Lupta Sibiului, august 1949 (Anul 6, nr. 2-25)

1949-08-02 / nr. 2

4 fmagii­i 4 Lei Marți, 2 August 1948 AmsS­f (VS) - Wr. 2 (1293) %# SIBIULu9 SSMSmmwmn In cadml unor însufleţite manifestaţii • • a avut loc Duminecă Festivitatea înfiinţării Gospodăriei Agricole Colective „6 MARTIE” din Şelimbăr, a doua din judeţul Sibiu — Participanţii. — Alegerea noului comitet. — Semnarea actului constitutiv. — Salutul delegaţiilor muncitoreşti şi ţărăneşti. — — Darurile aduse — Duminecă dimineaţa, în sala mare, frumos decorată a căminului cul­tural,­­ din comuna Şelimbăr, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut loc festivitatea inaugurării Gospodă­riei Agricole Colective „6 Martie“, a doua din judeţul nostru. In afară de cele 59 faamilii ale plugarilor muncitori, care au cerut CC al PMR şi guvernului să le aprobe înfiinţarea Gospodăriei Agri­cole Colective, au participat: tov. Stroia Andrei, deputat d© Sibiu, din partea Comitetului Central PMR, biroul judeţean PMR în frunte cu tov. Mara Slaviton, tov. deputat Pleacă Mihai, membrii Comitetului Provizoriu al judeţului în frunte cu tov. preşedinte Badea Ilie, bi­r­ou­rile Organizaţiilor de mesa­ju- car© le va educe o nouă viaţă. muncitorilor de la întreprinderea „Libertatea“, care au luat sub pa­tronajul lor Gospodăria Agricolă deţeine, o delegaţie din parte­a ar­matei, ziarişti etc. Prezidiul şedinţei a fost consti­tuit din tov. Stroia Andrei, delegati *6 Martie“, a delegaţiei de la „In­ai CC al PMR, fie** Dumitru, dependenţa“, IMS, Telefoane,­­ membru al Gospodăriei Colective,­­ «kg«­1« de tărâm muncitori din /_. . ... Gospodăria A­gri­olă „Zonle -Tur-Botea Suman, preşedintele Corni­­i .­­ . . ^ 1- • I nişor şi a delegaţilor de «ăraru teiului Pr vi­oriu dn comuna Şe- !­­ . . „6 , v muncitori din Cr­e­ian, Burigard, limbăr şi Rada Dumitru, instructor ( Vettemi Quşteriţa, Răşinari, Po­­judeţean, I­placa, Sebeşul de jos, Tălmăciţi. După alegerea prezidiului a luat Brad, Avrig, Săcel, Nucet şi Ocna, cuvântul tov. Stroia Andrei, care­­ aU salutat plugarii muncitori în numele CC al PMR a salutat plugarii muncitori din Şelimbăr, felicitându-i pentru hotărîrea ce au luat-o de a rupe cu trecutul de sărăcie, lipsuri și mizerie și a se asocia într’o gospodărie colectivă (Continuare în pagina 2-a)­­ moale. | REP. din agricultura sovietică cea mai avansată agricultură din lume. Semnarea actului constitutiv A urmat darea de seamă a co- muncitori din URSS și care au făcut mitetului de organizare aprobată în unanimitate de polularea generală. Apoi s’a cetit primul articol din Statut dându-sO gospodăriei numele „6 Martie“. In ropot de aplauze s’a semnat apoi actul de constituire. Ţărani bătrâni, de 77 de ani, ca Moisin Petre senior, tineri ca Ioan Cotora, femei ca Singer Sofia şi Rău Maria, cu zâmbetul pe buze, cu faţa surâzătoare, încrezători în noua formă de m­uncă şi repartiţie ce-o inaugurează, şi-au pus semnă­tura pe actul de constituire. De astăzi înainte cei 59 de plu­gari muncitori, urmând învăţătura Rezoluţiei din 3­5 Marti© a CC al PMR, şi-au deschis o nouă viaţă, aceea experimentată de ţăranii ALEGEREA NOULUI COMITET DE CONDUCERE Noul comitet de conducere ales de adunarea generală a goscolurii­ Cuvântul tov. Stroia Andrei, delegatul C. C. al P. M. R. La încheierea primei părţi a se­­cântei a luat din nou cuvântul tov. deputat Stroia Andrei, care a arătat importanţa Rezoluţiei istorice din 3­5 Marti© a CC al PMR pentru alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, şi celea ce s© deschid© ţărănimii muncitoare prin gospodăriile agricole colective, car© le va crea o viaţă mai bună. A trasat apoi sarcinile comitetu­lui, sarcinii© membrilor gospodăriei, grija ce­ trebue s’o aibă pentru avutul comun şi vigilenţa neîntre­ruptă pentru a preveni orice în­cercare a duşmanului de clasă, de a împiedeca buna desfăşurare a activităţii gospodăriei. SALUTUL DELEGAŢIILOR DE MUNCITORI ŞI ŢARANI MUNCITORI După amiază, manifestaţiile au continuat în prezenţa delegaţiilor 4AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA> Teroarea ras­­tă în Statele Unite se manifestă tot mai mult NEW YORK. 1. — Peste 2000 de locuitori ai oraşului Chicago au ţinut timp de câteva zile sub teroare pe un titrat universitar negru, împreună cu familia sa, care s’a mutat într-un cartier exclusiv ,,alb” din Chicago. Mulţimea strânsă în faţa clădirii a con­în casă, strigând „vreun sânge”. Poliţia nu a intervenit decât după trei zile. Importante calităţi de bunteac au sosit din URSS BUCUREŞTI. 