Lupta Sibiului, octombrie 1949 (Anul 6, nr. 52-77)
1949-10-01 / nr. 52
Respectând criteriul reorganizării pe ramuri de producţie Sindicatele de salariaţi comunali, salariaţi publici şi higiena din Sibiu sau Alegerea Comitetului Sindicatului Unificat După cum se ştie, Confederaţia Generală a Muncii, în plenara a cincea, a hotărît printre altele să se treacă de îndată la reorganizarea tuturor sindicatelor din ţară, pe ramuri de producţie. Ca urmare a acestei hotărîri, Comisia intersindicală pentru organizarea alegerilor, formată din reprezentanţi ai Salariaţilor Publici, Comunali şi Higiena din Sibiu, a trecut la aplicarea ei practică. ŞEDINŢA FESTIVA DE UNIFICARE Miercuri, 28 Septemvrie a. c., la orele 17, s-a desfăşurat în sala cea mare din localul Comitetului Provizoriu judeţean, şedinţa festivă de unificare a celor trei sindicate libiene , al salariaţilor publici, comunali şi higiena. Festivitatea, a fost condusă de un juriu de onoare, format din delegaţii C. G. M-ului, tov. Dinculescu Ion şi Popa Gheorghe, asistaţi de tov. Matei Andrei, preşedintele Comisiei intersindicale pentru organizarea alegerilor, tov. Vasilescu Aurel şi István Ludovic, reprezentanţii organelor puterii de Stat locale, tov. Francisc Weiss şi câte un delegat al sindicatelor respective. După ce corul Sindicatului Higiena a exercutat un reuşit program de cântece româneşti şi sovietice , tov. Dinculescu Ion, delegatul C. G. M., a deschis festivitatea, arătând scopul alegerilor şi sarcinile care stau în faţa sindicaliştilor în lupta pentru promovarea păcii, întărirea disciplinei în munca sindicală, pentru împlinirea şi depăşirea sarcinilor din planul de Stat. In continuare tov. Matei Andrei a prezentat rapoartele de activitate, redactate de conducerea celor trei sindicate reunite în şedinţa festivă de unificare , rapoarte care au fost urmate, apoi, de discuţii. In aclamaţiile celor de faţă, a fost ales apoi următorul comitet al Sindicatului unificat: Avrigeanu Ion, de la transporturi în comun, Matei Andrei, dela Comitetul Provizoriu judeţean, Greavu Ion, muncitor, Buian Alexandru, dela Comitetul Provizoriu orăşenesc, Sârbu Viorica, dela Banca de Stat, Oprea Constantin, dela Comitetul Provizoriu orăşenesc, Stanciu Victor, dela Comitetul Provizoriu judeţean, Simtiom Ioan şi Ganea Vasile, dela transporturi în comun, Veştemean Teodora, dela Banca de Stat, Grigore Ion, dela întreprinderile Edilitare, Cristiu Nicolae, dela Constetor, Orody Ignat dela Comitetul Provizoriu judeţean, Raţ Iosif, dela întreprinderile Edilitare, Gavrilescu Aurelia, dela Comitetul Provizoriu judeţean, Dragoşin Aurelian, dela M. A. N. Lascu Bo c (Urmare diar pagina l-a) Niciodată nu va mai curge sângele nostru pentru o cauză străină de interesele noastre. Vom întrece normele, vom grăbi construcţia lumii nouă, conştienţi că fiecare normă va fi o nouă lovitură dată taberei morţii” — au declarat muncitorii de la „Independenţa”. Zguduitoare au fost scenele în care mame ai căror copii au murit pe front, copii ai căror părinţi au căzut în război sau văduve de război, au lat cuvântul în numele acelora care au simţit mai mult, grozăviile măcelului şi au demascat pe aţâţătorii de războiu, stropiţi cu sângele soţilor, copiilor sau părinţilor lor. „Am avut un copil pe care l-am pierdut pe front. Ştiu ce înseamnă razboiul şi mă declar împotriva acelora carevor să facă iaraşi război” - a spus tov. Elena Opaiş de la fabrica de creioane „Republica” în mentingul de la „Flamura Roşie”. In oraşul şi judeţul nostru au avut loc meetinguri însufleţite la care au participat muncitori de la: Amyzon, Libertatea, Compar, IMS, Steaua Roşie, Drapelul Roşu, Avântul Proletar, UFDR, CFR, ArtalRh, Republice, Flamura Roşie, ris, frizer, Boila