Lupta Sibiului, noiembrie 1949 (Anul 6, nr. 78-102)

1949-11-01 / nr. 78

4­4 ¥­mp? Marți, i Xoenmie 1949 ft«u" T­fW — *Sr. 78 '13IS PROLETARI DIH TOATE TARILE CRITI-vft? *B1B fer1I1L11!1 URGUR AL COMITETULUI JUD 31^ COMUNICATUL CONSILIULUI DE MINISTRI asupra realizării Planului de Stat in trimestru! ill al anului 1949 Co-iKÎÎfoii de Miniștri al Republicii Planului de Stat în­­trimestrul al Populare Român», pe bara ra.por- treilea al anului 1949, con­ruto«­tului prezentat de Comin­area de următoarele: Stat a Planificării astupra realizării I. Industrie Planul de producţie, pe întreaga indu­srie, a fost read­u­t în trimes­trul III 1949, după datele In­ti­­tu­­lei Central de Statistică în pro­porţie de­ 108,9 o/p. La principalele produse, planul a fost realizat precum urmează: a) Industria extractivă: Foraj petrolifer 118,8 Țiței 91,1 Prelucrarea produ­clor petrolifere 91,6 Gaz metan 110,7 Cărbuni 110,2 Minereu de fier 107,9 Aur 105,6 Argint 106,3 Cupru 137,6 f*Izmi 147,0 Concentrate zincoatr. 941 b) În industria siderurgică: Fontie 109,6 Oțel 107,0 Laminate 111,8 c) In industria metalurgică pre­lucrătoare: Laminate, trefilate și pro-­­ sate neferoase 125,0 Ţevi trase 151,1 Material rulant 95,0 Utilaj petrolifer g­r­eu 97,0 Utilaj petrolifer mărunt 93,3 Utilaj agricol 135,1 Utilaj industrial 122,7 d) In industria energiei elet­rice: Energie ele­ctrică 111,0 e) In industria electrotehnică: Mașini electrice rotative 121,3 Transformatori 132,5 Becuri 105,6 Aparate de radio 123,0 f) In i­idu­­ria chioriiă:­­ Acid sulfuric 117,3 Acid clorhidric 130,3 Carbonat de rodiu 108,9 Hidrat de sodiu 105,2 Anvelope auto-moto 123,8 g) In indu tria celulozei şi hârtie»­. Celuloză 106,6 Hârtie 103,5 h­) In indu-tria materialelor de construcţie:­Ciment 97,0 Garami­i refractare 111,7 Geamuri trac 116,7 i) In indu tria lemnului: Chere tea r­şi ca e şi fotol­e 116,0 j) In i­ndu tria textilă: Fire de bumbac 90,1 Fire de lână 114,0 Fire de mătase 106,0 Te­ătui de bumbac 97,4 Te­ături de lână 109,0 Te­ături de mătase 102,0 Tricotaje 81,5 k) In i­du tria pielăriei: Piele 1200 Talpă 125,0 IncaFă:ni'-te 113,0 1 In industria a (inventaria: Ulei rafinat 109,0 Paste făinoase 104,0 Carne de bovine 109,3 Preparate de carne 122,0 Lapte pasteurizat 111,4 Alcool 94,0 Tutun 135,1 Depăşirea planului pe trimo­ful III s® datorează în primul rând efortulii continuu al celor ce mun­cesc, care consideră sarcina de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat ca o datorie de onoare. Datorită ace­tor eforturi, deși sar­cinile date in acest trimestru au întrecut cu mult pe cele din tri-­­ me-trul II, totuși planul a fost depășit totr’o magura mas­ina'O decât în trimestrele anterioare. Sub îndrumarea Partidului Mun­citoresc Român, întrecerile socia­liste organizate de Sindicat» şi-au dovedit şi în acest trimestru forţa lor mobilizatoare. Datorită lor, oamenii muncii au obţinut succes d­­in depăşirea sarcinilor de produ­crţie, în ridicarea productivităţii muncii, şi,­in multe locuri, în reducerea preţului de cost, în scăderea rebu­turilor. Echipe de muncitori, secţii şi chiar 33 fabrici întregi lucrează din trimestrul III în contul anu­lui 1950. Num­­eroa­e sunt exemplele oame­nilor muncii, care, în uşindu-şi me­todele sovietice, sparg vechile norme şi deschid drum pentru un nivel mai înalt al productivităţii munci, pentru noii succese, care dovedesc că atitudinea nouă faţă de muncă pătrunde din ce în ce mai adânc în conştiinţa celor ce muncesc. Un astfel de exemplu îl constitue ini­­­­ţiativa tovarăşului Luigi Strenati, cerc introdu­ând metodele sovietice de zidărie a fost urmat de nume­rous® echipe, care au obţinut su­c­ce­­ remarcabile până acum. L­a fel, iniţiativ­a muncitor­lor de la Sovr­om­­metal de a-şi go­podari urinele prin mijloace financiare proprii, a fost urmată de alte întreprinderi din rectorul siderurgic, fapt care con­­tribue la re­duce «a picului de cot in ace­t sector important. Avântului oamenilor muncii îi sunt a­igurate suete ele în pro­duci» datorită ajutorului permanent şi fră:e­c al Uniunii St*', iet ce, care ne trimite materi prime şi utilaj şi ne împărtăşeşte boga­ta ei ex­perienţă in con­truirea socialismu­lui. A t%l. depășirea planului de foraj s® datorează în bună măsură și faptului că o parte din materialul de ti iat indusii'ei petrolifere ne-a to t trim’s din U i 'nc i So-, ict că î; i te do fer «nu’ ce­­ ra *■ ta fcil’t. So ie: de So ieto-Ko ■ â e (So­ro-- ii', g at o nie.o ’elor tehno­logice avansate şi t­n­ci org­o nări­­ a muncii, au depăşit şi în trime­trul ac® ta planul, fiind astfel ij*freprin­­flori fruntaşe în economia noastră.