Lupta Sibiului, noiembrie 1949 (Anul 6, nr. 78-102)
1949-11-01 / nr. 78
44 ¥mp? Marți, i Xoenmie 1949 ft«u" TfW — *Sr. 78 '13IS PROLETARI DIH TOATE TARILE CRITI-vft? *B1B fer1I1L11!1 URGUR AL COMITETULUI JUD 31^ COMUNICATUL CONSILIULUI DE MINISTRI asupra realizării Planului de Stat in trimestru! ill al anului 1949 Co-iKÎÎfoii de Miniștri al Republicii Planului de Stat întrimestrul al Populare Român», pe bara ra.por- treilea al anului 1949, conruto«tului prezentat de Cominarea de următoarele: Stat a Planificării astupra realizării I. Industrie Planul de producţie, pe întreaga indusrie, a fost readut în trimestrul III 1949, după datele Intitulei Central de Statistică în proporţie de 108,9 o/p. La principalele produse, planul a fost realizat precum urmează: a) Industria extractivă: Foraj petrolifer 118,8 Țiței 91,1 Prelucrarea produclor petrolifere 91,6 Gaz metan 110,7 Cărbuni 110,2 Minereu de fier 107,9 Aur 105,6 Argint 106,3 Cupru 137,6 f*Izmi 147,0 Concentrate zincoatr. 941 b) În industria siderurgică: Fontie 109,6 Oțel 107,0 Laminate 111,8 c) In industria metalurgică prelucrătoare: Laminate, trefilate și pro- sate neferoase 125,0 Ţevi trase 151,1 Material rulant 95,0 Utilaj petrolifer greu 97,0 Utilaj petrolifer mărunt 93,3 Utilaj agricol 135,1 Utilaj industrial 122,7 d) In industria energiei eletrice: Energie electrică 111,0 e) In industria electrotehnică: Mașini electrice rotative 121,3 Transformatori 132,5 Becuri 105,6 Aparate de radio 123,0 f) In iiduria chioriiă: Acid sulfuric 117,3 Acid clorhidric 130,3 Carbonat de rodiu 108,9 Hidrat de sodiu 105,2 Anvelope auto-moto 123,8 g) In indu tria celulozei şi hârtie». Celuloză 106,6 Hârtie 103,5 h) In indu-tria materialelor de construcţie:Ciment 97,0 Garamii refractare 111,7 Geamuri trac 116,7 i) In indu tria lemnului: Chere tea rşi ca e şi fotole 116,0 j) In indu tria textilă: Fire de bumbac 90,1 Fire de lână 114,0 Fire de mătase 106,0 Teătui de bumbac 97,4 Teături de lână 109,0 Teături de mătase 102,0 Tricotaje 81,5 k) In idu tria pielăriei: Piele 1200 Talpă 125,0 IncaFă:ni'-te 113,0 1 In industria a (inventaria: Ulei rafinat 109,0 Paste făinoase 104,0 Carne de bovine 109,3 Preparate de carne 122,0 Lapte pasteurizat 111,4 Alcool 94,0 Tutun 135,1 Depăşirea planului pe trimoful III s® datorează în primul rând efortulii continuu al celor ce muncesc, care consideră sarcina de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat ca o datorie de onoare. Datorită acetor eforturi, deși sarcinile date in acest trimestru au întrecut cu mult pe cele din tri- me-trul II, totuși planul a fost depășit totr’o magura masina'O decât în trimestrele anterioare. Sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, întrecerile socialiste organizate de Sindicat» şi-au dovedit şi în acest trimestru forţa lor mobilizatoare. Datorită lor, oamenii muncii au obţinut succes din depăşirea sarcinilor de producrţie, în ridicarea productivităţii muncii, şi,in multe locuri, în reducerea preţului de cost, în scăderea rebuturilor. Echipe de muncitori, secţii şi chiar 33 fabrici întregi lucrează din trimestrul III în contul anului 1950. Numeroae sunt exemplele oamenilor muncii, care, în uşindu-şi metodele sovietice, sparg vechile norme şi deschid drum pentru un nivel mai înalt al productivităţii munci, pentru noii succese, care dovedesc că atitudinea nouă faţă de muncă pătrunde din ce în ce mai adânc în conştiinţa celor ce muncesc. Un astfel de exemplu îl constitue