Lupta Sibiului, octombrie 1949 (Anul 6, nr. 52-77)
1949-10-14 / nr. 63
Să îndeplinim planul însămânţărilor de toamnă până la 20 oetomarie de ILIE BANU Preşedintele Comitetului Provizoriu Judeţean Una din sarcinile principale ce necesare pentru a asigura înlătustaui în faţa Comitetelor Provizorii rarea deficienţelor, instruind perşia ţărănimii muncitoare din ju- imanent conducerile Gospodăriilor de deţul SSâu, este îndeplinirea şi de- ^ Stat şi tehnicienii, ca munca sfe fie păşirea planului însămânţărilor de organizată cât mai bine, pentru ca toamnă. Indplinirea la timp a îmămânţărilor de toamnă, va asigura la anul mai multă pâine şi condiţii de viaţă mai bune oamenilor muncii, fiind o victorie pe drumul înfăptuirii socialismului, fiecare salariat al gospodăriei să-şi cunoască planul de muncă şi data fixată pentru terminarea lui. Treime să fie un exemplu viu lipsurile care le-a avut Gospodăria de Stat „Dealul Ocnei“ în campania de treeriş, unde din cauza Campania de însămânţări de unei rele organizări şi din cauza toamnă trebiue dusă sub lozinca unor elemente sabotoare, acţiunea ,,Sa îndeplinim pinul de înămânţâări până la data de 20 Octomvrie 1949“. Sub această lozincă Comitetele de treer a fost întârziată, pricimuiradu-se pagube. De aceea trabuc! urmărit cu stricteţe orice delăsare, din partea oricui s’ar face, pentru provizorii trebue sâ organizeze bine ca planul de însămânţări să fie înmunca, folosind fiecare atelaj în aşa deplinii, iar persoanele necorespan-e, ca rezultatele muncii să fie de faună caltate, îndrumând şi lămurind permanent ţărănimea muncitoare despre avantajele aduse prin întămânţarea la timp, mai ales acum când condiţiile de în..amânţare sunt faune, pământul având destulă urne- bune condiţiuni prima parte a plazelă,mului de însămânţărî. Astfel gospo-Trebue inten ificată tratarea şi dariile „6 Martie“ din Şelimfar şi selecţionarea seminţelor şi urmării „Zorile“ din Turnişor stau în fruntea cu stricteţe ca, înaănsânţarea să se judeţului în campania de în âmântacă cu grâul cel mai faun şi faimentări. Şi aci Comitetele Provizorii să îndrumeze fi ia măsuri, întregen ţăranimi la înaămânţări, în aşa fel ca fiecare ţăran muncitor să fie bin© lămurit de însemnătatea pe care o reprezintă terminarea însămânţărilor la timp. Secţiunea Agricolă judeţeană tic- 6u© să fi© permanent la plăşi, mobilizând întreg aparatul t©h»Sc (ingineri, agronomi), *oar« să dea lămuririle tehnic© şi să urmărească desfăşurarea însâmânţârilor. O atenţie deosebita trebue dată Gospodăriilor de Stat, ca planul de standardul d© viaţa. mânţîrilor comunele Chirpăr cu 56,22 o/o, în «mânţări să fi© terminat in bun© ! Deci campania de în «mânţări de Nucet cu 25,42o/o, Cernăţil cu 25,33°/o condiţiuni şi în termeniul cel mai toamnă trete© să fi© dusă în ©o©-'şi Nocrich cu 25,24o/o. scurt, folosind din timp mijloace . diţiunil© cele mai buni», în spiritul tehnice pentru a avea o producţie! luptei d© da'îi, după cum n© arata *,\t mai mar© şi d» faună calîtat«, Rezoluţia PMR din 3—5 Martie Comitetele Provizorii trete© sa | 1949, apropiind ţărănimea munci- ’ Sunt însă comune care au neglijat ajut© Go podurile de Stat pe tot | toate şi întărindu-i legăturile cu campania însămânţ irilor. Organele potiiipul înămânţărilor, populaţiând clasa muncitoare, fitice, administrative şi de masă, numite de SMT acolo und« s’a însămânţat la voia întâmplării nu s’a scos decât o producţie d© 3—400 kg la ha. E©a en:en»a trebuie urmăriţi