Lupta Sibiului, octombrie 1949 (Anul 6, nr. 52-77)

1949-10-01 / nr. 52

Respectând criteriul reorganizării pe ramuri de producţie Sindicatele de salariaţi comunali, salariaţi publici şi higiena din Sibiu s­au­ ­ Alegerea Comitetului Sindicatului Unificat­­­ După cum se ştie, Confederaţia Ge­nerală a Muncii, în plenara a cincea, a hotărît printre altele să se treacă de îndată la reorganizarea tuturor sin­­dicatelor din ţară, pe ramuri de pro­ducţie. Ca u­rmare a acestei hotărîri, Comisia intersindicală pentru organizarea alege­rilor, formată din reprezentanţi ai Sa­lariaţilor Publici, Comunali şi Higiena din Sibiu, a trecut la aplicarea ei prac­tică. ŞEDINŢA FESTIVA DE UNIFICARE Miercuri, 28 Septemvrie a. c., la orele 17, s-a desfăşurat în sala cea mare din localul Comitetului Provizoriu judeţean, şedinţa festivă de unificare a celor trei sindicate libiene , al sa­lariaţilor publici, comunali şi higiena. Festivitatea, a fost condusă de un juriu de onoare, format din delegaţii C. G. M-ului, tov. Dincu­le­scu Ion şi Popa Gheorghe, asistaţi de tov. Matei An­drei, preşedintele Comisiei intersindi­­cale pentru organizarea alegerilor, tov. Vasilescu Aurel şi István Ludovic, re­prezentanţii organelor p­ut­er­ii de Stat locale, tov. Francisc Weiss şi câte un delegat al sindicatelor respective. După ce corul Sindicatului Higiena a exercutat un reuşit program de cântece româneşti şi sovietice , tov. Dincu­­lescu Ion, delegatul C. G. M., a deschis festivitatea, arătând scopul alegerilor şi sarcinile care stau în faţa sindicalişti­lor în lupta pentru promovarea păcii, întărirea disciplinei în munca sindicală, pentru împlinirea şi depăşirea sarcini­lor din planul de Stat. In continuare tov. Matei Andrei a prezentat rapoartele de activitate, re­dactate de conducerea celor trei sind­i­­cate reunite în şedinţa festivă de uni­ficare , rapoarte care au fost urmate, apoi, de discuţii. In aclamaţiile celor de faţă, a fost ales apoi următorul comitet al Sindi­catului unificat: Avrigeanu Ion, de la transporturi în comun, Matei Andrei, dela Comitetul Provizoriu judeţean, Greavu Ion, muncitor, Buian Alexandru, dela Comitetul Provizoriu orăşenesc, Sâr­bu Viorica, dela Banca de Stat, Oprea Constantin, dela Comitetul Provizoriu o­­răşenesc, Stanciu Victor, dela Comite­tul Provizoriu judeţean, Simtiom Ioan şi Ganea Vasile, dela transporturi în co­­mun, Veştemean Teodora, dela Banca de Stat, Grigore Ion, dela întreprinde­rile Edilitare, Cristiu Nicolae, dela Con­­stetor, Orody Ignat dela Comitetul Pro­vizoriu judeţean, Raţ Iosif, dela între­prinderile Edilitare, Gavrilescu Aurelia, dela Comitetul Provizoriu judeţean, Dra­­goşin Aurelian, dela M. A. N.­ Lascu Bo­­ c (Urmare diar pagina l-a) Niciodată nu va mai curge sângele nos­tru pentru o cauză străină de interesele noastre. Vom întrece normele, vom grăbi construcţia lumii nouă, conştienţi că fiecare normă va fi o nouă lovitură dată taberei morţii” — au declarat muncitorii de la „Independenţa”. Zguduitoare au fost scenele în care mame ai căror copii au murit pe front, copii ai căror părinţi au căzut în răz­boi­ sau văduve de războ­i, au l­at cuvântul în numele acelora care au simţit mai mult, grozăviile măcelului şi au demascat pe aţâţătorii de războiu, stro­piţi cu sângele soţilor, copiilor sau pă­rinţilor lor. „Am avut un copil pe care l-am pierdut pe front. Ştiu ce înseamnă raz­boiul şi mă declar împotriva acelora care­­vor să facă iaraşi răzb­oi” -­ a spus tov. Elena Opa­iş de la fabrica de creioane „Republica” în mentingul de la „Flamura Roşie”. In oraşul şi judeţul nostru au avut loc meetinguri însufleţite la care a­u participat muncitori de la: Amyzon, Li­bertatea, Compar, IMS, Steaua Roşie, Drapelul Roşu, Avântul Proletar, UFDR, CFR, ArtalRh, Republice, Flamura Roşie, ris, frizer, Boila