Lupta Sibiului, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-09-01 / nr. 26
Pagina 2 GOETHE, MARELE UMANIST Rezumat din Conferinţa ţinută de ERNST FISCHER, consilier municipal al Vienei, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la naşterea lui Goethe, a acestei forme a evidenţiaţilor in producţie insoţiile de bucurie ale poporului muncitor agitaţiei bolşevice, obţinând realeţite de un superficial articol des, în urna rezultatului obţinut de „Prrpre întrecerile socialiste. Ar fi studul celor ce muncesc”, fost mult mai nimerit, venindu-se Al treilea punct îl constitue filmul In urma concursului iniţiat lipsa articolelor privind viaţa de acum două luni între gazetele de Partid sau cea sindicală, comperete din întreaga ţară, multe baterea superstiţiilor şi reali, din colectivele de redacţie ale zări din Uniunea Sovietică, gazetelor de Ernst Fischer a înfăţişat per- descrise d© Goethe în lumina 1 treime te luptăm cu tablourile, cărţile sonalitatea şi activitatea lui puternică a unui realism umam- Goethe în mijlocul societăţii în care a trăit, precum şi importanţa pe care o ar© el pentru epoca noastră. „A vorbi despre Goethe, a apus Fischer, însemnează a vorbi despre nesfârşitele posibilităţi ale desvoltării şi ridicării personalităţii umane. Trebu© să încercăm, să cercetăm cu conştiinciozitate, condiţiile externe şi intern© care au determinat creaţia literară a lui Goethe, să-l cunoaştem ca fiu genial al timpului său şi, în sfârşit, să cercetăm contribuţia lui Goethe nu numai ca valoare literară, ci şi ca forţă vie.” „Goethe a trăit în lumea îngustă, mărginită şi ipocrită a filistinilor germani, care nu puteau favoriza desvoltarea unui spirit genial şi liber, ci, dimpotrivă, îi erau cât se poate de ostili.” „Tânărul Goethe a fost influenţat de idieile burgheziei ascendente, de teoriile revoluţionarist. Goethe nu a privit numai toate conflictele strânse într’um tot unitar, (pe de o parte „Eul” arzător, doritor de a se realiza, pe de altă parte, rezistenţa surdă a societăţii), ci el a văzut lupta reală a individualităţilor pentru conţinutul şi forma vieţii, pentru dtesvoltar©a şi apărarea personalităţii în societatea burgheză.” Acelaşi conflict între umanitate şi soarta grea, impusă de societate este tema principală a „Iphigeniei”. Goethe şi-a dat seama că relaţiile sociale sunt relaţiile dintre oameni, că este necesar să descoperim relaţiile dintre oameni şi să le transformăm, pentru a institui o nouă ordine umană. A fost o greşală din partea lui Goethe, că a crezut că indivizii singuri pot realiza ceea ce numai o clasă socială poate înfăptui. Jurnalul „URSS d© azi” Nr. 15 ne vorbeşte despre frumoasa serbare a literaturii cazahe care s’a ţinut la Moscova, în P© Tot în această peliculă putem vedea perete din iitre , lângă chestiunile strâns legate de frumoasa inovaţie în agrotehnică, realita r-lliOi rvîtJ .ti Ini I »-t.i-.rv/-l-ti 4,cx rlît-* Cornii ' 1« 1 _ î i* j.?: ___• x- 2 ____ __ 12 a fost obligat ca să transpună a-; prinderile şi fabricile oia-ului j procesul de producţie din sânul!zată de specialiştii sovietici nare ale nouii epoci. In iureşul coastă autoeliberarea personalităţii în-(nostru au început să privească întreprinderii, care trebue să fi© reuşit după" o muncă grea să planteze ideilor burghezo-revohiţionare, el' t)’° ®Pocă de n^kism, căci realismul j cu toată seriozitatea scopul bine j pe prim plan. In și-a descoperit adevărata vocaţie 8511 «'compatibil mediului nu-i penni- j întemeiat al gazetelor de pe- j vință gazeta de peliculă mai prezintă alegerile și s’a desvoltat în genialitatea sa,'^a * -dphigenia” în problema- j retei au început să-și dea seama I „Elastic” se mărginește a ex-j ceasta ___ _ ca poetul cel mai puternic, cel tjca aocfeta^‘ burgheze: E3 a putut an- ^ (ţe importanţa educativă şi or-J pune doar careta fotografii ale parlamentare din Ungaria şi