chircontră obligaţi să însămânţeze cel mai bun. Fiecare ţăran muncitor trebue să fi© pătrunscă, de felul cum îşi va înămânţa ogorul şi de felul cum O pagini 4 Lei Vineri, 14 Octomvrie 1949 PROLETARI DIN TOATE Anul IVI) — Mr. 63 (1354j VA! •91 k r Si B 11 u L 1 11. i m i?Tli^^î|liTriTT^ 11] < u lîŞM 1», SMumiB 1 m i Muncitor» grafici de-o „Tiparul Poşu" Sibiu, cu executat o importantă şi grea lucrare de artă grafică LEXICONUL TEHNIC ROMAN, vol. I zatoare sau rău intenţionate să fie înlăturate. Un exemplu pentru ţărănimea Apariţia unei cărţi este un lucru nivel ridicat în aria grafică. Iar trecutuot tipar. Maşiniştii de plamuncitoare trebue să fie Gospodă- ■ obişnuit. Sunt cărţi de tiraj mare, pentru ca acest volum să nu se ne: lonescu, Rouă, Moise şi G» ,u-o^rc iremie sa ne Lrospoua- j *■>---- ----- . *- '— j ----> r - — —>-— —— — — -----> —— y- ” - agricole col©- tfie, care ajutate P^e la dispoziţia marelui public distrusă prin întrebuinţare, a fost rea şi-au dat toată silinţa ca fiMT au reuşit să termine în cititor, pentru a-şi face educaţia pus în comerţ legal în pânză, pariul să fie cât mai reuşit. Tragictele însă, cărţile de ştiinţă, de tehnică înaintată, simt puse la dispoziţia tehnicienilor pentru a-şi ridica nivelul profesional. O astfel de operă este Lexiconul Tehnic Român, editat de Editura de începutul Iau făcu linotipiştii. parul în colori l-au făcut tova- Tovarăşii: Duşii V., Vintilă N., Iăşii: Rădărac Gh., Roată N. şi Huber F., Dragoş I., Moscinschi Spak M., sub supravegherea şefu- L. şi Galan I. au fost cei dintâi lui de secţie Nistor Săbău, care s’au lovit de greutatea luii La executarea clişeelor au contrărit. Fiind scrisă în 5 limbi tribuit tovarăşii: Thellmann, Zimstrăine (rusă, ungăr, germană, merman, Brenner, Nistor I. şi tratat, aceasta fiind în folosul fie- trete© tă îndrumeze şi să sprijine Stili, secţia AGIR. Ceiărui ţăran muncitor, augurându-i permanent îndămân ţările, iar Sec-i trecut, nicio întreprindere franceză şi engleză) ei au intârn- Topan I. la anul o recoltă de o calitate bună ţiunea Agricola judeţeană şi de plasă g**Rcâ n’a avut curajul să edi-. pina. greută i cu diferite e accente Coaiele odată tipărite au trecut si o producţie mai mare la hectar, trete© ii trimită tehnicieni, care, teze o astfel de operă, deoarece j necesare, iar semnele materna- [a împăturat şi legat, unde to- Deamenea treiaue dusă o intensă dea toate indicaţiile tehnice, câştigul ar fi fost problematic, fice nu existau decât în parte, varăşii Duca I., şef de secţie, şi muncă de lămurire în mijlocul ţă~ urmărind mărirea producţiei can- Astăzi insă, când partidul şi Gu, de aceea gravorii au intrat în Ivovacs Iu.iu, şi-au dat toată strănimei m.mc to ie, ca in amânjatul fitativ© şi calitative. j vernul pun cel mai mare accent acţiune. Mai târziu, când^ lucra- finţa ca lucrul să fie făcut cât să se facă cu maşina, ceea ce a fiice organizaţiile de mai treiuite să fi P® industriaizarea ţării, astfel de rea cerea urgenţă, la iniţiativa mai bine, un randament mai mare şi o eco- intenfice munca, ajutând din plin cărţi sunt absolut necesare. toV. Moscinschi, tov. Oleksika Trebue să amintim şi munca romi© de sămânţă şi de timp. Comitetele Provizorii şi durând el Lexiconul Tehnic Român vol. I, inova, un dispozitiv prin care s’a depusă de tov. Cornel Chivariu, Comitetele Provizorii de plasă muncă temeinică de lămurire în lucra, la ,,Tiparul Roşu Sibiu, reuşit sa se toarne litere de ma fost director, Aurel