Victor, şef de ocol silvic, Gândea Elena, dela Comitetul Pro­­vizoriu orăşenesc , Babetet Zaharie, şo­fer, Duţă Dumitru, muncitor întreprin­derile Edilitare şi Burean Nicolae, de la transporturi. In Comisia de cenzori au fost aleşi: Gherghină Dumitru, Vintilă Gh. Macre» Marin, Stroza Victor şi Vârcălav Nicolae. Ca delegaţi, pentru a reprezenta Si­biul la Congresul din Noemvrie care se va ţine în Bucureşti au fost aleşi tov. Matei Andrei şi Greavu Ion. Independenţa, Metalurgica, Balanţa, Union-Cisnădie etc. etc. Peste tot muncitorimea a înfierat ac­ţiunile mârşave ale acelora care vor să transforme din nou sângele popoarelor în dolari. Peste tot s’a strigat: „Vrem pace! Luptăm pentru pace! înlături cu aţâţătorii la războiul” Glasurile celor care au luat cuvântul au fost dârze, erau glasurile construc­torilor socialismului, erau glasurile ace­lora care sunt hotărîţi, ca sub conduce­rea bastionului păcii, URSS, sub steagul roşu a­ lui Lenin şi Stalin, să lupte pentru viaţă, pentru pace. Ziua internaţională a păcii va prilejui o nouă manifestaţia a forţelor păcii. Coloanele nesfârşite ale forţelor păcii sunt într’o continuă creştere., Sunt co­loanele milioanelor de stegari ai păcii, sunt coloanele formate din suflet­u­i şi trupurile trudnicilor din lumea întreagă care nu pot fi înfrânte. Oamenii muncii de oriunde, sunt ho­­tărîţi să lupte pentru cauza sfântă a păcii şi nu vor înceta lupta lor fără victoria finală asupra taberei obscure a războiului, stropită da sângele popoare­lor pe care le-au târît şi vor să le mai târască într’o nouă ba­ie de sânge. T. ALBU Oamenii muncii din întreprinderile sibiene lupta pentru pace încă înainte de începerea celui de al doilea războiu mondial, socialiştii de dreapta au lansat ideea reacţionară a capitalismului „organizat” pa scară mon­dială şi a „dominaţiei mondiale” în frunte cu Imperiul Britanic şi cu U. S. A. Ei cereau deja celelalte popoare să re­nunţe la suveranitatea lor naţională şi sprijineau pe „pacificatorii de la Mün­chen”, care au adus lui Hitler posibili­tatea de a înghiţi o serie de ţări euro­pene. Astăzi socialiştii de dreapta, ţinân­­du-se de pulpana încarnatului reacţonar Churchill, agită ideea creării „Sta­telor Unite ale Europei”, bineînţeles pe baza menţinerii capitalismului. Se ştie, de pildă, că leaderii partidelor so­cialiste de dreapta au luat parte activă la crearea aşa numitului „Consiliul Eu­ropean”, care reprezintă prote­pul „Sta­telor Unite ale Europei”. Amintim în le­gătură cu aceasta că încă în 1915 Le­nta a demascat esenţa reacţionară a lo­zincii „Statelor Unite ale Europei”. Le­nta a arătat că Statele Unite ale Euro­pei sub capitalism sunt echivalente cu o înţelegere a imperialiştilor pentru îm­părţirea coloniilor. „Desigur, a scris Le­nin, sunt posibile înţelegeri temporare intre capitalişti şi între state. In acest sens sunt posibile şi Statele Unite ale Eu­ropei, ca înţelegere a capitaliştilor eu­ropeni... cu privire la ce însă? „Numai cu privire la înăbuşirea în comun a so­cialismului în Europa, la apărarea în comun a coloniilor jefuite”. Nu e deloc întâmplător că cosmopoli­tismul este astăzi o marfă ideologică atât de mult la modă, în primul rând în ţări ca U. S. A. şi Anglia. Pentru a-şi păstra situaţia dominantă în ţările colo­niale şi dependent©, burghezia engleză şi americană este nevoită să acţioneze nu numai prin metodele asupririi deschise a popoarelor subjugate, ci şi prin pro­pagarea ideilor cosmopolitismului, nihi­lismului naţional, al căror ţel este sub­minarea şi coruperea conştiinţei naţio­nale a popoarelor. Pentru imperialismul anglo-american, cosmopolitismul a de­venit un mijloc de luptă împotriva miş­cării de eliberare naţională a popoare­lor înrobite şi dependente, mişcare care a luat proporţii neasemuite după sdrobi­­rea fascismului german şi imperialismului japonez.