Lupta Sibiului, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-09-01 / nr. 26

Pagina 2 G­OETHE, MARELE UMANIST Rezumat din Conferinţa ţinută de ERNST FISCHER, consilier municipal al Vienei, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la naşterea lui Goethe, a acestei for­me a­­ evidenţiaţilor in producţie inso­­ţiile de bucurie ale poporului muncitor agitaţiei bolşevice, obţinând reale­­­ţite de un superficial articol des­, în urna rezultatului obţinut de „Prr­pre întrecerile socialiste. Ar fi s­tudul celor ce muncesc”, fost mult mai nimerit, venindu-se Al treilea punct îl constitue filmul In urma concursului iniţiat lipsa articolelor privind viaţa de acum două luni între gazetele de Partid sau cea sindicală, com­­perete din întreaga ţară, multe baterea superstiţiilor şi reali­, din colectivele de redacţie ale zări din Uniunea Sovietică,­­ gazetelor de Ernst Fischer a înfăţişat per-­ descrise d© Goethe în lumina 1 treime te luptăm cu tablourile,­­ cărţile sonalitatea şi activitatea lui puternică a unui realism umam- Goethe în mijlocul societăţii în­ care a trăit, precum şi impor­tanţa pe care o ar© el pentru epoca noastră. „A vorbi despre Goethe, a apus Fischer, însemnează a vorbi des­pre nesfârşitele posibilităţi ale desvoltării şi ridicării personali­tăţii umane. Trebu© să încercăm, să cercetăm cu conştiinciozitate, condiţiile externe şi intern© care au determinat creaţia literară a lui Goethe, să-l cunoaştem ca fiu genial al timpului său şi, în sfâr­şit, să cercetăm contribuţia lui Goethe nu numai ca valoare lite­rară, ci şi ca forţă vie.” „Goethe a trăit în lumea în­gustă, mărginită şi ipocrită a filistinilor germani, care nu pu­teau favoriza desvoltarea unui spirit genial şi liber, ci, dimpo­trivă, îi erau cât se poate de ostili.” „Tânărul Goethe a fost in­­fluenţat de idieile burgheziei as­cendente, de teoriile revoluţio­narist. Goethe nu a privit nu­mai toate conflictele strânse într’um tot unitar,­­ (pe de o parte „Eul” arzător, doritor de a se realiza, pe de altă parte, rezistenţa surdă a societăţii),­­ ci el a văzut lupta reală a in­dividualităţilor pentru conţinutul şi forma vieţii, pentru dtesvolta­­r©a şi apărarea personalităţii în societatea burgheză.” Acelaşi conflict între umanitate şi soarta grea, impusă de socie­tate este tema principală a „Iphi­­geniei”. Goethe şi-a dat seama că rela­ţiile sociale sunt relaţiile dintre oameni, că este necesar să des­coperim relaţiile dintre oameni şi să le transformăm, pentru a institui o nouă ordine umană. A fost o greşală din partea lui Goethe, că a crezut că indivizii singuri pot realiza ceea ce nu­mai o clasă socială poate înfăp­tui. Jurnalul „URSS d© azi” Nr. 15 ne vorbeşte despre frumoasa serbare a lite­raturii cazahe care s’a ţinut la Moscova, în P© Tot în această peliculă putem vedea perete din iitre­ , lângă chestiunile strâns legate de frumoasa inovaţie în agrotehnică, reali­ta r-lliOi rvîtJ .ti Ini I »-t.i-.rv/-l-ti 4,cx rlît-* Cornii ' 1« 1 _ î i* j.?: ___• x- 2 ____ __ 12 a fost obligat ca să transpună a-; prinderile şi fabricile oi­a-ului j procesul de producţie din sânul!­zată de specialiştii sovietici nare ale nouii epoci. In iureşul­­ coastă autoeliberarea personalităţii în-(nostru au început să privească­­ întreprinderii, care trebue să fi© reuşit după" o muncă grea să planteze ideilor burghezo-revohiţionare, el' t)’° ®Pocă de n^kism, căci realismul j cu toată seriozitatea scopul bine j pe prim plan. In și-a descoperit adevărata vocaţie 8511 «'compatibil mediului nu-i penni- j întemeiat al gazetelor de pe- j vință gazeta de peliculă mai prezintă alegerile și s’a desvoltat în genialitatea sa,'^a * -dphigenia” în problema- j retei au început să-și dea seama I „Elastic” se mărginește a ex-j ceasta ___ _ ca poetul cel mai puternic, cel tjca aocfeta^‘ burgheze: E3 a putut an- ^ (ţe importanţa educativă şi or-J p­une doar careta fotografii ale parlamentare din Ungaria şi