manifestări profund si cel mai pasionat ticipa triumful complet al libertăţii o- ganizatorică a acestei forme a ■ evidenţiaţilor în prodUCţi© inso mia da Knankio ala rvînnni alt muncitor mai profund şi cel mai pasionat al tinerii burghezii ” man e numai într’o acţiune simbolică. „Nu există geniu care să nu Ernat Fischer a vorbit ofie influenţat de mediul în care P®rele remarcabile ale lui Goethe, ca S trăieşte dar Goethe a devenit flosof «* cercetător al naturii. Pentru poetul nemuritor al umanităţii, I Goethe, lumea 613 0 realitete ^ con tocmai pentrucă scrierile sale sunt strâns legate de viaţa burgheziei ascendente din acea epocă şi pentrucă a fost, cu toat fibrele fiinţii sale, un poet german,”trolabilă prin simţuri. Şi chiar dacă ar fi fost o greşală să-l considerăm ca materialist consecvent, el nu a fost departe de ideile materialismului dialectic. Un loc însemnat în conferinţa hii. Conferenţiarul a vorbit apoi Ernst Fischer’ 3 °Pera -**“*'• succese în transformarea lor în adevărate arme de luptă la îndemâna organizaţiilor de Partid şi celor sindicale. Avem în această privinţă de exemplu gazetei© de perete de la „Independenţa”, „Flamura Roşi©”, „Libertatea”, Fabrica de Creioane, „Tiparul Roşu”, etc., care au înastfel efectiv în ajutor mijlo cu caracter sportiv „Patinatorii” care caşilor în producţie, dacă expune explică arta patinajului şi îndeamnă nerea fotografiilor evidenţiaţilor marile mame spre acest sport, care de-a s’ar fi făcut însoţită de către un voltă vigoarea tineretului. Datorita unarticol concret care să vorbească mai antrenamentului metodic patinatorii despre metodele p© care evidenţiaţii le-au folosit în muncă. In despre desvoltarea spirituală şi despre evoluţia lui Goethe. Citând critica lui Karl Marx despre Goethe, el a spus: „In Goethe se dă o luptă continuă între poetul genial, decepţionat de nimicnicia mediului în **.. Aceste unitate, această armor,« a care trăieşte prudentul cetăţean »nul individ °U Cea,a Vieţv’..unui secol întreg, cu progresul omeni.zi, — această desvoltare a personalităţii, face din „Faust” o epopee umană inegalabilă. „Goethe a crezut, cu toată convingerea, în viitorul omenirii, — îşi încheie Ernst Fischer conferinţa, — şi aceasta este conţinutul arzător al umanismului ton”. Goethe a fost un poet al burgheziei ,, _ dar, ca fiecare mare poet, el sta înălţat personalităţi puternicie, domnoase . . . . .. 7 . ... 1 se , deasupra clasei şi epoca în care a trăit. El ne-a arătat ce poate deveni omul, ce d© libertate, într’o epocă de frământare socială. Conflictul dintre personalitate şi societate, car© a fost descris pentru prima dată ‘“T’ în această dramă, a fost apoi 1 ,mţi posibilităţi de desvoltare multilaterală are, ce plenitudine de forţe ascunde sa. prelucrat, în toată amploarea sa,h capitaliste’ izbucneşte aeîn. în romanul de tinereţe al lui1 In trio epocă în care, din putreziciunea rgheziei capitaliste izbucneşte neîncrederea în posâbîlităţle omului negarea C^d^: Suferinţele, tânărhii ^ * nîhilismul mesmetofel«, Werther”. Valoarea şi farmecul ____„ _ acestui roman d© dragoste, constă în patosul revoltei burgheze împotriva tradiţiei, soarta individualităţii, care se loveşte de barierele sociale, dar care nu renunţă la libertate nici în faţa morţii.” „In tragedia „Egmont”, Goethe a încercat să contureze noua sa concepţie asupra personalităţii independente de relaţiile sociale. In această operă, pe care Goeth© a scris-o înainte de plecarea sa la Weimar, el singur şi-a tras poziţia de viitor în societate, opoziţia unui om pregătit să se supună ordinei sociale, dar care nu acceptă să-şi jertfească libertatea spirituală.” .Cunoaşterea profundă a scriedin Frankfurt, vlăstar al unor oameni înstăriţi, consilier intim la Curtea de la Weimar, care se vede obligat să se resemneze şi să se adaptez© epocii.” „In ,Götz von Berlichingen’ — continuă Fischer — Goethe a