Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)
1949-07-22 / nr. 70
ragina 2 Oilătovarăşullui Stalin Din targ apus, din răsărit, de peste ţări, dir. văi din munţi, Cu repezi ape şi cu flori, moşnegi cu anii lor cărunţi Şi tineri, tinere femei, vânjosi şi harnici, bravi bărbaţi, Pe cel mai brav al lumii azi, pe marele Stalin cântaţi. S’a ridicat şi a zdrobit, pe cei mai crunţi şi mai mişei, Porniţi la jaf în goana lor, s’aducă lumii moartea ei. Azi pacea lumii, celor mulţi, dreptatea pâinea-toţi cântaţi, Pe cel mai brav conducător, pe merele Stalin cântaţi Voi cei robiţi, azi liberaţi cu pumnul greu descătuşat. Voi munţi, voi dealuri desrobite, ce lanţul greu v’a sugrumat. Voi păsări, ape repezi, văi, tu libertate, pace, cer senin. Cântaţi pe omul gloriei, mereu, cântaţi pe marele Stalin. GDIDGE FLORESCU student Expoziţia silit de artă plastice . In ce priveşte sculptura, ca alin „Dansul ţărănesc” şi apoi în fost reprezentată în cadrul Ex- „Ţărăncuţa”, lucrări executate cu cu multă expresivia,e liniată la din cauză ca aici a rarut în i5iîrae dala Pogramu! de lucru fel r-a «si lem*izuil Muncitorii!” ! SAlă de care am vorbit mai sus. j dăunează întregului proces de 7 Stim^rntâTS A U conformismului, a adaptării su- - — - - -------------realistă, expresivitatea plastică a,perficiale la temă. „Spărgă orul mişcării se face aci sufcepjbil j de un comformism sincer, dar lipsit de forţa de convingere simplă a „Minierilor”. In orice caz tov. Finck Elena are toate şansele ca printr’o revizuire obiectivă a mijloacelor d-sale de exprimare şi mai cu seamă printr ’o concentrată adâncire a problemei interpretării ideologie, să rămâne nevalorificată copleşind mijloacele care au stat la îndemâna artistei, precum şi felul insuficient de concentrat cum a conceput tratarea lui. Ideea bună, dar pretenţioasă, n’a fost suficient de studiată de unde şi multe neglijenţe, uneori chiar greşeli de ordin tehnic. Exemplul ne îngădue însă să aşteptăm pe viitor din partea tov. Cămilă Ionescu creaţii cu conţinut militant, rezultate dintr’o pătrundere mai concentrată, mai adâncă. Un talent tânăr mult promiţător între artiştii plastici sibieni, hotărîţi să adopte o atitudine mai clară faţă de conţinutul artei noui, este tov. Tereza Müller, care a reuşit să producă remarcabile modele de expresivitate a reliefului în ceramică. Pornind de la preocuparea fermă de a reda mişcarea, energia, tov. Tereza Müller a reuşit să exteriorizeze în formă această simţire sinceră pornită din interior mai cu seamă cărei semnificaţii, imaterial. Delculat „O muncă migăloasă şi îndelung J Uniunii Sovietice — atât de folosi, mai evident apare însă această gală”, tratând problema punerii la punct toare pentru construirea socialismului în greşală în figurinele tov. Firea materialelor din magazii, pentru bunul ţara noastră — hinta pentru pace, stârda Binder, cu totul lipsite de mers a! muncii din întreprindere. ..Toţi pirea rămăşiţelor mentalităţii burgheviaţa din cauză că imaginea a pornit din exterior şi nu pe calea convingerii. Cele expuse de tov. Frieda Bindei sunt exemple trei pe un calapod” semnat de Ion Voicu, semnalează într’un articol satirizant, trei tovarăşi care au obiceiul să lipsească dela şedinţe. Dar de ce nu limpezi de formalism sac. . da sunt amintite, numele acestor tovarăşi? în loc să plece dela fond, dela . Noi ştim că un tovarăş conştient şi bun conţinut social a procedat i dicat nu se teme de critică ci din petocmai invers. Lucrările d-saletrivă, o primeşte cu bucurie pentru sunt cu totul lipsite de viaţă. Căutând sa formulăm în câteva apecte urmele de conformism şi nuvi,". o concluzie asupra expoziţiei artiştilor plastici sibieni, trebue să mărturisim că ceea ce se remarcă în primul rând este o abordare insuficient de fermă a temelor noui, sau o adoptare sinceră dar conformistă, superconvenţional om ce se poate percepe încă în