manifestă­ri profund si cel mai pasionat ticipa triumful complet al libertăţii o-­­ ganizatorică a acestei forme a ■ evidenţiaţilor în prodUCţi© inso­ mia da Knankio ala rvînnni alt muncitor mai profund şi cel mai pasionat al tinerii burghezii ” man e numai într’o acţiune simbolică. „Nu există geniu care să nu Ernat Fischer a vorbit o­fie influenţat de mediul în care P®rele remarcabile ale lui Goethe, ca S­ trăieşte dar Goethe a devenit flosof «* cercetător al naturii. Pentru poetul nemuritor al umanităţii, I Goethe, lumea 613 0 realitete ^ con­ tocmai pentrucă scrierile sale sunt strâns legate de viaţa bur­gheziei ascendente din acea epocă şi pentrucă a fost, cu toa­t fibrele fiinţii sale, un poet german,”­trolabilă prin simţuri. Şi chiar dacă ar fi fost o greşală să-l considerăm ca mate­rialist consecvent, el nu a fost departe de ideile materialismului dialectic. Un loc însemnat în conferinţa hii. Conferenţiarul a vorbit apoi Ernst Fischer’ 3 °Pera -**“*'• succese în transformarea lor în adevărate arme de luptă la în­demâna organizaţiilor de Par­tid şi celor sindicale. Avem în această privinţă de exemplu ga­zetei© de perete de la „Indepen­denţa”, „Flamura Roşi©”, „Li­bertatea”, Fabrica de Creioane, „Tiparul Roşu”, etc., care au în­astfel efectiv în ajutor mijlo­ cu caracter sportiv „Patinatorii” care caşilor în producţie, dacă expu­­ne explică arta patinajului şi îndeamnă nerea fotografiilor evidenţiaţilor marile mame spre acest sport, care de-a s’ar fi făcut însoţită de către un voltă vigoarea tineretului. Datorita un­­articol concret care să vorbească mai antrenamentului metodic patinatorii despre metodele p© care eviden­ţiaţii le-au folosit în muncă. In despre desvoltarea spirituală şi despre evoluţia lui Goethe. Ci­tând critica lui Karl Marx des­pre Goethe, el a spus: „In Goethe se dă o luptă con­tinuă între poetul genial, decep­ţionat de nimicnicia mediului în **.. Aceste unitate, această armor,« a care trăieşte prudentul cetăţean »nul individ °U Cea,a Vieţv’..unui secol întreg, cu progresul omeni.zi, — această desvoltare a personalităţii, face din „Faust” o epopee umană inegalabilă. „Goethe a crezut, cu toată convinge­rea, în viitorul omenirii, — îşi încheie Ernst Fischer conferinţa, — şi aceasta este conţinutul arzător al umanismului ton”. Goethe a fost un poet al burgheziei ,­­, _ dar, ca fiecare mare poet, el sta înălţat personalităţi puternicie, domn­oase . . . . .. 7 . ... 1 se , deasupra clasei şi epoca în care a trăit. El ne-a arătat ce poate deveni omul, ce d© libertate, într’o epocă de fră­mântare socială. Conflictul din­tre personalitate şi societate, car© a fost descris pentru prima dată­­ ‘“T’ în această dramă, a fost apoi 1 ,mţi posibilităţi de desvoltare multilaterală are, ce plenitudine de forţe ascunde sa. prelucrat, în toată amploarea sa,h capitaliste’ izbucneşte aeîn. în romanul de tinereţe al lui1 In trio epocă în care, din putreziciunea rgheziei capitaliste izbucneşte neîn­crederea în posâbîlităţle omului negarea C^d­^: Suferinţele, tânărhii ^ * nîhilismul mesm­etofel«, Werther”. Valoarea şi farmecul ____„ _ acestui roman d© dragoste, constă în patosul revoltei burgheze îm­potriva tradiţiei, soarta indivi­dualităţii, care se loveşte de ba­rierele sociale, dar care nu re­nunţă la libertate nici în faţa morţii.” „In tragedia „Egmont”, Goethe a încercat să contureze noua sa concepţie asupra personalităţii independente de relaţiile sociale. In această operă, pe care Goeth© a scris-o înainte de plecarea sa la Weimar, el singur şi-a tras poziţia de viitor în societate, o­poziţia unui om pregătit să se supună ordinei sociale, dar care nu acceptă să-şi jertfească liber­tatea spirituală.” .Cunoaşterea profundă a scrie­din Frankfurt, vlăstar al unor oameni înstăriţi, consilier intim la Curtea de la Weimar, care se vede obligat să se resemneze şi­ să se adaptez© epocii.” „In ,Götz von Berlichingen’ —­­ continuă Fischer — Goethe a în-­ cercat, pentru prima dată, să de­scrie poziţia şi frământările unei in aceasta epocă, suntem mai hotărîţi ca oricând, te apărăm moştenirea uma­nistă lăsată de Goethe. Şi nu trebue sa apărăm numai operele realizat© de umanismul burghez al lui Leonardo da Vinci, Cervantes, Shakes­peare, Goethe, Mozart şi Beethoven, ci şi operele muzicale să trăiască, să fie veşnici vii şi tu nu constitue numai delectarea spiritului în orele de recreaţie, ci te ajute, zi de zi, la desvoltarea şi progresul popoarelor. Noi, salutăm astfel, în marele Goethe, pe poetul nemuritor şi aportul pe care l-a adus la victoria omenirii. (După „Oeeterreichische Zeitung 26 Iunie 1949) OCX-XX-X-X-X-XX-X-X-K-X-X-X-X-X X-X K-X X-x X X-K K-X X-X-X-X-X-X X-X-X X-XX-K-X-X X-X K X Folosind cu toată atenţia tim­p­ care a mai rămas până la închiderea concursului Gazetele de perete de la fabrica ,,Metalurgica“ şi „Elastic“ vor trebui să facă o serioasă cotitură în care Goethe a concentrat în figura,s­ă oglindească problemele general, articolele scurte şi cern­­simbolică a lui Rmst, întreaga evohi- * care muncitor» sunt direct crete legate strâns de interese© ţi© a omenirii. Identitatea dintre întâm-! »şaţi, m* cu seamă în ceea | fabricii și a pariaţilor ei, nu plarea subiectivă si realitatea obiectivă, jce P«TM*» procesul de mărire I prea se observă pe gazeta d­­dintre desvoltarea individului şi a so- N1 îmbunătăţire a producţiei şi j perete dela „Elastic . h ares cietăţii, este caracteristic marelui rerii- I P^rităţii muncii pe linia! 9©ns putem ’ indicată de Planul de­­Stat. Ches­tiunile strâns legate de actualitate şi de viaţă întreprinderilor res­pective au început deasemenea să fie tratate sub diferite forme, din sens putem cita doar articolul tov. D. Cojocaru întitulat „Să intensificăm munca de ridicare a nivelului politic, ideologic și cul­tural”, car© est© critic dar nu dă nici el sugestii de felul cum ar ce în ce mai variate, printre care putea fi îmbunătăţită munca în epigrama, caricatura, dialogul acest domeniu a „Elastic” Arti­­humoristic, etc.­­ cele bine scrise, dar generale. Dar d­acă multe din gazetele de­ nelegate de întreprindere sunt: perete din oraşul nostru s­au tre­­i cei despre Lupta pentru Pace, zii din lâncezeală, abordând în „Economiile prin CEC şi ,.Ca­­articole variate problemele la: cele de ajutor reciproc” ai tov, ordinea zilei care interesează pe­ Dragomir. Cât priveşte în­­sa­aliaţi, mai putem însă încă1 semnala zi de 23 August gazeta întâlni cazuri ca acelea dela de perete dela „Elastic a expus „Elastic” sau „Metalurgica” ur'V P^ru articole, fapt pozitiv. Nici nu se poate observa o preocu- j acestea nu pot să scuze însă lip­­pare destul de serioasă pentru' șuirile arătate mai sus, pe care înlăturarea aspectelor negative, f^ra îndoială colectivul de re- Examinând aceste gazete de pe­rete cititorul nu va putea în primul rând desprinde o preocu­pare pentru concursul a! cări termen de închidere s’a apro­piat de acum simţitor. La „Elas­tic”, faptul că responsabilul ga­zetei a plecat în concediu nu poate constitui o scuză pentru dactare le va înlătura în scurt­­ timp prin antrenarea în primul r r­ând în jurul gazetei a cât mai multor corespondenţi din rându-­­ rile evidenţiaţilor şi din toate­­ secţiile fabricii, pe care să-i i- I­struiască a scrie concret şi critic.­­ De asemenea, va trebui întrodusă metoda critică constructivă a epi­gramelor şi caricaturilor. O gazetă de perete slabă este cea de la fabrica „Metalurgica” datorită aceluiaşi fapt că n’a­teu au fost cercetate, sistematizate şi 1 Totodată se aduce la cunoştinţă oraşuluiI­niune climaterică pusă la dispoziţia poo­porului muncitor care îşi poate petrece în tihnă aci vacanţele de care benefi­ciază în regimul socialist. Privită în sit încă să antreneze în jurul ei ansamblu ţi se pare a fi un lucru de corespondenţi. Făcând abstra­ţie­­ domeniul fanteziei. Totuşi datorită unei de articolul despre 23 August scris