Victor, şef de ocol silvic, Gândea Elena, dela Comitetul Provizoriu orăşenesc , Babetet Zaharie, şofer, Duţă Dumitru, muncitor întreprinderile Edilitare şi Burean Nicolae, de la transporturi. In Comisia de cenzori au fost aleşi: Gherghină Dumitru, Vintilă Gh. Macre» Marin, Stroza Victor şi Vârcălav Nicolae. Ca delegaţi, pentru a reprezenta Sibiul la Congresul din Noemvrie care se va ţine în Bucureşti au fost aleşi tov. Matei Andrei şi Greavu Ion. Independenţa, Metalurgica, Balanţa, Union-Cisnădie etc. etc. Peste tot muncitorimea a înfierat acţiunile mârşave ale acelora care vor să transforme din nou sângele popoarelor în dolari. Peste tot s’a strigat: „Vrem pace! Luptăm pentru pace! înlături cu aţâţătorii la războiul” Glasurile celor care au luat cuvântul au fost dârze, erau glasurile constructorilor socialismului, erau glasurile acelora care sunt hotărîţi, ca sub conducerea bastionului păcii, URSS, sub steagul roşu a lui Lenin şi Stalin, să lupte pentru viaţă, pentru pace. Ziua internaţională a păcii va prilejui o nouă manifestaţia a forţelor păcii. Coloanele nesfârşite ale forţelor păcii sunt într’o continuă creştere., Sunt coloanele milioanelor de stegari ai păcii, sunt coloanele formate din sufletui şi trupurile trudnicilor din lumea întreagă care nu pot fi înfrânte. Oamenii muncii de oriunde, sunt hotărîţi să lupte pentru cauza sfântă a păcii şi nu vor înceta lupta lor fără victoria finală asupra taberei obscure a războiului, stropită da sângele popoarelor pe care le-au târît şi vor să le mai târască într’o nouă baie de sânge. T. ALBU Oamenii muncii din întreprinderile sibiene lupta pentru pace încă înainte de începerea celui de al doilea războiu mondial, socialiştii de dreapta au lansat ideea reacţionară a capitalismului „organizat” pa scară mondială şi a „dominaţiei mondiale” în frunte cu Imperiul Britanic şi cu U. S. A. Ei cereau deja celelalte popoare să renunţe la suveranitatea lor naţională şi sprijineau pe „pacificatorii de la München”, care au adus lui Hitler posibilitatea de a înghiţi o serie de ţări europene. Astăzi socialiştii de dreapta, ţinându-se de pulpana încarnatului reacţonar Churchill, agită ideea creării „Statelor Unite ale Europei”, bineînţeles pe baza menţinerii capitalismului. Se ştie, de pildă, că leaderii partidelor socialiste de dreapta au luat parte activă la crearea aşa numitului „Consiliul European”, care reprezintă protepul „Statelor Unite ale Europei”. Amintim în legătură cu aceasta că încă în 1915 Lenta a demascat esenţa reacţionară a lozincii „Statelor Unite ale Europei”. Lenta a arătat că Statele Unite ale Europei sub capitalism sunt echivalente cu o înţelegere a imperialiştilor pentru împărţirea coloniilor. „Desigur, a scris Lenin, sunt posibile înţelegeri temporare intre capitalişti şi între state. In acest sens sunt posibile şi Statele Unite ale Europei, ca înţelegere a capitaliştilor europeni... cu privire la ce însă? „Numai cu privire la înăbuşirea în comun a socialismului în Europa, la apărarea în comun a coloniilor jefuite”. Nu e deloc întâmplător că cosmopolitismul este astăzi o marfă ideologică atât de mult la modă, în primul rând în ţări ca U. S. A. şi Anglia. Pentru a-şi păstra situaţia dominantă în ţările coloniale şi dependent©, burghezia engleză şi americană este nevoită să acţioneze nu numai prin metodele asupririi deschise a popoarelor subjugate, ci şi prin propagarea ideilor cosmopolitismului, nihilismului naţional, al căror ţel este subminarea şi coruperea conştiinţei naţionale a popoarelor. Pentru imperialismul anglo-american, cosmopolitismul a devenit un mijloc de luptă împotriva mişcării de eliberare naţională a popoarelor înrobite şi dependente, mişcare care a luat proporţii neasemuite după