­­ In tri me trul III s’au realizat­ se-­ rioase succese tehnice. Astfel, au­­ fost introduse o serie de inovaţii care au contribuit la economie de timp de lucru şi la reduceri de con­sumuri specifice. Au fost fabricate produse noui şi au fost utilizate novi metode tehnologice. S-au realizat numeroase proto­­tipuri de maşini şi unelte fabricate pentru prima oară in ţară, de exemplu o intermediară de foraj cu 3 motoare Diesel fie 190 lut’­ pentru industria petroflferă, o com­bină cu o lăţime de lucru de 4,60 m etc.­­ S’a trecut îa fabricarea cărămi­zilor silica fasonat®, utilizat» pentru căptuşirea cuptoarelor în industria grea. S’a introdus întrebuinţarea ci­mentului metalurgic în industria cons­trucţiilor. Unniteîe Turda au realizat o eârgie speciala pentru producerea acelor de tricotat. - -Prima maşină de filat, fabricată hi ţară a fost pusă î° funcţiune.­­ In fabricile de confecţiuni s’a introdus sistemul de 1­­cr­i pe bandie si s’a extins recuperarea acelor de­fect®, prin sudare. Ui­­ Sovrommetal îndicile de tut­­ilizare a volumului util al furnalelor, a sporit ca 1.2 c/o faţă de trimes­trul IT.­­ Rezultate pozitive în acţiunea de reducere a preţului de ca t au fost obţinute la acea­tă intreprindee ca urmare a introducerii evidenţei zil­nice operative. La cuptoarele S. M. Nr. 1 dela Hunedoara şi Nr. 3 dela „Oţelul Roşu“, s’a protiaut in trimestrul III o medie de pe le 3 ş­ir’e de oţel pe zi, cuptorul Nr. 1 dela Hunedoara dâr­d în molie o şarjă în 7 ore.­­ Dea­semeni prin folosirea metode­lor sovietice, s’a realizat cea mai mare medie zilnică de foraj, de­­pSşindu-s© cu 44 c/o media zilnică din trimestrul I şi cu 15 o/o p» cea din trm» irul II.­­ In tri-r.e irul III întreprinderile au dat o atenţie mai mare calităţii produselor. In multe din ele s’a introdu-, eu reuUcfce satisfacă oare,. contmihi! calitativ al produ­slor.­­ Pe lângă aceste realizări, s’a­­ constatat însă in cursul executării planului şi unei® deficienţe. Deşi producţia medie zilnică de ţiţei a tre­cut in trimestrul III cu­ 10 c o faţă de trimestrul I şi cu 1­3,5o/o faţă de trimetrul II, totuşi planul nu a fo­t îndepl init. Aceasta­­,­ detorează rămâneri­ în urmă a Petroliferei „Muntenia“, in timp ce Sovromnefrol a depăşit planul. La ,,Carh»nif»ra£i ahi enţe ncanoti­­vat® şi în unele mine lip n de forţe d® muzică a® d'is la nerealizarea p lanului ' de producţie la lignit in are t iriirc­tra. La aresta au con­­tri­buit şi deficienţele Direcţiunii (Continuare în pagina 2-a) Protestul Partidului Muncitoresc Român împo­triva monstruoasei sentinţe data contra fruntaşilor comunişti americani şi a apărătorilor lor COMITETULUI CENTRAL AL mani de moarte ai libertăţii şi PARTIDULUI COMUNIST DIN STATELE UNITE ALE AMERICII in numele oamenilor muncii din Republica Populară Română ne exprimăm revolta şi indigna­rea faţă de monstruoasa sentinţă fascistă dată împotriva fruntaşi­lor comunişti americani cât şi împotriva apărătorilor lor. Pentru întreaga omenire pro­gresistă este evident că această sentinţă infamă a fost dictată de stăpânii marilor bănci şi mono­poluri capitaliste, de incendia­torii de războiu imperialişti, dus-­independenţei altor popoare şi totodată duşmani de moarte ai libertăţii şi prosperităţii propriu­­lui lor popor. Partidul nostru, care a cunos­cut decenii de prigoană şi teroare fascistă sălbatică, vă trimite un frăţesc salut de îmbărbătare şi solidaritate. Suntem ferm Convinşi că până la