iniţiativa tovarăşului Luigi Strenati, cerc introduând metodele sovietice de zidărie a fost urmat de numerous® echipe, care au obţinut succe remarcabile până acum. La fel, iniţiativa muncitorlor de la Sovrommetal de a-şi gopodari urinele prin mijloace financiare proprii, a fost urmată de alte întreprinderi din rectorul siderurgic, fapt care contribue la reduce «a picului de cot in acet sector important. Avântului oamenilor muncii îi sunt aigurate suete ele în produci» datorită ajutorului permanent şi fră:ec al Uniunii St*', iet ce, care ne trimite materi prime şi utilaj şi ne împărtăşeşte bogata ei experienţă in contruirea socialismului. A t%l. depășirea planului de foraj s® datorează în bună măsură și faptului că o parte din materialul de ti iat indusii'ei petrolifere ne-a to t trim’s din U i 'nc i So-, ict că î; i te do fer «nu’ ce ra *■ ta fcil’t. So ie: de So ieto-Ko ■ â e (Soro-- ii', g at o nie.o ’elor tehnologice avansate şi tnci orgo nări a muncii, au depăşit şi în trimetrul ac® ta planul, fiind astfel ij*freprinflori fruntaşe în economia noastră. In tri me trul III s’au realizat se- rioase succese tehnice. Astfel, au fost introduse o serie de inovaţii care au contribuit la economie de timp de lucru şi la reduceri de consumuri specifice. Au fost fabricate produse noui şi au fost utilizate novi metode tehnologice. S-au realizat numeroase prototipuri de maşini şi unelte fabricate pentru prima oară in ţară, de exemplu o intermediară de foraj cu 3 motoare Diesel fie 190 lut’ pentru industria petroflferă, o combină cu o lăţime de lucru de 4,60 m etc. S’a trecut îa fabricarea cărămizilor silica fasonat®, utilizat» pentru căptuşirea cuptoarelor în industria grea. S’a introdus întrebuinţarea cimentului metalurgic în industria construcţiilor. Unniteîe Turda au realizat o eârgie speciala pentru producerea acelor de tricotat. - -Prima maşină de filat, fabricată hi ţară a fost pusă î° funcţiune. In fabricile de confecţiuni s’a introdus sistemul de 1cri pe bandie si s’a extins recuperarea acelor defect®, prin sudare. Ui Sovrommetal îndicile de tutilizare a volumului util al furnalelor, a sporit ca 1.2 c/o faţă de trimestrul IT. Rezultate pozitive în acţiunea de reducere a preţului de ca t au fost obţinute la aceată intreprindee ca urmare a introducerii evidenţei zilnice operative. La cuptoarele S. M. Nr. 1 dela Hunedoara şi Nr. 3 dela „Oţelul Roşu“, s’a protiaut in trimestrul III o medie de pe le 3 şir’e de oţel pe zi, cuptorul Nr. 1 dela Hunedoara dârd în molie o şarjă în 7 ore. Deasemeni prin folosirea metodelor sovietice, s’a realizat cea mai mare medie zilnică de foraj, depSşindu-s© cu 44 c/o media zilnică din trimestrul I şi cu 15 o/o p» cea din trm» irul II. In tri-r.e irul III întreprinderile au dat o atenţie mai mare calităţii produselor. In multe din ele s’a introdu-, eu reuUcfce satisfacă oare,. contmihi! calitativ al produslor. Pe lângă aceste realizări, s’a constatat însă in cursul executării planului şi unei® deficienţe. Deşi producţia medie zilnică de ţiţei a trecut in trimestrul III cu 10 c o faţă de trimestrul I şi cu 13,5o/o faţă de trimetrul II, totuşi planul nu a fot îndepl init. Aceasta, detorează rămâneri în urmă a Petroliferei „Muntenia“, in timp ce Sovromnefrol a depăşit planul. La ,,Carh»nif»ra£i ahi enţe ncanotivat® şi în unele mine lip n de forţe d® muzică a® d'is la nerealizarea p lanului ' de producţie la lignit in are t iriirctra. La aresta au contribuit