Lupta Sibiului, august 1949 (Anul 6, nr. 2-25)
1949-08-02 / nr. 2
4 fmagiii 4 Lei Marți, 2 August 1948 AmsSf (VS) - Wr. 2 (1293) %# SIBIULu9 SSMSmmwmn In cadml unor însufleţite manifestaţii • • a avut loc Duminecă Festivitatea înfiinţării Gospodăriei Agricole Colective „6 MARTIE” din Şelimbăr, a doua din judeţul Sibiu — Participanţii. — Alegerea noului comitet. — Semnarea actului constitutiv. — Salutul delegaţiilor muncitoreşti şi ţărăneşti. — — Darurile aduse — Duminecă dimineaţa, în sala mare, frumos decorată a căminului cultural, din comuna Şelimbăr, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut loc festivitatea inaugurării Gospodăriei Agricole Colective „6 Martie“, a doua din judeţul nostru. In afară de cele 59 faamilii ale plugarilor muncitori, care au cerut CC al PMR şi guvernului să le aprobe înfiinţarea Gospodăriei Agricole Colective, au participat: tov. Stroia Andrei, deputat d© Sibiu, din partea Comitetului Central PMR, biroul judeţean PMR în frunte cu tov. Mara Slaviton, tov. deputat Pleacă Mihai, membrii Comitetului Provizoriu al judeţului în frunte cu tov. preşedinte Badea Ilie, birourile Organizaţiilor de mesaju- car© le va educe o nouă viaţă. muncitorilor de la întreprinderea „Libertatea“, care au luat sub patronajul lor Gospodăria Agricolă deţeine, o delegaţie din partea armatei, ziarişti etc. Prezidiul şedinţei a fost constituit din tov. Stroia Andrei, delegati *6 Martie“, a delegaţiei de la „Inai CC al PMR, fie** Dumitru, dependenţa“, IMS, Telefoane, membru al Gospodăriei Colective, «kg«1« de tărâm muncitori din /_. . ... Gospodăria Agriolă „Zonle -Tur-Botea Suman, preşedintele Cornii . . . ^ 1- • I nişor şi a delegaţilor de «ăraru teiului Pr vioriu dn comuna Şe- ! . . „6 , v muncitori din Creian, Burigard, limbăr şi Rada Dumitru, instructor ( Vettemi Quşteriţa, Răşinari, Pojudeţean, Iplaca, Sebeşul de jos, Tălmăciţi. După alegerea prezidiului a luat Brad, Avrig, Săcel, Nucet şi Ocna, cuvântul tov. Stroia Andrei, care aU salutat plugarii muncitori în numele CC al PMR a salutat plugarii muncitori din Şelimbăr, felicitându-i pentru hotărîrea ce au luat-o de a rupe cu trecutul de sărăcie, lipsuri și mizerie și a se asocia într’o gospodărie colectivă (Continuare în pagina 2-a) moale. | REP. din agricultura sovietică cea mai avansată agricultură din lume. Semnarea actului constitutiv A urmat darea de seamă a co- muncitori din URSS și care au făcut mitetului de organizare aprobată în unanimitate de polularea generală. Apoi s’a cetit primul articol din Statut dându-sO gospodăriei numele „6 Martie“. In ropot de aplauze s’a semnat apoi actul de constituire. Ţărani bătrâni, de 77 de ani, ca Moisin Petre senior, tineri ca Ioan Cotora, femei ca Singer Sofia şi Rău Maria, cu zâmbetul pe buze, cu faţa surâzătoare, încrezători în noua formă de muncă şi repartiţie ce-o inaugurează, şi-au pus semnătura pe actul de constituire. De astăzi înainte cei 59 de plugari muncitori, urmând învăţătura Rezoluţiei din 35 Marti© a CC al PMR, şi-au deschis o nouă viaţă, aceea experimentată de ţăranii ALEGEREA NOULUI COMITET DE CONDUCERE Noul comitet de conducere ales de adunarea generală a goscolurii Cuvântul tov. Stroia Andrei, delegatul C. C. al P. M. R. La încheierea primei părţi a secântei a luat din nou cuvântul tov. deputat Stroia Andrei, care a arătat importanţa Rezoluţiei istorice din 35 Marti© a CC al PMR pentru alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, şi celea ce s© deschid© ţărănimii muncitoare prin gospodăriile agricole colective, car© le va crea o viaţă mai bună. A trasat apoi sarcinile comitetului, sarcinii© membrilor gospodăriei, grija ce trebue s’o aibă pentru avutul comun şi vigilenţa neîntreruptă pentru a preveni orice încercare a duşmanului de clasă, de a împiedeca buna desfăşurare a activităţii gospodăriei. SALUTUL DELEGAŢIILOR DE MUNCITORI ŞI ŢARANI MUNCITORI După amiază, manifestaţiile au continuat în prezenţa delegaţiilor 4AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA> Teroarea rastă în Statele Unite se manifestă tot mai mult NEW YORK. 1. — Peste 2000 de locuitori ai oraşului Chicago au ţinut timp de câteva zile sub teroare pe un titrat universitar negru, împreună cu familia sa, care s’a mutat într-un cartier exclusiv ,,alb” din Chicago. Mulţimea strânsă în faţa clădirii a conîn casă, strigând „vreun sânge”. Poliţia nu a intervenit decât după trei zile. Importante calităţi de bunteac au sosit din URSS BUCUREŞTI. 