajeze tot elanul eroic şi forţa reclamată de su­biect. Cu toate acestea nu reu­şeşte în ciuda exagerărilor inten­ţionate de contur şi relief, ^ sa­­ pUtea fi însă continuat şi de să­­depăşească limitele unui simoo­, vâ­rşit decât printr’o muncă sus­­lism comun, care dacă vac­ es ei ţinută de eliminare a lipsurilor talentul artistei în sesizarea pa - ■ pe care în linii mari le-am seri­­tică a unei mei, totuşi aceasta Ralată printr’o susţinută muncă de ridicare a nivelului ideologic şi printr’un strâns contact cu fe­ficială a lor. Dacă expoziţia a constituit un succes pe plan local, , lucru care l-am arătat la începu­­­­tul cronicii noastre, el nu va reuni, cu realitatea vie. Comitetului provizoriu jude­ţean, Consiliului Sindical jude­ţean, întreprinderilor, etc., le re­vine sarcina a sprijini şi încu­raja munca artiştilor plastici care se străduesc a-şi pune talentul în slujba năzuinţelor clasei mun­citoare, atât prin achiziţionarea lucrărilor merituoase, care desi­gur există, cât şi acordând întreg concursul îmbunătăţirii condiţii­lor de muncă ale artiştilor. ANTIM VÂLCAN MMt Mwt' Citifi „Lupta Sibiului ” „LUPTA SIBIULUI" ANUL I.­­VI. — Nr. 70 (1284)" Doua gafele de Gazeta de perete „7 Noemvrie” a­­ se găseşte o vitrină humoristică cu organizaţiei PME a organizaţiei sindi-­ caricaturi poezii şi epigrame, reuşite,­­ care IMS, se relevează în primul rând­­ lucrate în spirit critic, privind unele alea- ! printr­un aspect neestetic, datorită lipsei, ieri dela disciplina muncii în institute. * Vitrina evidenţiaţilor, aşezaţi într’un loc central alături de cuvintele lui En­gels: ,,Orice progres în cultură este un pas spre libertate”, cuprinde fotogra­ de interes depus de comitetul redac­ţional pentru amenajarea corespunzătoare a gazetei. Aşezată într’un loc neferit de vânt şi de ploaie, articolele devin aproape necitibile părând în acelaşi­­ fiile celor decoraţi şi celor evidenţiaţi timp scrise pe foi de hârtii bântuite de 1 în munca dela Întreprinderile Metalur- I toate necazurile şi uitate de multă vre- J gice de Stat din Sibiu. Vorbind despre r­ine pe gazetă. Dealtfel, ne­ţinând seama­­ aceasta, credem că este cazul să sugerăm­­ de p­rimele instrucţiuni pentru redac- j comitetului redacţional al gazetei de pe- ; tarea gazetelor de perete din punct de­­­rete şi responsabilului cu agitaţia, de I­I prinde nici numărul nici anui­ţiei sale şi nici compoziţia comitetu­lui său redacţional. Pe deasupra, nici poziţiei­ sibiene de către Find,­­ multă grijă delicată şi în ceea ce unul din cele zece articole afişate nu Elena, Cămilă Ionescu, Müller ’ priveşte forma. Nu ne îndoim că• arată data la care au fost scrise, ne-Tereza şi Binder Frieda.­­ tov. Müller Tereza va reuşi raun- j lăsând măcar de bănuit, ac­st to?ra prin Finde Elena a expus un eu- ’«ind cu râvnă perseverentă săi caracterul general al lor. Efestiv basorelief în bronz ,îi- producă opere de proporţii mai. Gazeta cuprinde de altfel articole bino­nierii” o statuetă în bronz Mun-Ivaster de-o sem­ni­ La­ţie mai ani-­ scrise, despre atribuţiile responsabililor odată numeroasele deficienţe ale gazetei ei torul” precum şi un bust în­­ plus, aşa cum bine a intenţionat­­ grupelor sindicale, verificarea membrilor­­ de perete a IMS, care denotă o lipsă de Vips al tovarăşului Stalin. Ba-vo- ■ În bustul „Spărgătorii de no - de partid, despre d­epunerile economiilor­­ interes şi o delăsare în muncă, relieful Minierii” este realizat jî­lă” dar Unde n a reuşit, tocm i efectuate la CEC. sau despre întâr- j Urmă i d cu atenţie directivele Direc-J'“ * ~v ~­­~ n- -----------’ r- ’----- — care, ţiei Agitaţiei şi Propagandei a C. C. produc­ al P. M. R cei ce se ocupă de redac­­articole greşesc însă l tarea Gazetei de perete a IMS vor ţie. Toate aceste prin neprezentarea niciun­ui aspect co n- ' afla că gazeta de perete trebue să cred din întreprindere. Un articol care face excepţie este­­de normă, aşa cum a fost con­ceput de tov. Tereza Müller este rece, încremenit, în afara ori­ acela al tov. Nestor Procopiescu în ti- j tiv, trebue să popularizeze experienţa apari- j gazetei şi pe decoraţi şi pe evidenţiaţi j şi mai ales da a­ populariza metodei© I acestora, prin care au reuşit să îmbună­tăţească mereu, prob­ .