1. — Ieri au sosit în­­ aducând, în cadrul convenţiei comerciale tinuat timp de trei zile şi trei nopţi să­­ portul Constanţa vasele sovietice „Fire­ româno-sovietice, importante cantităţi de . w, arunce mietre, cărămi­i şi torţe aprinse „ derîeh Engels” şi „Mareşal Tolbuchin”, bumbac pentru industriile noastre textile,­­ etc.”. u­ ri 1 Prin aplicarea unor noul metode de muncă Sudorii dela fabrica „Independenţa“ Sibiu au reuşit să realizeze importante economii de materiale şi timp — Prin folosirea metodei electrozilor, s’a reuşit mon­­tarea unui schelet de batoză la 8 ore de munci — Aşa se­ explică faptul că s’a ajuns azi la situaţie, ca un schelet de batoză să poată fi montat în nu mai mult de 8 ore normale de muncă. Electrozii din sârmă moale siunt în fiecare zi ce trece muncitorii metalurgişti de la „Independenţa“ Sibiu, reuşesc să­-şi îmbunătăţească metodele de muncă, să reducă timpul d­e executare a lucrărilor şi în acelaşi timp să fabrice anumite piese de o valoare calitativă mas­­ preparaţi cu o soluţie de carbid superioară,­­ dextrină şi clei, promiţând astfel ca acest© simţitoare progrese, s’p­t să se poată face sudratul o singură putut ajunge numai în urma unei , dată şi cu un singur strat — spre minuţioase analize — în spirit critic deosebire de metoda practicată până azi, când sudarea se făcea în câte două straturi, fapt care implica un consum în plus de material şi pier­dere de timp. ÎNTRECERILE DE FORMA NOUA... a muncii de pana si autocritic aci. In cadrul întrecetelor de formă nouă, mobilizaţi şi îndrumaţi de către organizaţia de porund, sudorii de la „Independenţa“ şi-au mărit eforturile de muncă şi în strânsă colaborare cu tehnicienii şi ingi­nerii ei au reuşit să înregistreze succese importante. Deşi nu­ă întâmpină oare­cari greu­tăţi, — inerente în faza începutu­lui — de aplicare a nouilor me­tode de muncă — sudorii au reuşit să depăşească planul cu 80o­0, ast­fel încât ei lucrează, încă dela 20 Iunie, în centul lunei August. Prin întrebuinţarea aşa zisului „caharit“ — un fel die roma-­ şablon — s’a reuşit să se obţină sţmţitoaî© economii de timp la aşezare­a pieselor pentru sudat, pre­cum şi beneficii întreprinderii. Aşa, bunăoară, la 2100 electrozi cât necesita munca lunar, astăzi se întrebuinţează numai 1700 — rezul­tând deci o economie de 400 elec­trozi. In cadrul eforturilor, depuse pen­tru întrebuinţarea acestei noui metode de muncă, pentru reali­zarea de economii şi reducerea timpului de execuţie a unor lucrări, s-au evidenţiat muncitorii Szepîpky­ductivităţii muncii, sudorii d©la­­ Alexandru, cu 140 o/0 depăşire de „Independenţa“ au reuşit să reducă, normă, Nistor Alexandru şi Daneu timpul de fabricaţie, prin folosirea I Ion eu 96°/o şi Maurer Gustav cu metodei electrozilor din sârmă 1­50o/o depăşire de normă. In lupta pentru ridicarea pro- UN SCHELET DE BATOZA SE EXECUTA IN 8 ORE NORMALE PRIN ÎNTREBUINŢAREA „CABARITULUI“ 'tvtvtw iovoi v v,v v-v-v.)