1. — Ieri au sosit în aducând, în cadrul convenţiei comerciale tinuat timp de trei zile şi trei nopţi să portul Constanţa vasele sovietice „Fire româno-sovietice, importante cantităţi de . w, arunce mietre, cărămii şi torţe aprinse „ derîeh Engels” şi „Mareşal Tolbuchin”, bumbac pentru industriile noastre textile, etc.”. u ri 1 Prin aplicarea unor noul metode de muncă Sudorii dela fabrica „Independenţa“ Sibiu au reuşit să realizeze importante economii de materiale şi timp — Prin folosirea metodei electrozilor, s’a reuşit montarea unui schelet de batoză la 8 ore de munci — Aşa se explică faptul că s’a ajuns azi la situaţie, ca un schelet de batoză să poată fi montat în nu mai mult de 8 ore normale de muncă. Electrozii din sârmă moale siunt în fiecare zi ce trece muncitorii metalurgişti de la „Independenţa“ Sibiu, reuşesc să-şi îmbunătăţească metodele de muncă, să reducă timpul de executare a lucrărilor şi în acelaşi timp să fabrice anumite piese de o valoare calitativă mas preparaţi cu o soluţie de carbid superioară, dextrină şi clei, promiţând astfel ca acest© simţitoare progrese, s’pt să se poată face sudratul o singură putut ajunge numai în urma unei , dată şi cu un singur strat — spre minuţioase analize — în spirit critic deosebire de metoda practicată până azi, când sudarea se făcea în câte două straturi, fapt care implica un consum în plus de material şi pierdere de timp. ÎNTRECERILE DE FORMA NOUA... a muncii de pana si autocritic aci. In cadrul întrecetelor de formă nouă, mobilizaţi şi îndrumaţi de către organizaţia de porund, sudorii de la „Independenţa“ şi-au mărit eforturile de muncă şi în strânsă colaborare cu tehnicienii şi inginerii ei au reuşit să înregistreze succese importante. Deşi nuă întâmpină oarecari greutăţi, — inerente în faza începutului — de aplicare a nouilor metode de muncă — sudorii au reuşit să depăşească planul cu 80o0, astfel încât ei lucrează, încă dela 20 Iunie, în centul lunei August. Prin întrebuinţarea aşa zisului „caharit“ — un fel die roma- şablon — s’a reuşit să se obţină sţmţitoaî© economii de timp la aşezarea pieselor pentru sudat, precum şi beneficii întreprinderii. Aşa, bunăoară, la 2100 electrozi cât necesita munca lunar, astăzi se întrebuinţează numai 1700 — rezultând deci o economie de 400 electrozi. In cadrul eforturilor, depuse pentru întrebuinţarea acestei noui metode de muncă, pentru realizarea de economii şi reducerea timpului de execuţie a unor lucrări, s-au evidenţiat muncitorii Szepîpkyductivităţii muncii, sudorii d©la Alexandru, cu 140 o/0 depăşire de „Independenţa“ au reuşit să reducă, normă, Nistor Alexandru şi Daneu timpul de fabricaţie, prin folosirea I Ion eu 96°/o şi Maurer Gustav cu metodei electrozilor din sârmă 150o/o depăşire de normă. In lupta pentru ridicarea pro- UN SCHELET DE BATOZA SE EXECUTA IN 8 ORE NORMALE PRIN ÎNTREBUINŢAREA „CABARITULUI“ 'tvtvtw iovoi v v,v v-v-v.)