ţiei pentru a pu­tea folosi şi celor ce încă nu au reuşit să-şi îmbunătăţească felul muncii lor.­­ In condiț­ie, pe lângă puncte pozi­tive nu putem decât să subliniam încă­a-şi îndrepta greşelile. Tot aşa tov Lob­olă Augustin, în articolul „Impor­tanţa disciplinei proletare” se adresează unor tovarăşi care încă nu au reuşit să se debaraseze de unele obiceiuri ce-şi au rădăcina în vechea mentalitate. To­varăşu­l Lomotă omite însă să numească p© cei învinuiţi creind confuzii, care în loc să folosească, împiedecă însu­şirea moralei proletare de care trebue să fie pătruns orice om al muncii din Republica noastră. Un articol concret este acela care poartă titlul „Economii de scule” şi vorbeşte despre munci­torii Pârvu şi May cu ajutorul cărora s’a pus în ordine o serie de materiale folositoare întreprinderii. Pe lângă gazeta de perete centrală cuprindă mai multe date concrete din întreprindere, scrise cu curaj şi construe­ze­ combaterea superstiţiei şi misticis­mului, combaterea şovinismului şi na­ţionalismului şi atâtea alte aspecte le­gate de munca noastră de zi cu zi şi de viaţa economică, politică a ţării noastre. Dar nu numai atât. Evenimentul trist pentru lagărul păcii şi al democraţiei care a fost moartea marelui luptător Gh. Dimitrov a trecut neobservat pentru cei ce răspund de actualitatea gazetei de perete IMS. Purtând titlul de „7 Noembrie” dată de mare însemnătate istorică, pentru oamenii muncii din lumea întreagă, Ga­zeta de perete a IMS va trebui să por­nească pe un drum nou care să-i justi­fice­ existenţa. O gazetă de perete nu cu mult mai bună decât cea de la IMS este gazeta Tiparului Roşu. Această gazetă de pe­rete care nu demult apărea tipărită prin muncă voluntară, se prezenta sub aspect cât se poate de îngrijit şi tot­odată original, având mare putere de atracţie asupra cititorilor şi în acelaşi timp asupra corespondenţilor. Din a­ceasta cauză gazeta de perete a a­­cestei intrep­rinderi s'a bucurat înainte de un conţinut cât se poate de variat cu o putere agitatorică şi organizatorică deosebită în viaţa întreprinderii In ultimul timp gazeta şi-a abandonat însă forma îngrijită de apariţie şi in­direct conţinutul ei a început să sufere. Fiind­ scrisă la maşină, articolele se schimbă acuma cu anevoie iar spaţiul rezervat a devenit insuficient. Acelaşi spaţiu care cuprindea înainte, sub o for­mă îngrijită, varietatea mare a artico­lelor de care am vorbit, nu mai poate cuprinde nici pe sfert subiectele nu­meroase ce trebue să preocupe o gazetă de perete. Cadrul va trebui deci schimbat şi împărţit în aşa fel ca fiecare pro­blemă să poată găsi spaţiul cuvenit. Gazeta în forma actuală a Secţiei maşini tip© cuprinde doar un număr de trei articole şi un tabel de rezultatul întrecerilor socialiste pe luna iunie, fără niciun comentar critic, fără niciun îndemn bazat pe date concrete, care desigur există, pentru a se stimula munca codaşilor, dar mai cu seamă a celor care întrec norma cu un procent mic, pentru că aceştia reprezintă un nu­măr important de elemente din rândul cărora trebuesc recrutaţi marii spărgă­tori de normă. Cum înţelege însă co­lectivul de redacţie al gazetei să-şi în­deplinească rolul agitatoric şi organi­zatoric al întrecerilor, dacă nu popu­larizează pe evidenţiaţii în producţie şi metodele lor de muncă? Afară de tabelul rezultatelor am mai p­utut vedea un articol despre „Veri­ficarea membrilor de Partid, un subiect