ó,í.Vv-v ióoirv.c-x-v-vix-x-vooviv^rvrio(:x:x:y:y:v:v:yvirx;v:v:Y;' In întâmpinarea Ini 33 August Brigada I. UTM dela fabrica „Balanța*4, provoacă la întreceri socialiste toate brigăzile utemiste din întreprinderile sibiene — Inm­itorii dela I. 99. S. vor indeplini planul pe semestrul II până la 35 Sep­­temvrie, iar cel de pe August până la 20 August. — Salariaţii întreprinderilor Edilitare îşi iau angajamente concrete — „In întâmpinarea măreţei zile de 23 August, ziua eliberării noastre de sub jugul dictaturii fasciste de către bravele armate­lor, este format din ţărani şărpei,­­ sovietice — glăsueşte apelul bun­miuncitori şi dârji în lupta împo­triva exploatării şi asupririi chia­burilor. Din comitet fac parte Tur­turea Petru, preşedinte, Florea Du­mitru, Rău Maria, Cruciat Man, Bădilă Ioan, membrii, comisia de cenzori s­e compune din tov.: Lungu Năstase, Micu Vasile şi Popp Ni­cola®, gadierilor de la „Ba­anţa”, — pro­vocăm la întreceri sociali­te bri­găzile de muncă utemiste din raza oraşului nostru. Pornind la muncă cu un nou avânt, — călăuziţi de măreţele exemple date de comsomoliştii lui Lenin şi Stalin, care prin intro­ducerea întrecerii socialiste ca metodă principală în muncă, au contribuit la construirea socialis­mului şi comunismului,­­ vom fi demni de sarcinile noastre şi le vom îndeplini. Aşteptăm cu încredere răspunsul tovarăşilor noştri brigadieri pentru a trece la întocmirea proceselor ver­bale cu obiectivele întrecerilor”. „In cinstea lui 23 Anglist vom îndeplini planul pe semestrul II până la 25 Septemvrie, iar cel pe August, pânâ la 20 August. Muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii de la IMS­ Sibiu, întruniţi în adunare generală sindicală, şi-au luat angajamentul ca să în­tâmpine cu cinste, prin noui în­treceri în muncă, sărbătoarea eli­berării patriei noastre de sub călcâiul fascist antonescia­n şi de sub teroarea hitleristă. „Trăgând învăţăminte din munca dusă în primul semestru al Planului de Stat, încrezători în forţele noastre creatoare, por­nim ho­­i­iţi în bătălia întrece­rilor, luându-ne angajamentul că în cinstea zilei de 23 August, vom îndeplini planul pe semes­trul II până la 25 Septemvrie, iar cel de pe luna August până la 20 August. In acest fel, ur­mând exemplul muncitorilor so­vietici, care zilnic înregistrează depăşiri ale planului cincinal, avem toată siguranţa că sub con­ducerea Partidului, n® vom aduce acest angajament la bun sfâr­şit”. Muncitorii de la întreprin­derile Edilitare işi iau an­gajamente concrete Muncitorii de la întreprinderile Edilitare Sibiu, urmând pilda ma­rilor întreprinderi fruntaşe din ţară, şi-au luat angajamente în cinstea actului istoric de la 23 August. Astfel muncitorii de la apă-canal şi-au luat angajamen­­tul de a menţine instalaţiile in perfectă stare, asigurând alimen­tarea cu apă, realizând economii şi menţinând preţul de cost; cei de la salubritate şi anexe vor exe­cuta cu regularitate strâng®rea­ (Continuare în pagina 2-a) Criticile lui Henry Wallace aduse politicei preşedintelui Truman WASHINGTON, 1. — Vorbind la pos­tul de radio New York, Wallace, preşe­dintele Partidului Progresist American, a cerut preşedintelui Truman să tri­­meată o misiune comercială în Uniunea Sovietică, în ţările de democraţie po­pulară şi în China eliberată, spre a des­­volta relaţiile comerciale cu aceste ţări pentru a evita marea criză economică. El a criticat politica lui Truman. „Acum câtva timp am apus — a afirmat Wallace — că politica noastră militarista ne-a costat cinci miliarde dolari. Acum chel­tuim şi mai mult, fără a putea evita criza. Dan a condamnat intenţia lui Tru­man de a cheltui pentru înarmarea ţa­rilor Europei Occidentale suma de 1.500.000.000 dolari, fără a soluţiona mai bine importantele probleme interne, ca problema şomajului, a locuinţelor. In încheiere Wallace a declarat că gu­vernul subestimează marea criză econo­mică, care amenință Statele Unite. Autorităţile de ocupaţie ame­ricane din Germania refuza să predea spre judecare pe marea criminală de războiu Ilse Koch BERLIN, 1. — In cadrul unei confe­rinţe de presă un grup de avocaţi pro­gresişti au arătat la Berlin că autorită­ţile de ocupaţie americane din Germania refuză să predea pe marea criminală de războiu, Ilse Koch, spre a fi judecată la Buchenwald, locul monstruoaselor ei crime. Deşi autorităţile bavareze au or­donat judecarea Iisei Koch, autorităţile de ocupaţie americane au împiedecat predarea ci

Next