lucrările d-sale ca de exemplu în bustul tov. Stalin sau „Purtătoarea de apă” şi să devină o bună interpretă în adâncime a expresivităţii plastice a reliefului şi mişcării cu conţiu . Aceleaşi cuvinte se potrivesc în bună măsură tov. Cămilă Ionescu care în gipsul „Luptătorul” a depus eforturi remarcabile pentru a crea o operă din care sa se degajeze tot elanul eroic şi forţa reclamată de subiect. Cu toate acestea nu reuşeşte în ciuda exagerărilor intenţionate de contur şi relief, ^ sa pUtea fi însă continuat şi de sădepăşească limitele unui simoo, vârşit decât printr’o muncă suslism comun, care dacă vac es ei ţinută de eliminare a lipsurilor talentul artistei în sesizarea pa - ■ pe care în linii mari le-am seritică a unei mei, totuşi aceasta Ralată printr’o susţinută muncă de ridicare a nivelului ideologic şi printr’un strâns contact cu feficială a lor. Dacă expoziţia a constituit un succes pe plan local, , lucru care l-am arătat la începutul cronicii noastre, el nu va reuni, cu realitatea vie. Comitetului provizoriu judeţean, Consiliului Sindical judeţean, întreprinderilor, etc., le revine sarcina a sprijini şi încuraja munca artiştilor plastici care se străduesc a-şi pune talentul în slujba năzuinţelor clasei muncitoare, atât prin achiziţionarea lucrărilor merituoase, care desigur există, cât şi acordând întreg concursul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale artiştilor. ANTIM VÂLCAN MMt Mwt' Citifi „Lupta Sibiului ” „LUPTA SIBIULUI" ANUL I.VI. — Nr. 70 (1284)" Doua gafele de Gazeta de perete „7 Noemvrie” a se găseşte o vitrină humoristică cu organizaţiei PME a organizaţiei sindi- caricaturi poezii şi epigrame, reuşite, care IMS, se relevează în primul rând lucrate în spirit critic, privind unele alea- ! printrun aspect neestetic, datorită lipsei, ieri dela disciplina muncii în institute. * Vitrina evidenţiaţilor, aşezaţi într’un loc central alături de cuvintele lui Engels: ,,Orice progres în cultură este un pas spre libertate”, cuprinde fotogra de interes depus de comitetul redacţional pentru amenajarea corespunzătoare a gazetei. Aşezată într’un loc neferit de vânt şi de ploaie, articolele devin aproape necitibile părând în acelaşi fiile celor decoraţi şi celor evidenţiaţi timp scrise pe foi de hârtii bântuite de 1 în munca dela Întreprinderile Metalur- I toate necazurile şi uitate de multă vre- J gice de Stat din Sibiu. Vorbind despre rine pe gazetă. Dealtfel, neţinând seama aceasta, credem că este cazul să sugerăm de primele instrucţiuni pentru redac- j comitetului redacţional al gazetei de pe- ; tarea gazetelor de perete din punct derete şi responsabilului cu agitaţia, de II prinde nici numărul nici anuiţiei sale şi nici compoziţia comitetului său redacţional. Pe deasupra, nici poziţiei sibiene de către Find, multă grijă delicată şi în ceea ce unul din cele zece articole afişate nu Elena, Cămilă Ionescu, Müller ’ priveşte forma. Nu ne îndoim că• arată data la care au fost scrise, ne-Tereza şi Binder Frieda. tov. Müller Tereza va reuşi raun- j lăsând măcar de bănuit, acst to?ra prin Finde Elena a expus un eu- ’«ind cu râvnă perseverentă săi caracterul general al lor. Efestiv basorelief în bronz ,îi- producă opere de proporţii mai. Gazeta cuprinde de altfel articole binonierii” o statuetă în bronz Mun-Ivaster de-o semni Laţie mai ani- scrise, despre atribuţiile responsabililor odată numeroasele deficienţe ale gazetei ei torul” precum şi un bust în plus, aşa cum bine a intenţionat grupelor sindicale, verificarea membrilor de perete a IMS, care denotă o lipsă de Vips al tovarăşului Stalin. Ba-vo- ■ În bustul „Spărgătorii de no - de partid, despre depunerile economiilor interes şi o delăsare în muncă, relieful Minierii” este realizat jîlă” dar Unde n a reuşit, tocm i efectuate la CEC. sau despre întâr- j Urmă i d cu atenţie directivele Direc-J'“ * ~v ~~ n- -----------’ r- ’----- — care, ţiei Agitaţiei şi Propagandei a C. C. produc al P. M. R cei ce se ocupă de redacarticole greşesc însă l tarea Gazetei de perete a IMS vor ţie. Toate aceste prin neprezentarea niciunui aspect co n- ' afla că gazeta de perete trebue să cred din întreprindere. Un articol care face excepţie estede normă, aşa cum a fost conceput de tov. Tereza Müller este rece, încremenit, în afara ori acela al tov. Nestor Procopiescu în ti- j tiv, trebue să popularizeze experienţa apari- j gazetei şi pe decoraţi şi pe evidenţiaţi j şi mai ales da a populariza metodei© I acestora, prin care au reuşit să îmbunătăţească mereu, prob .ţiei pentru a putea folosi şi celor ce încă nu au reuşit să-şi îmbunătăţească felul muncii lor. In condiție, pe lângă puncte pozitive nu putem decât să subliniam încăa-şi îndrepta greşelile. Tot aşa tov Lobolă Augustin, în articolul „Importanţa disciplinei proletare” se adresează unor tovarăşi care încă nu au reuşit să se debaraseze de unele obiceiuri ce-şi au rădăcina în vechea mentalitate. Tovarăşul Lomotă omite însă să numească p© cei învinuiţi creind confuzii, care în loc să folosească, împiedecă însuşirea moralei proletare de care trebue să fie pătruns orice om al muncii din Republica noastră. Un articol concret este acela care poartă titlul „Economii de scule” şi vorbeşte despre muncitorii Pârvu şi May cu ajutorul cărora s’a pus în ordine o serie de materiale folositoare întreprinderii. Pe lângă gazeta de perete centrală cuprindă mai multe date concrete din întreprindere, scrise cu curaj şi construeze combaterea superstiţiei şi misticismului, combaterea şovinismului şi naţionalismului şi atâtea alte aspecte legate de munca noastră de zi cu zi şi de viaţa economică, politică a ţării noastre. Dar nu numai atât. Evenimentul trist pentru lagărul păcii şi al democraţiei care a fost moartea marelui luptător Gh. Dimitrov a trecut neobservat pentru cei ce răspund de actualitatea gazetei de perete IMS. Purtând titlul de „7 Noembrie” dată de mare însemnătate istorică, pentru oamenii muncii din lumea întreagă, Gazeta de perete a IMS va trebui să pornească pe un drum nou care să-i justifice existenţa. O gazetă de perete nu cu mult mai bună decât cea de la IMS este gazeta Tiparului Roşu. Această gazetă de perete care nu demult apărea tipărită prin muncă voluntară, se prezenta sub aspect cât se poate de îngrijit şi totodată original, având mare putere de atracţie asupra cititorilor şi în acelaşi timp asupra corespondenţilor. Din aceasta cauză gazeta de perete a acestei intreprinderi s'a bucurat înainte de un conţinut cât se poate de variat cu o putere agitatorică şi organizatorică deosebită în viaţa întreprinderii In ultimul timp gazeta şi-a abandonat însă forma îngrijită de apariţie şi indirect conţinutul ei a început să sufere. Fiind scrisă la maşină, articolele se schimbă acuma cu anevoie iar spaţiul rezervat a devenit insuficient. Acelaşi spaţiu care cuprindea înainte, sub o formă îngrijită, varietatea mare a articolelor de care am vorbit, nu mai poate cuprinde nici pe sfert subiectele numeroase ce trebue să preocupe o gazetă de perete. Cadrul va trebui deci schimbat şi împărţit în aşa fel ca fiecare problemă să poată găsi spaţiul cuvenit. Gazeta în forma actuală a Secţiei maşini tip© cuprinde doar un număr de trei articole şi un tabel de rezultatul întrecerilor socialiste pe luna iunie, fără niciun comentar critic, fără niciun îndemn bazat pe date concrete, care desigur există, pentru a se stimula munca codaşilor, dar mai cu seamă a celor care întrec norma cu un procent mic, pentru că aceştia reprezintă un număr important de elemente din rândul cărora trebuesc recrutaţi marii spărgători de normă. Cum înţelege însă colectivul de redacţie al gazetei să-şi îndeplinească rolul agitatoric şi organizatoric al întrecerilor, dacă nu popularizează pe evidenţiaţii în producţie şi metodele lor de