în două limbi, română și (Continuare în pagina 3-a) .LUPTA STATULUI" in atenta posesorilor de opere de arta Ministerul Artelor urmând a că din lucrările importante, di­strânge material documentar a­­nisterul Artelor este interesat să supra operelor de artă aparţinând facă achiziţii, scop în care a ma­maeştrilor picturii şi sculpta iii­torii ce doresc a oferi operele maghiară, gazeta de perete cu­româneşti, având în vedere nec©­ spre cumpărare vot care oferte prinde foarte puţine semnături, sitatea acestor informaţiuni pen-­­ detaşate, conform datelor de mai fiind scrisă în cea mai mare parte tru întocmirea unei evidenţe a sus, plus menţiunea preţului. Ide tov. Nie. Tiriba, care expune patrimoniului nostru artistic, nc ! Posesorii operelor de artă sunt două articole şi o poezie şi de adresăm cititorilor noştri, care de-a rugaţi a privi cu toată seriozitatea un tov. student praefiant, care taţii burgheze în mijlocul căreia­ ţin asemenea opere, cu rugămin- această acţiune impozantă pen- deasemenea a expus două arii-.abuzurile de tutun şi alcool. La tei trăiau, contrazicerile tipurilor şir tea de a informa Ministerul Ar­­tru cunoaşterea tezaurului artistic colo. Acest lucru nu este just. 0 bolile cari sunt neglijate în tratare, au relaţiilor dintre oa­menii, care se telor despre existenţa lor cu s­e d­esvoltă în această societate, cificarea autorului, prin ea şi în parte împotriva ei, mărimii şi felului lucrării. j tură a Comitetului Provizoriu al ____________ fi­esc un­ ma­i plat, tehnici ar­te socialiste, aceastâ fe­erie a putut fi realizată. Ac! sunt iz­voare cu ape curative care reuşesc să vindece pe cei suferinzi. Un funicular duce pe cei care îşi petrec aci concediul, jos pe plaja însorită a mări „Pâziţi-vă inima” este filmul care ne arată urmările unei vie­ţi neregulate sau nam i-u- uu ““»O­­ cote. ncest mcju ru cote juai, ci rome cari sunt neglijate in tratare, au lor cu spe- al poporului nostru şi a informa gazetă de perete bună trebue să influenţe foarte diurăt­are pentru in­imă, subiectului, fără întârziere Secția Artă și Oui- EUGEN \NDREI creind aci t sirurile conjnetive care stă­rrSrii I tură a PnmitatiiU' Provizoriu al ‘ li**», („u. ANUL I CVN) — Nr. 26 (1317) Cinema „TIMPURI NOUI“ 41 14-lea program ale filme «locumett­­are In săptămâna aceasta cinematograful Jurnal Romfilm în car© facem cunos­­„Timpuri Noui” prezintă publicului şt­­iință cu asidua muncă depusă (te către bian o altă serie de filme documentam muncitorimea din RPR în întâmpinarea sovietice, contribuţie concretă în cui­ lui 23 August. Mai departe, felul cum turalicarea maselor. Programul bogat ceasta cuprinde: ţăranii muncitori din gospo­ul Luna­do din săptămâna a-­j jos jud. Cluj, şi-au înţeles rolul pe care îl au în construirea socialismului şi noi în ţară. De asemenea, plecarea delegaţi­i tineretului român la Festivalul Mondial al Tineretului care s-a ţinut la Budapesta şi care a fost un nou prilej pentru afir­marea dorinţei de pace şi libertate a po­poarelor din lumea întreagă. sovietice au reuşit să doboare a­tatei re­corduri. In „Danfifia ruseşti” vedem mleri­a femeilor sovietice în acest domeniu, care constitue un element destul de preţios al artei populare sovietice. In timpul ţarismului, această artă nu a cunoscut desvoltarea şi valoarea cuvenită dato­rită asupririi la care eru supuşi aceşti muncitori. Acum inte, după Marea Revo­luţie din Octomvrie, această artă a pă­şit viguros înainte, pentru a-şi câştiga locul cuvenit în istoria mondială. „Mingled­aur” este numele pe care nu trebue să-l uite nimeni. Este proectul noului plan cincinal stalinist care va construi un gigant al industriei elec­tricităţii. Stepa Adzerbaigeanu­lui va fi complet readusă la viaţă datorită mări Kuria care va lua naştere aci prin ridi­carea unui imens baraj. „Perla Caucazului” este localitat­a Sop, care întrtadevăr se poate numi „Perlă’ . In aceste locuri găsim o minunată sta­ M. NICULAE

Next