în- cercat, pentru prima dată, să descrie poziţia şi frământările unei in aceasta epocă, suntem mai hotărîţi ca oricând, te apărăm moştenirea umanistă lăsată de Goethe. Şi nu trebue sa apărăm numai operele realizat© de umanismul burghez al lui Leonardo da Vinci, Cervantes, Shakespeare, Goethe, Mozart şi Beethoven, ci şi operele muzicale să trăiască, să fie veşnici vii şi tu nu constitue numai delectarea spiritului în orele de recreaţie, ci te ajute, zi de zi, la desvoltarea şi progresul popoarelor. Noi, salutăm astfel, în marele Goethe, pe poetul nemuritor şi aportul pe care l-a adus la victoria omenirii. (După „Oeeterreichische Zeitung 26 Iunie 1949) OCX-XX-X-X-X-XX-X-X-K-X-X-X-X-X X-X K-X X-x X X-K K-X X-X-X-X-X-X X-X-X X-XX-K-X-X X-X K X Folosind cu toată atenţia timp care a mai rămas până la închiderea concursului Gazetele de perete de la fabrica ,,Metalurgica“ şi „Elastic“ vor trebui să facă o serioasă cotitură în care Goethe a concentrat în figura,să oglindească problemele general, articolele scurte şi cernsimbolică a lui Rmst, întreaga evohi- * care muncitor» sunt direct crete legate strâns de interese© ţi© a omenirii. Identitatea dintre întâm-! »şaţi, m* cu seamă în ceea | fabricii și a pariaţilor ei, nu plarea subiectivă si realitatea obiectivă, jce P«TM*» procesul de mărire I prea se observă pe gazeta ddintre desvoltarea individului şi a so- N1 îmbunătăţire a producţiei şi j perete dela „Elastic . h ares cietăţii, este caracteristic marelui rerii- I P^rităţii muncii pe linia! 9©ns putem ’ indicată de Planul deStat. Chestiunile strâns legate de actualitate şi de viaţă întreprinderilor respective au început deasemenea să fie tratate sub diferite forme, din sens putem cita doar articolul tov. D. Cojocaru întitulat „Să intensificăm munca de ridicare a nivelului politic, ideologic și cultural”, car© est© critic dar nu dă nici el sugestii de felul cum ar ce în ce mai variate, printre care putea fi îmbunătăţită munca în epigrama, caricatura, dialogul acest domeniu a „Elastic” Artihumoristic, etc. cele bine scrise, dar generale. Dar dacă multe din gazetele de nelegate de întreprindere sunt: perete din oraşul nostru sau trei cei despre Lupta pentru Pace, zii din lâncezeală, abordând în „Economiile prin CEC şi ,.Caarticole variate problemele la: cele de ajutor reciproc” ai tov, ordinea zilei care interesează pe Dragomir. Cât priveşte însaaliaţi, mai putem însă încă1 semnala zi de 23 August gazeta întâlni cazuri ca acelea dela de perete dela „Elastic a expus „Elastic” sau „Metalurgica” ur'V P^ru articole, fapt pozitiv. Nici nu se poate observa o preocu- j acestea nu pot să scuze însă lippare destul de serioasă pentru' șuirile arătate mai sus, pe care înlăturarea aspectelor negative, f^ra îndoială colectivul de re- Examinând aceste gazete de perete cititorul nu va putea în primul rând desprinde o preocupare pentru concursul a! cări termen de închidere s’a apropiat de acum simţitor. La „Elastic”, faptul că responsabilul gazetei a plecat în concediu nu poate constitui o scuză pentru dactare le va înlătura în scurt timp prin antrenarea în primul r rând în jurul gazetei a cât mai multor corespondenţi din rându- rile evidenţiaţilor şi din toate secţiile fabricii, pe care să-i i- Istruiască a scrie concret şi critic. De asemenea, va trebui întrodusă metoda critică constructivă a epigramelor şi caricaturilor. O gazetă de perete slabă este cea de la fabrica „Metalurgica” datorită aceluiaşi fapt că n’ateu au fost cercetate, sistematizate şi 1 Totodată se aduce la cunoştinţă oraşuluiIniune climaterică pusă la dispoziţia pooporului muncitor care îşi poate petrece în tihnă aci vacanţele de care beneficiază în regimul socialist. Privită în sit încă să antreneze în jurul ei ansamblu ţi se pare a fi un lucru de corespondenţi. Făcând abstraţie domeniul fanteziei. Totuşi datorită unei de articolul despre 23 August