­­ Scopurile agresive, cotropitoare ale imperialismului american sunt terenul prielnic, pe care se desvoltă ideile reac­ţionare ale cosmopolitismului.­­ Pentru propagarea cosmopolitismului, imperialiştii americani au mobilizat o haită întreagă de filosofi, scriitori şi politicieni reacţionari, care, alături de propovăduirea teoriilor antiumane ale na­ţiunilor „alese” şi „inferioare”, discre­ditează principiul suveranităţii naţionale­­ a popoarelor, cer desfiinţarea graniţelor, ‘ crearea „guvernului mondial”, etc. Şi­­ toată această acţiune se desfăşoară sub masca apărării „progresului” şi „civi­lizaţiei” mondiale. Propaganda cosmopolitismului în lum I mea capitalistă a căpătat un caracter larg, pentru că, în urma celui de al doilea războiu mondial, în viaţa popoa­relor s’au petrecut schimbări adânci. După sdrobirea fascismului germano-ita­­lian şi a militarismului japonez, situa­ţia internaţională s-a transformat radi­cal. Forţele imperialismului au slăbit considerabil, pe când forţele socialismu­lui şi democraţiei au crescut cu mult. In ţările din Europa Centrală şi de Sud- Est a triumfat democraţia populară, care a deschis drumul spre socialism. Socia­lismul­ este la ordinea zilei în nume­roase ţări ale Europei. Clasa munci­toare şi avantgarda ea — partidele comu-­­ niste — au devenit o mare forţă organi­zatorică şi conducătoare în lupta po­poarelor pentru nimicirea capitalismului , pentru victoria socialismului. Al doilea războiu mondial a arătat în mod deosebit de convingător că burghe-­­­zia e incapabilă de a apăra libertatea şi independenţa naţională a propriilor ţări, că mai presus de interesele patriei şi po­porului, capitelul pune apărarea alian­ţei capitaliştilor împotriva oamenilor muncii. Numai clasa muncitoare, care uneşte în jurul ei masele celor ce mun­cesc, este luptătorul credincios pentru libertatea popoarelor şi pe­tru suverani­tatea lor naţională. De aceea cosmopo­litismul trebue socotit ca o armă îndrep­tată în primul rând împotriva clasei muncitoare şi a maselor de oameni ai muncii în general, care luptă pen­tru­­ pace, pentru libertatea popoarelor, pen­tru nimicirea subjugării naţionale. Propovăduind renunţarea la suvera­nitatea naţională, cosmopoliţii burghezi împing popoarele la supunere faţă de imperialismul american, care ar fi cică purtătorul „spiritului suprem”. Astfel, încarnatul trădător al clasei muncitoare franceze, Leon Blum, cere să se renunţe la suveranitatea naţională, învinuind pe toţi cei care se împotrivesc planurilor cotropitoare ale imperialismului ameri­can de „naţionalism economic”. Cosmopolitismul este o mască, care acoperă faimosul „plan Marshall”, cu ajutorul căruia imperialiştii americani intenţionează să supună Europa, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Imperialiştii americani, care propovă­­duesc prin toate mijloacele cosmopolitis­mul pentru ameţirea celorlalte popoare, desfăşoară o deşănţată can.pari. şovinistă în interiorul U. S. A. Şovinismul, naţiona­lismul alcătuesc baza politicii interne a plutocraţiei americane. In America au fost create sute de organizaţii progra­­miste, ca, de pildă, comitetul „America înainte de toate”, „Corpul albastru ame­rican”, „Liga naţional-socialistă ameri­­cană”, „Cruciaţii”, „Cămăşile kaki”, „Liga naţională a americanizării”, „Na­ţionalităţii”, „Cruciaţii albi”, „Fasciştii Statelor Unite” şi multe altele, al căror scop este de a renaşte şi de a cultiva prejudecăţile naţionaliste în păturile mic burgheze din oraşe şi din sate. Discriminarea rasială în U. S. A. a luat proporţii monstruoase. Aţâţarea îm­potriva negrilor a devenit de o sălbătă­­cie rară seamăn. Uciderea bestială a ne­grilor, numită linşare, de regn , nu este pedepsită. Propaganda şovinistă rasiali