sdrobirea fascismului german şi imperialismului japonez. Scopurile agresive, cotropitoare ale imperialismului american sunt terenul prielnic, pe care se desvoltă ideile reacţionare ale cosmopolitismului. Pentru propagarea cosmopolitismului, imperialiştii americani au mobilizat o haită întreagă de filosofi, scriitori şi politicieni reacţionari, care, alături de propovăduirea teoriilor antiumane ale naţiunilor „alese” şi „inferioare”, discreditează principiul suveranităţii naţionale a popoarelor, cer desfiinţarea graniţelor, ‘ crearea „guvernului mondial”, etc. Şi toată această acţiune se desfăşoară sub masca apărării „progresului” şi „civilizaţiei” mondiale. Propaganda cosmopolitismului în lum I mea capitalistă a căpătat un caracter larg, pentru că, în urma celui de al doilea războiu mondial, în viaţa popoarelor s’au petrecut schimbări adânci. După sdrobirea fascismului germano-italian şi a militarismului japonez, situaţia internaţională s-a transformat radical. Forţele imperialismului au slăbit considerabil, pe când forţele socialismului şi democraţiei au crescut cu mult. In ţările din Europa Centrală şi de Sud- Est a triumfat democraţia populară, care a deschis drumul spre socialism. Socialismul este la ordinea zilei în numeroase ţări ale Europei. Clasa muncitoare şi avantgarda ea — partidele comu- niste — au devenit o mare forţă organizatorică şi conducătoare în lupta popoarelor pentru nimicirea capitalismului , pentru victoria socialismului. Al doilea războiu mondial a arătat în mod deosebit de convingător că burghe-zia e incapabilă de a apăra libertatea şi independenţa naţională a propriilor ţări, că mai presus de interesele patriei şi poporului, capitelul pune apărarea alianţei capitaliştilor împotriva oamenilor muncii. Numai clasa muncitoare, care uneşte în jurul ei masele celor ce muncesc, este luptătorul credincios pentru libertatea popoarelor şi petru suveranitatea lor naţională. De aceea cosmopolitismul trebue socotit ca o armă îndreptată în primul rând împotriva clasei muncitoare şi a maselor de oameni ai muncii în general, care luptă pentru pace, pentru libertatea popoarelor, pentru nimicirea subjugării naţionale. Propovăduind renunţarea la suveranitatea naţională, cosmopoliţii burghezi împing popoarele la supunere faţă de imperialismul american, care ar fi cică purtătorul „spiritului suprem”. Astfel, încarnatul trădător al clasei muncitoare franceze, Leon Blum, cere să se renunţe la suveranitatea naţională, învinuind pe toţi cei care se împotrivesc planurilor cotropitoare ale imperialismului american de „naţionalism economic”. Cosmopolitismul este o mască, care acoperă faimosul „plan Marshall”, cu ajutorul căruia imperialiştii americani intenţionează să supună Europa, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Imperialiştii americani, care propovăduesc prin toate mijloacele cosmopolitismul pentru ameţirea celorlalte popoare, desfăşoară o deşănţată can.pari. şovinistă în interiorul U. S. A. Şovinismul, naţionalismul alcătuesc baza politicii interne a plutocraţiei americane. In America au fost create sute de organizaţii programiste, ca, de pildă, comitetul „America înainte de toate”, „Corpul albastru american”, „Liga naţional-socialistă americană”, „Cruciaţii”, „Cămăşile kaki”, „Liga naţională a americanizării”, „Naţionalităţii”, „Cruciaţii albi”, „Fasciştii Statelor Unite” şi multe altele, al căror scop este de a renaşte şi de a cultiva prejudecăţile naţionaliste în păturile mic burgheze din oraşe şi din sate. Discriminarea rasială în U. S. A. a luat proporţii monstruoase. Aţâţarea împotriva negrilor a devenit de o sălbătăcie rară seamăn. Uciderea bestială a negrilor, numită linşare, de regn , nu este pedepsită. Propaganda şovinistă