Raisner, fost trete© să îndrumeze încontinuu Co- rândurile oamenilor muncii la tani, este o carte de aproape 1000 nă de pe caractere e matriţelor conducător tehnic şi actual dixnitetele Provizorii comunale, aju- i mofai tându-le să şi org nize munca în tot aşa fel ca planul de înămânţare cu vii să poată fi urmărit zilnic şi îa de sabotaj’ car® să fi© re ixe Co- time de coală, tipărit pe două Rapan Gh. şi Sandu Ion, sub conorare să iasă în condiţiuni tehmoterelor Provizorii, pentru ase coloane. Sute de clişee de difa- ducere» tov. Nürnberger. Paginile superioare, acelaşi timp, îndeplinit. Trate© urmărit©, descoperit şi demascat© acţiunile de sabotare ala duşmanilor ce dadă, ale chiaterimei, cat© caută sub masca diferitelor pretexte să întârzie planul de însfamânţări. Comitetele provizorii trebuie să ia urgent© măsuri pentru pedepsirea acestora, obligându-i a se I. Gaan, coresp. rite dimensiuni simt ine carace natorii au avut mult de lucru Pe lângă aceştia sunt şi alţii SMT-ul trebue sâ treacă imediat , în text, iar formulele matematice cu tăiatul rândurilor, introduce care au contribuit cu munca sau la înlăturarea tpurilor avute înt şi chimice făcute cu multă pricerea clişeelor şi a formulelor masfatul, ca această operă tehnică perioada arăturilor, unde s’au în pere, fac dovada unei superioare temaice. Merită să scoatem în să situeze intreprinderea „Timpatâmplit cazuri că din lipsă de pregătiri profesionale. Mai con evidenţă strădania tov. Hracterul Roşu“ în fruntea institu iilor supraveghere s’a arat în unei© locuri ţine zeci de planşe, dintre care H., şeful secţiei, de artă grafică din ţară. ■ ‘ I cele tipărite în colori, reflectă un ' Paginile odată terminate «ml în rele condiţiuni. De aceea conducerea SMT-ului trebuie să fie permanent în mijlocul mieiia la timp şi în bun© condiţiuni. tractoriştilor, dând îndrumării© teh- Analizând felul cum Comitetele nie© pentru desfăşurarea în faume Provizorii şi-au dus munca deja în condiţiuni a muncii lor. Deputul campaniei de însămânţări, Comitetele Provizorii trefau© să s© clasează în fruntea judeţului combată metodele cu care chîribuplasa Valea Hârliteciului, car© şi rim©a satelor a căutat în toamna în campania «Intreeriş a fost prima, anului 1948, să sabotez© îrismândatorită faunei organizări a muncii ţările, spunând că încă nu e timpul, şi datorită preocupării permanent© că e te uscătură, că sunt şoareci Ide a mobiliza ţărănimea muncitoare şi nu s© poate însămânţa şi să lă* în îndeplinirea sarcinilor minează murea^'că ţărănimea munritoar© că ’ ahl“"sibia, apoi plasa Tălmacmi la Sibiu, acolo und« sa însămânţat după o lipsă d© preocupare s© observă normele tehn.c© date de Secţiunea la plăţile Sălişte, Ocna ?i Miercurea, Agricolă, am avut o producţie mare, ^trecerTca** tovMăşii în c©ea ce priveşte organizarea în- 1 car© a trecut de 1500 la ha., iar ^ Proletar’ si au *0 sămânţărilor, car© nu decurg I» con- 1 —■-l‘v i„ «firii bune, din care «lauză procentajul mământărilor este scăzut. In ac»A© plăţi treianese activate ani-Inului”. Muncitorii de aci lucrează cu râvnă, fapt care se oglindeşte în graba secţia depănat ca în toate cele firul de producţie al secţiei. In expoziţiile de rebuturi nu se mai găsesc acum, după luarea angajamentelor în cinstea zilei de 7 Noemvrie, expuse produse ce nu ar putea fi întrebuinţai©. Fiecare muncitor şi muncitoare înţelege că pe lângă cantitate trebue să producă produse de cât mai bună calitate. In toate secţiile fabricii