deschisă, numeroase acte teroriste împo­triva elementelor progresiste şi democra­tice, „Cruciada” împotriva comuniştilor — t­otul a fost pus în mişcare de către reacţiunea americană, care calcă pe ur­m­ele predecesorilor lor, fasciştii italieni şi germani. Aţâţând învrăjbirea naţională între oamenii muncii, burghezia urmăreşte­ să le slăbească forţele. In condiţiile actuale, ale creşterii şi consolidării forţelor la­gărului democratic, antiimperialist, im­perialiştii americani şi slugile lor din Europa de Apus încearcă să împiedece a­­ceastă consolidare şi, dacă e posibil, s-o zădărnicească cu ajutorul naţonalism­ului agresiv, de o parte, şi a cosmopolitis­mului reacţionar de cealaltă parte. Şo­vinismul, rasismul şi cosmopolitismul re­prezintă formele ideologiei celor mai a­­gresive şi mai reacţionare grupuri ale capitalului monopolist.­­ Iată de ce lupta neîmpăcata şi necru­ţătoare împotriva ideologiei reacţionare a cosmopolitismului, ca şi împotriva ce­leilalte părţi a efigiei, naţionalismul bur­ghez, este una din cele mai importante sarcini ale tuturor celor care luptă pen­tru libertatea şi fericirea oamenilor mun­cii. (SFÂRŞIT) S. TITARENKO Impotr* va *deo logieî reacţionare a cosmopolitismului (Urmare din Nr. 50) In cinstea Zilei internaţionale a luptei pentru Pace Duminecă se va desfăşura la Sibiu o cursa de motociclism şi ciclism In cadrul „Spartakiade!“ ce se de regularitate pe dis­tant­a Sibiu desfăşoară în oraşul nostru, şi —Cismădioara—Sibiu, iar cic­işte în cinstea Zilei Internaţionale a pe distanţa Sibiu—Cristian—Si- Păcii, clubul polisportiv „Tope- biu. do“, organizează Duminecă o cursă ! Aceste manifesta ii dovedesc că de motociclism şi ciclism cu în­ sportivii sibieni participă cu en­­cepere­­a orele io şi n a. m.­tuziasm la sărbătorirea măreţei Motorie­iştii vor desfăşura cursu Zile Internaţionale a Păcii. La Sibiu şi Cisnădîe se vor disputa matchuri de tenis de masa pentru »Cupa 7 Noemvrie4* In cinstea Zilei Internationale­ a Păcii şi în cadru­l „Spartakia-­­ doi“ se vor disputa matchuri de­­ tenis de masă pentru „Cupa 7 , Noemvrie“ în ’zilele de Sâmbătă ’­­ şi Duminecă 2 Octomvrie la Sibiu şi Cisnădie. In localitate la 1—2 Octomvrie în sal­a UTM vor avea loc urmă­toarele partide: Sâmbătă, orei© 16: CSMS II—­ CS Arma-ta I; Arte Grafice I— CSMS II­, Spartak—CSMS III; CSMS II—Spartak­, Armata—Ar­te Grafice I. Duminecă, orele 9: CS Armata III—CSMS I; Arte Grafice II­­CS A. III; CS A. II—Dinamo; Armata III—Armata II; CSMS I —Arte Grafice II. Duminecă 2 Octomvrie la Cis­nădie jocuri femenine: Spat­ak— Ane Grafice II; CSMT Cisnădie— Arte Grafice I; Arte Gra­­ce II— SMT Cisnădie; Spar­tak—CSMS; SMT Cisnădie—CSMS. Bădio lassif (Dumbrava) a realizat recordul districtual de popice Cu participarea a 150 de jucători s’au disputat la Sibiu întrecerile indivi­duale pentru doborîrea recordurilor exis­tente la 60 de lemne izolate. După o luptă aprigă între jucătorii participanţi s’a realizat performanţe foarte bune, deoarece fiecare a căutat să obţină un loc cât mai bun. Primul loc i-a revenit lui Băcilă Iosif (Dumbrava) care a reuşit să realizeze 150 de lemne. In urma acestui concurs clasamentul este următorul: 1 1. Băcilă Iosif­­ lemne. (Dumbrava) 150 de 1­2. Foriş Anton lemne. (Balanţa) 146 de 1 3. Ghişoiu Gh. lemne. (Electrica) 143 de 1 4. Lupu Dimisie (Electrica) 1 lemne. 143 da 1 5. Oprea O-tin (CFR) 1­4­2 de lem­ne. 6. Chialda Gh. (CSMS) 142 de lemne. Ştiri sportive unde va juca cu gruparea 11 Iunie. Echipa femenină Derubau se depla­sează la Mediaş unde în cadrul Tam­mişoara, unde va întâlni pe CSUT, iar primarului naţional va întâlni formaţia SMT Cisnădie se deplasează la Ploeşti — Record. CSM DERUBAU susţine Duminecă 2 Octomvrie matchul oficial în cadrul Cri­teriului de Toamnă la handbal, la Ti­

Next