ó,í.Vv-v ióoirv.c-x-v-vix-x-vooviv^rvrio(:x:x:y:y:v:v:yvirx;v:v:Y;' In întâmpinarea Ini 33 August Brigada I. UTM dela fabrica „Balanța*4, provoacă la întreceri socialiste toate brigăzile utemiste din întreprinderile sibiene — Inmitorii dela I. 99. S. vor indeplini planul pe semestrul II până la 35 Septemvrie, iar cel de pe August până la 20 August. — Salariaţii întreprinderilor Edilitare îşi iau angajamente concrete — „In întâmpinarea măreţei zile de 23 August, ziua eliberării noastre de sub jugul dictaturii fasciste de către bravele armatelor, este format din ţărani şărpei, sovietice — glăsueşte apelul bunmiuncitori şi dârji în lupta împotriva exploatării şi asupririi chiaburilor. Din comitet fac parte Turturea Petru, preşedinte, Florea Dumitru, Rău Maria, Cruciat Man, Bădilă Ioan, membrii, comisia de cenzori se compune din tov.: Lungu Năstase, Micu Vasile şi Popp Nicola®, gadierilor de la „Baanţa”, — provocăm la întreceri socialite brigăzile de muncă utemiste din raza oraşului nostru. Pornind la muncă cu un nou avânt, — călăuziţi de măreţele exemple date de comsomoliştii lui Lenin şi Stalin, care prin introducerea întrecerii socialiste ca metodă principală în muncă, au contribuit la construirea socialismului şi comunismului, vom fi demni de sarcinile noastre şi le vom îndeplini. Aşteptăm cu încredere răspunsul tovarăşilor noştri brigadieri pentru a trece la întocmirea proceselor verbale cu obiectivele întrecerilor”. „In cinstea lui 23 Anglist vom îndeplini planul pe semestrul II până la 25 Septemvrie, iar cel pe August, pânâ la 20 August. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la IMS Sibiu, întruniţi în adunare generală sindicală, şi-au luat angajamentul ca să întâmpine cu cinste, prin noui întreceri în muncă, sărbătoarea eliberării patriei noastre de sub călcâiul fascist antonescian şi de sub teroarea hitleristă. „Trăgând învăţăminte din munca dusă în primul semestru al Planului de Stat, încrezători în forţele noastre creatoare, pornim hoiiţi în bătălia întrecerilor, luându-ne angajamentul că în cinstea zilei de 23 August, vom îndeplini planul pe semestrul II până la 25 Septemvrie, iar cel de pe luna August până la 20 August. In acest fel, urmând exemplul muncitorilor sovietici, care zilnic înregistrează depăşiri ale planului cincinal, avem toată siguranţa că sub conducerea Partidului, n® vom aduce acest angajament la bun sfârşit”. Muncitorii de la întreprinderile Edilitare işi iau angajamente concrete Muncitorii de la întreprinderile Edilitare Sibiu, urmând pilda marilor întreprinderi fruntaşe din ţară, şi-au luat angajamente în cinstea actului istoric de la 23 August. Astfel muncitorii de la apă-canal şi-au luat angajamentul de a menţine instalaţiile in perfectă stare, asigurând alimentarea cu apă, realizând economii şi menţinând preţul de cost; cei de la salubritate şi anexe vor executa cu regularitate strâng®rea (Continuare în pagina 2-a) Criticile lui Henry Wallace aduse politicei preşedintelui Truman WASHINGTON, 1. — Vorbind la postul de radio New York, Wallace, preşedintele Partidului Progresist American, a cerut preşedintelui Truman să trimeată o misiune comercială în Uniunea Sovietică, în ţările de democraţie populară şi în China eliberată, spre a desvolta relaţiile comerciale cu aceste ţări pentru a evita marea criză economică. El a criticat politica lui Truman. „Acum câtva timp am apus — a afirmat Wallace — că politica noastră militarista ne-a costat cinci miliarde dolari. Acum cheltuim şi mai mult, fără a putea evita criza. Dan a condamnat intenţia lui Truman de a cheltui pentru înarmarea ţarilor Europei Occidentale suma de 1.500.000.000 dolari, fără a soluţiona mai bine importantele probleme interne, ca problema şomajului, a locuinţelor. In încheiere Wallace a declarat că guvernul subestimează marea criză economică, care amenință Statele Unite. Autorităţile de ocupaţie americane din Germania refuza să predea spre judecare pe marea criminală de războiu Ilse Koch BERLIN, 1. — In cadrul unei conferinţe de presă un grup de avocaţi progresişti au arătat la Berlin că autorităţile de ocupaţie americane din Germania refuză să predea pe marea criminală de războiu, Ilse Koch, spre a fi judecată la Buchenwald, locul monstruoaselor ei crime. Deşi autorităţile bavareze au ordonat judecarea Iisei Koch, autorităţile de ocupaţie americane au împiedecat predarea ci