sunt lozinci mobilizatoare ca: ,,nu uitaţi că suntem în întreceri cu „Avântul Proletar”, „tovarăşe ai făcut economie de ace?” etc., care arata interesul ce-l are fiecare muncitor şi muncitoare pentru îndeplinirea angajamentelor luate. La intrarea în fabrica „Drapelul Roşu” mente în cinstea celei de a 32-a versări a marii Revoluţii Ruse. reto”, în mijlocul căreia un articol îţi spune că muncitorii de aci sunt înlalte secţii ce lucrează sub lozinca , pentor dela „Avân-tm întâmpinarea zilei de 7 Noemvrie o serie de angaja-1 fiecare minut pentru îndeplinirea Pla ÎNTRECERI INTRE BRIGĂZILE DE CALITATE Ji de!ca fabrica de tricotaje „Drapel si Rosi“ din Sibiu Rupta cu succes pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea lui 7 Noemvrie — întreceri intre brigăzile de calitate — in campania insâmânţărilor comiuuite de însămânţări şi trecut terii satelor pentru a-i împiedeca Comuna ChifpGTQ fGoliZOt 56,22°lo dlfl dlon* practic p© teren, pentru mobilizarea să însămânţez© grâu rău şi di« , r" r I i . ‘ , grâul iar comuna rofeldea nu a început lucrările — Comune fruntaşe şi codaşe — Ţărănimea muncitoare din plaga majoritate pregătit pîntru aceasta, iar Nocrieh s’a angajat în campania însă alte comune din plasă, au mici realizări, va asculta d© îndrumările tehnice eraântâritor de toamnă cu hotărîrea să - Așa aunt comunele Ghiasa cu 1o/o, Rimdat© de Comitetele Provizorii, de producă cât mai multă pâine. bar cu 2,86o/o şi fiţra cu 3,l8°/o. Fappind© o pâine mai mult la omul| Insămânţările decurg în mod normal, jtul că aceste comune au rămas enorm în casa fiii, depinde o haină în plus Scopul este de a depăşi planul înainte în urma celorlalte, dovedeşte că munca copilului lui şi un fier de plug sau de vreme, în cinstea marei zile a revo- tehnicienilor agricoli nu a fost îndeo maşină agricolă în gospodăria siluţîei proletariatului, 7 Noemvrie. Pâră, ajuns organizată. Totuşi ţărănimea d© INFOFELDEA LUCRĂRILE MERG PROST La secţiile de tricotat nu mai puţin de cinci brigăzi se găsesc în întrebatul faii, car© 1© va îmbunătăţi, în prezent stau clasat în fruntea însă aici este dornică de a ajunge pe ceilalţiceri. Brigada condusă de Sarafinester tovarăşi ai lor, pentru aceasta trebue ! David a provocat la întrecere brigadv, pregătită şi bine organizată curăţirea I Muţin Maria iar brigada IV de calitat şi tratarea seminţelor, precum şi planul de muncă al insâmânţărilor. Cu forţe noui şi bine organizate, codaşii vor reuşi să se ridice în casament, iar însămânţările vor decurge condusă de tov. Ruholţ Hermina a provocat la întrecere brigada V şi I, tovarăşii pornind totodată la întreceri şi în cadrul brigăzilor. Toate secţiile sunt animate de un conform nouitor angajamente luate, pengufmn tineresc şi dragoste de muncă.., tru depăşirea înainte de termen a pla- : Cunoscându-şi angajamentele lu..t. în rezultatele obţinute. îar acolo unde j Slă îndepl'nim fateamnânţările de au accentuat destui asupra importanţei nului, pentru producerea de pâ'ne multă cinstea zilei de 7 Noamuri re obecrvii lipsuri să Dii©c'ia jude.e ni a G© p dariilor titl dui nostru, până la 29 Octom- mrna Fofelda nu a inceput încă însă- j citor. d© Stat, care trebue să ia măsurile vrie 1949. a mânerile, cu toate că terenul este Ic j muncitorii fie sesizată domină 100o/o, sub îndrumarea Par- înwmânţărilor de toamnă. Astfel ce- i şi mai bună pe seamă poporului muu și muncitoarele dela industria de tir b. FIRMANCIUC ooresc. (continuare în pagina 6-a)