scris în două limbi, română și (Continuare în pagina 3-a) .LUPTA STATULUI" in atenta posesorilor de opere de arta Ministerul Artelor urmând a că din lucrările importante, distrânge material documentar anisterul Artelor este interesat să supra operelor de artă aparţinând facă achiziţii, scop în care a mamaeştrilor picturii şi sculpta iiitorii ce doresc a oferi operele maghiară, gazeta de perete curomâneşti, având în vedere nec© spre cumpărare vot care oferte prinde foarte puţine semnături, sitatea acestor informaţiuni pen- detaşate, conform datelor de mai fiind scrisă în cea mai mare parte tru întocmirea unei evidenţe a sus, plus menţiunea preţului. Ide tov. Nie. Tiriba, care expune patrimoniului nostru artistic, nc ! Posesorii operelor de artă sunt două articole şi o poezie şi de adresăm cititorilor noştri, care de-a rugaţi a privi cu toată seriozitatea un tov. student praefiant, care taţii burgheze în mijlocul căreia ţin asemenea opere, cu rugămin- această acţiune impozantă pen- deasemenea a expus două arii-.abuzurile de tutun şi alcool. La tei trăiau, contrazicerile tipurilor şir tea de a informa Ministerul Artru cunoaşterea tezaurului artistic colo. Acest lucru nu este just. 0 bolile cari sunt neglijate în tratare, au relaţiilor dintre oamenii, care se telor despre existenţa lor cu se desvoltă în această societate, cificarea autorului, prin ea şi în parte împotriva ei, mărimii şi felului lucrării. j tură a Comitetului Provizoriu al ____________ fiesc un mai plat, tehnici arte socialiste, aceastâ feerie a putut fi realizată. Ac! sunt izvoare cu ape curative care reuşesc să vindece pe cei suferinzi. Un funicular duce pe cei care îşi petrec aci concediul, jos pe plaja însorită a mări „Pâziţi-vă inima” este filmul care ne arată urmările unei vieţi neregulate sau nam i-u- uu ““»O cote. ncest mcju ru cote juai, ci rome cari sunt neglijate in tratare, au lor cu spe- al poporului nostru şi a informa gazetă de perete bună trebue să influenţe foarte diurătare pentru inimă, subiectului, fără întârziere Secția Artă și Oui- EUGEN \NDREI creind aci t sirurile conjnetive care stărrSrii I tură a PnmitatiiU' Provizoriu al ‘ li**», („u. ANUL I CVN) — Nr. 26 (1317) Cinema „TIMPURI NOUI“ 41 14-lea program ale filme «locumettare In săptămâna aceasta cinematograful Jurnal Romfilm în car© facem cunos„Timpuri Noui” prezintă publicului ştiință cu asidua muncă depusă (te către bian o altă serie de filme documentam muncitorimea din RPR în întâmpinarea sovietice, contribuţie concretă în cui lui 23 August. Mai departe, felul cum turalicarea maselor. Programul bogat ceasta cuprinde: ţăranii muncitori din gospoul Lunado din săptămâna a-j jos jud. Cluj, şi-au înţeles rolul pe care îl au în construirea socialismului şi noi în ţară. De asemenea, plecarea delegaţii tineretului român la Festivalul Mondial al Tineretului care s-a ţinut la Budapesta şi care a fost un nou prilej pentru afirmarea dorinţei de pace şi libertate a popoarelor din lumea întreagă. sovietice au reuşit să doboare atatei recorduri. In „Danfifia ruseşti” vedem mleria femeilor sovietice în acest domeniu, care constitue un element destul de preţios al artei populare sovietice. In timpul ţarismului, această artă nu a cunoscut desvoltarea şi valoarea cuvenită datorită asupririi la care eru supuşi aceşti muncitori. Acum inte, după Marea Revoluţie din Octomvrie, această artă a păşit viguros înainte, pentru a-şi câştiga locul cuvenit în istoria mondială. „Mingledaur” este numele pe care nu trebue să-l uite nimeni. Este proectul noului plan cincinal stalinist care va construi un gigant al industriei electricităţii. Stepa Adzerbaigeanului va fi complet readusă la viaţă datorită mări Kuria care va lua naştere aci prin ridicarea unui imens baraj. „Perla Caucazului” este localitata Sop, care întrtadevăr se poate numi „Perlă’ . In aceste locuri găsim o minunată sta M. NICULAE