de actualitate pentru salariaţii întreprin­derii, precum şi un articol întitulat „Ern şi azi”, al muncitorului Gh. Aldea, în care acesta face o comparaţie reuşită între atmosfera apăsătoare ce domnea înainte la vremea patronilor în întreprin­deri şi ceea de astăzi după naţionali­zare. „Astăzi după patru luni de când sunt între tovarăşii mei de murea din această întreprindere, — spune tov. Al­dea —r unde toţi se ajută unii pe alţii, mă simt cu totul altfel, simt că trăiesc într’o lume, cu alţi oameni, noul care vor distruge din temelii lumea patronilor exploatatori”. Tot gazeta de perete din această secţia cuprinde un bun articol critic al tov. Czifra Rozalia la adresa comportamen­tului nerespectuos al unei tinere to­varăşe. Trecând la gazeta de perete a secţiei manuală şi maşini, nu diferă nici ea mult în ce priveşte varietatea proble­melor abordate, de unde putem decirce uşor că în această întreprindere nu există o preocupare serioasă pentru mă­rirea producţiei şi productivităţii mun­cii prin analizarea temeinică a rezul­tatelor întrecerilor în fiecare lună şi popularizarea metodelor de muncă a evi­denţiaţilor. De asemenea, nu există pre­ocupare din partea colectivului redac­ţional în a populariza marile realizări şi inovaţii din Uniunea Sovietică în do­meniul artelor grafice, după cum nu există în general o preocupare de a face din aceste gazete de perete ade­vărate mijloace agitatorice şi organi­zatorice în ce priveşte întreaga viaţă colectivă din întreprindere sau cum ar fi de exemplu problemele actualităţii politice sau cele care privesc viaţa ar­tistică, culturală, sportivă, etc. Dar nu numai atât. Nu toate secţiile intre­prin­derii au în primul rând gazeta de pe­rete schimbată la timp. E suficient să spunem că gazeta de perete a secţiilor maşini şi zincografie, n’a fost schim­bată din luna Februarie. Iată clar câteva aspecte pe care le găsim deocamdată suficiente pentru ca colectivul redacţional al gazetelor de perete de la întreprinderile Grafice Nr. 1 să-şi revizuiască munca şi să fac în scurt timp­ un simţitor salt călit? IV. EUGEN ANDREI şi ADRIANA ALBIN Manifestaţie culturala ARLUS ducţie al acestei industrii. Apoi a vorbit despre minunatele peli­cule pentru copii care n’au fost încă întrecute de nicio ţară, de­spre documentarele sovietice ce au stârnit aplauzele spectatorilor din toate ţările şi au făcut pe specialişti să exprime că „Ru­şii sunt în stare să transpună pe ecran până şi calculele lui Descartes”. Conferenţiarul a încheiat fă­când o comparaţie între ti­mele produse de apuseni şi cele din UR­SS, arătând şi influenţa bine­făcătoare a cinematografiei so­vietice asupra ţărilor cu demo­craţie populară şi mai ales a­­supra ţării noastre unde s’a pre­văzut în Planul de Stat const­ui­­rea unui studiou, cel mai mo­dern din Sud-Estul Europei. Conferinţa a fost urmată de După aceea tov. Dragoş arată­­ două filme documentare, ofe­­realismul şi naturaleţea covârşi­­rite de cinematograful „Timpuri toate care există în filmele sa­, Noui”.­­ I vietile şi domeniul extins de pro-Doina D., coresp. Duminecă 17 Iulie a. c, ora 11:30 Filiala A­RLUS a organizat în sala Cinematografului „Tim­puri Noui”, o conferinţă docu­mentară. Cu această conferinţă Filiala ARLUS Sibiu a făcut încă un pas pentru ca poporul din acest oraş să cunoască şi mai bine poporul sovietic şi realizările lui. Conferinţa întitulată „Cine­matografia sovietică” a fost ţi­nută de către tov. prof. Dragoş Gh. Mihail, care a des­voltat subiectul cu competinţă şi pri­cepere. Subiectul a trezit mult interes fiind ascultat de către public cu o mare atenţie. După cum spunea tov. confe­renţiar, cinematografia sovie­tică este arta pe care socialis­mul a creat-o. Aceasta se poate numi într’adevăr artă fiindcă este pusă în slujba omenirii, în slujba păcii şi progresului

Next