muncă? Afară de tabelul rezultatelor am mai putut vedea un articol despre „Verificarea membrilor de Partid, un subiect de actualitate pentru salariaţii întreprinderii, precum şi un articol întitulat „Ern şi azi”, al muncitorului Gh. Aldea, în care acesta face o comparaţie reuşită între atmosfera apăsătoare ce domnea înainte la vremea patronilor în întreprinderi şi ceea de astăzi după naţionalizare. „Astăzi după patru luni de când sunt între tovarăşii mei de murea din această întreprindere, — spune tov. Aldea —r unde toţi se ajută unii pe alţii, mă simt cu totul altfel, simt că trăiesc într’o lume, cu alţi oameni, noul care vor distruge din temelii lumea patronilor exploatatori”. Tot gazeta de perete din această secţia cuprinde un bun articol critic al tov. Czifra Rozalia la adresa comportamentului nerespectuos al unei tinere tovarăşe. Trecând la gazeta de perete a secţiei manuală şi maşini, nu diferă nici ea mult în ce priveşte varietatea problemelor abordate, de unde putem decirce uşor că în această întreprindere nu există o preocupare serioasă pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii prin analizarea temeinică a rezultatelor întrecerilor în fiecare lună şi popularizarea metodelor de muncă a evidenţiaţilor. De asemenea, nu există preocupare din partea colectivului redacţional în a populariza marile realizări şi inovaţii din Uniunea Sovietică în domeniul artelor grafice, după cum nu există în general o preocupare de a face din aceste gazete de perete adevărate mijloace agitatorice şi organizatorice în ce priveşte întreaga viaţă colectivă din întreprindere sau cum ar fi de exemplu problemele actualităţii politice sau cele care privesc viaţa artistică, culturală, sportivă, etc. Dar nu numai atât. Nu toate secţiile intreprinderii au în primul rând gazeta de perete schimbată la timp. E suficient să spunem că gazeta de perete a secţiilor maşini şi zincografie, n’a fost schimbată din luna Februarie. Iată clar câteva aspecte pe care le găsim deocamdată suficiente pentru ca colectivul redacţional al gazetelor de perete de la întreprinderile Grafice Nr. 1 să-şi revizuiască munca şi să fac în scurt timp un simţitor salt călit? IV. EUGEN ANDREI şi ADRIANA ALBIN Manifestaţie culturala ARLUS ducţie al acestei industrii. Apoi a vorbit despre minunatele pelicule pentru copii care n’au fost încă întrecute de nicio ţară, despre documentarele sovietice ce au stârnit aplauzele spectatorilor din toate ţările şi au făcut pe specialişti să exprime că „Ruşii sunt în stare să transpună pe ecran până şi calculele lui Descartes”. Conferenţiarul a încheiat făcând o comparaţie între timele produse de apuseni şi cele din URSS, arătând şi influenţa binefăcătoare a cinematografiei sovietice asupra ţărilor cu democraţie populară şi mai ales asupra ţării noastre unde s’a prevăzut în Planul de Stat constuirea unui studiou, cel mai modern din Sud-Estul Europei. Conferinţa a fost urmată de După aceea tov. Dragoş arată două filme documentare, oferealismul şi naturaleţea covârşirite de cinematograful „Timpuri toate care există în filmele sa, Noui”. I vietile şi domeniul extins de pro-Doina D., coresp. Duminecă 17 Iulie a. c, ora 11:30 Filiala ARLUS a organizat în sala Cinematografului „Timpuri Noui”, o conferinţă documentară. Cu această conferinţă Filiala ARLUS Sibiu a făcut încă un pas pentru ca poporul din acest oraş să cunoască şi mai bine poporul sovietic şi realizările lui. Conferinţa întitulată „Cinematografia sovietică” a fost ţinută de către tov. prof. Dragoş Gh. Mihail, care a desvoltat subiectul cu competinţă şi pricepere. Subiectul a trezit mult interes fiind ascultat de către public cu o mare atenţie. După cum spunea tov. conferenţiar, cinematografia sovietică este arta pe care socialismul a creat-o. Aceasta se poate numi într’adevăr artă fiindcă este pusă în slujba omenirii, în slujba păcii şi progresului