rasiali deschisă, numeroase acte teroriste împotriva elementelor progresiste şi democratice, „Cruciada” împotriva comuniştilor — totul a fost pus în mişcare de către reacţiunea americană, care calcă pe urmele predecesorilor lor, fasciştii italieni şi germani. Aţâţând învrăjbirea naţională între oamenii muncii, burghezia urmăreşte să le slăbească forţele. In condiţiile actuale, ale creşterii şi consolidării forţelor lagărului democratic, antiimperialist, imperialiştii americani şi slugile lor din Europa de Apus încearcă să împiedece această consolidare şi, dacă e posibil, s-o zădărnicească cu ajutorul naţonalismului agresiv, de o parte, şi a cosmopolitismului reacţionar de cealaltă parte. Şovinismul, rasismul şi cosmopolitismul reprezintă formele ideologiei celor mai agresive şi mai reacţionare grupuri ale capitalului monopolist. Iată de ce lupta neîmpăcata şi necruţătoare împotriva ideologiei reacţionare a cosmopolitismului, ca şi împotriva celeilalte părţi a efigiei, naţionalismul burghez, este una din cele mai importante sarcini ale tuturor celor care luptă pentru libertatea şi fericirea oamenilor muncii. (SFÂRŞIT) S. TITARENKO Impotr* va *deo logieî reacţionare a cosmopolitismului (Urmare din Nr. 50) In cinstea Zilei internaţionale a luptei pentru Pace Duminecă se va desfăşura la Sibiu o cursa de motociclism şi ciclism In cadrul „Spartakiade!“ ce se de regularitate pe distanta Sibiu desfăşoară în oraşul nostru, şi —Cismădioara—Sibiu, iar cicişte în cinstea Zilei Internaţionale a pe distanţa Sibiu—Cristian—Si- Păcii, clubul polisportiv „Tope- biu. do“, organizează Duminecă o cursă ! Aceste manifesta ii dovedesc că de motociclism şi ciclism cu în sportivii sibieni participă cu enceperea orele io şi n a. m.tuziasm la sărbătorirea măreţei Motorieiştii vor desfăşura cursu Zile Internaţionale a Păcii. La Sibiu şi Cisnădîe se vor disputa matchuri de tenis de masa pentru »Cupa 7 Noemvrie4* In cinstea Zilei Internationale a Păcii şi în cadrul „Spartakia- doi“ se vor disputa matchuri de tenis de masă pentru „Cupa 7 , Noemvrie“ în ’zilele de Sâmbătă ’ şi Duminecă 2 Octomvrie la Sibiu şi Cisnădie. In localitate la 1—2 Octomvrie în sala UTM vor avea loc următoarele partide: Sâmbătă, orei© 16: CSMS II— CS Arma-ta I; Arte Grafice I— CSMS II, Spartak—CSMS III; CSMS II—Spartak, Armata—Arte Grafice I. Duminecă, orele 9: CS Armata III—CSMS I; Arte Grafice IICS A. III; CS A. II—Dinamo; Armata III—Armata II; CSMS I —Arte Grafice II. Duminecă 2 Octomvrie la Cisnădie jocuri femenine: Spatak— Ane Grafice II; CSMT Cisnădie— Arte Grafice I; Arte Grace II— SMT Cisnădie; Spartak—CSMS; SMT Cisnădie—CSMS. Bădio lassif (Dumbrava) a realizat recordul districtual de popice Cu participarea a 150 de jucători s’au disputat la Sibiu întrecerile individuale pentru doborîrea recordurilor existente la 60 de lemne izolate. După o luptă aprigă între jucătorii participanţi s’a realizat performanţe foarte bune, deoarece fiecare a căutat să obţină un loc cât mai bun. Primul loc i-a revenit lui Băcilă Iosif (Dumbrava) care a reuşit să realizeze 150 de lemne. In urma acestui concurs clasamentul este următorul: 1 1. Băcilă Iosif lemne. (Dumbrava) 150 de 12. Foriş Anton lemne. (Balanţa) 146 de 1 3. Ghişoiu Gh. lemne. (Electrica) 143 de 1 4. Lupu Dimisie (Electrica) 1 lemne. 143 da 1 5. Oprea O-tin (CFR) 142 de lemne. 6. Chialda Gh. (CSMS) 142 de lemne. Ştiri sportive unde va juca cu gruparea 11 Iunie. Echipa femenină Derubau se deplasează la Mediaş unde în cadrul Tammişoara, unde va întâlni pe CSUT, iar primarului naţional va întâlni formaţia SMT Cisnădie se deplasează la Ploeşti — Record. CSM DERUBAU susţine Duminecă 2 Octomvrie matchul oficial în cadrul Criteriului de Toamnă la handbal, la Ti