urmă poporul mun­citor din America va face să triumfe în ţara voastră idealurile libertăţii, democraţiei şi păcii. COMITETUL CENTRAL a! Partidului Muncitoresc Român Lucrările Com­itetul­ Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii ROMA, 31 (Radio)­ — Vineri s’a deschis la Roma plenara Co­mitetului Permanent al Congresu­lui Mondial al Partizanilor Păcii. Cu mult înainte de deschiderea şedinţei, în sala Teatrului de Artă, au fost prezenţi membrii Comitetului Permanent, reprezen­tanţii organizaţiilor de masă din Italia şi oameni ai muncii din Capitala Italiei. Vice-preşedintele Biroului Co­mitetului Permanent, Pietro Nen­ni, a salutat pe membrii Comi­tetului Permanent, care s-au în­tâlnit pentru prima oară la Roma. Preşedintele Biroului Comitetu­lui Permanent, Frederic Jolliot- Curie, a analizat situaţia inter­naţională şi schimbările care s-au produs în urma Congresului de la Paris şi Praga. Jean Lafitte, secretarul general al Comitetului Permanent, a fă­cut un raport asupra activităţii Comitetului Permanent şi a orga­nizaţiilor naţionale ale Congresu­lui Mondial al Partizanilor Păcii. Intrarea în sală a delegaţiei sovietice, formată din Alexandr Fadeev, Wanda Vasilievska, Cor­­neiciuc şi Ilya Ehrenberg, a fost salutată cu inn­ovaţii. Nouî păspunsuri la chemarea numei topitor dela „Bpio­ta-Locomotive* în cinstea sitei moBrâsgîni STÂGIH Metalurgiştii de la întreprinderile sibiene „Metalurgica“ şi „Elastic“ şi-au lua­t nouă angajamente în nume. Răspunzând chemării munci­torilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la „Griviţa- Locomotive“, lansată în cinstea celei de a 70-a aniversări a Ma­relui Stalin, muncitorii, tehni­cienii, inginerii şi funcţionarii din­ întreprinderile sibiem© „Me­talurgica“ şi „Elastic“ şi-au reg­înoit angajamentele date în cin­stea zilei de 7 Noemvrie, luân­­du-şi noi angajamente concrete în muncă. Intr’un meeting fulger muncitorii dela „Metalurgica“ şi a am­ luat noui angajamente In cadrul unui meeting fulger viduale tovarăşii Popp Bela, iar muncitorii, tehnicienii şi funcţio­­nător, care în numele turnători narii dela fabrica „Metalurgica" din Sibiu şi-au analizat angaja­tor din această întreprindere s’a angajat să con­tribue din plin la­mentele luate în cinstea lui 7 No- suprarealizarea planului anual la emvrie şi şi-au luat noui angaja­mente în cinstea zilei tovarăşului Stalin. Ei şi-au luat următoarele noui angajamente: turnătorie, iar tov. Carol Kovács din secţia mecanică, s’a angajat să îndeplinească împreună cu muncitorii din secţia sa toate an­gajamentele luate în cinstea zilei ş. Să îndeplinească până la data­ de 7 Noemvrie şi de 21 Deceni­­ile 21 Decemvrie planul pe i­urie. Din partea Sindicatului a 1949, pe sortimente; a luat cuvântul cu această ocazie £3 Să dea cinci maşini de canetat tov. Albert Domokos, care a a­­din cele primite peste plan; a­rătat importanţa zilei de 7 No­­£3 Să depăşească la tonaj planul emvrie, precum şi importanţa săi pe anul în curs cu 45 °/o- J bătoririi zilei tov. Stalin, eu­be-In afară de acesl© angajamente ratorul şi prietenul popomul şî-au mai hiat angajamente indi- nostru. Muneitorii dela „Elast^e” s’eu angajat să depăşească planul întruniţi într’tiri entuziast med- dela secţia piese forjate să die­ting, muncitorii, tehnicienii, ingj-, păşească planul anual până la norii şi funcţionarii fabricei( 21 Decemvrie cu 20«,»), iar cei de la secţia arcuri-Lame, cu post,­ 12%. Angajamente individuale „Elastic “ au răspuns apelului lan­sat de tovarăşii de la, „Griviţa­Locomotive“, luându-şi noul an­ şi-au luat tovarăşii Luca C. la an­gajamente in cinstea celei de a j­i­că va efectua în cel mai scurt 70-a aniversare a tovarăşului timp toate Comenzile restante. Stalin, I în special faţă de industriile cu Muncitorii de la secţia pile, şi-au Stat şi to­v. inginer Stângescu luat angajamentul ca în cinstea. C tin, că va da tot sprijinul mun­­zilei de 21 Decemvrie să crepă­­citorilor pentru a-şi duce la bun sef iscă planul anual cu 250 l­ cei, sfârşit angajamentele luate.

Next