şi deficienţele Direcţiunii (Continuare în pagina 2-a) Protestul Partidului Muncitoresc Român împotriva monstruoasei sentinţe data contra fruntaşilor comunişti americani şi a apărătorilor lor COMITETULUI CENTRAL AL mani de moarte ai libertăţii şi PARTIDULUI COMUNIST DIN STATELE UNITE ALE AMERICII in numele oamenilor muncii din Republica Populară Română ne exprimăm revolta şi indignarea faţă de monstruoasa sentinţă fascistă dată împotriva fruntaşilor comunişti americani cât şi împotriva apărătorilor lor. Pentru întreaga omenire progresistă este evident că această sentinţă infamă a fost dictată de stăpânii marilor bănci şi monopoluri capitaliste, de incendiatorii de războiu imperialişti, dus-independenţei altor popoare şi totodată duşmani de moarte ai libertăţii şi prosperităţii propriului lor popor. Partidul nostru, care a cunoscut decenii de prigoană şi teroare fascistă sălbatică, vă trimite un frăţesc salut de îmbărbătare şi solidaritate. Suntem ferm Convinşi că până la urmă poporul muncitor din America va face să triumfe în ţara voastră idealurile libertăţii, democraţiei şi păcii. COMITETUL CENTRAL a! Partidului Muncitoresc Român Lucrările Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii ROMA, 31 (Radio) — Vineri s’a deschis la Roma plenara Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Cu mult înainte de deschiderea şedinţei, în sala Teatrului de Artă, au fost prezenţi membrii Comitetului Permanent, reprezentanţii organizaţiilor de masă din Italia şi oameni ai muncii din Capitala Italiei. Vice-preşedintele Biroului Comitetului Permanent, Pietro Nenni, a salutat pe membrii Comitetului Permanent, care s-au întâlnit pentru prima oară la Roma. Preşedintele Biroului Comitetului Permanent, Frederic Jolliot- Curie, a analizat situaţia internaţională şi schimbările care s-au produs în urma Congresului de la Paris şi Praga. Jean Lafitte, secretarul general al Comitetului Permanent, a făcut un raport asupra activităţii Comitetului Permanent şi a organizaţiilor naţionale ale Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Intrarea în sală a delegaţiei sovietice, formată din Alexandr Fadeev, Wanda Vasilievska, Corneiciuc şi Ilya Ehrenberg, a fost salutată cu innovaţii. Nouî păspunsuri la chemarea numei topitor dela „Bpiota-Locomotive* în cinstea sitei moBrâsgîni STÂGIH Metalurgiştii de la întreprinderile sibiene „Metalurgica“ şi „Elastic“ şi-au luat nouă angajamente în nume. Răspunzând chemării muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la „Griviţa- Locomotive“, lansată în cinstea celei de a 70-a aniversări a Marelui Stalin, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile sibiem© „Metalurgica“ şi „Elastic“ şi-au regînoit angajamentele date în cinstea zilei de 7 Noemvrie, luându-şi noi angajamente concrete în muncă. Intr’un meeting fulger muncitorii dela „Metalurgica“ şi a am luat noui angajamente In cadrul unui meeting fulger viduale tovarăşii Popp Bela, iar muncitorii, tehnicienii şi funcţionător, care în numele turnători narii dela fabrica „Metalurgica" din Sibiu şi-au analizat angajator din această întreprindere s’a angajat să contribue din plin lamentele luate în cinstea lui 7 No- suprarealizarea planului anual la emvrie şi şi-au luat noui angajamente în cinstea zilei tovarăşului Stalin. Ei şi-au luat următoarele noui angajamente: turnătorie, iar tov. Carol Kovács din secţia mecanică, s’a angajat să îndeplinească împreună cu muncitorii din secţia sa toate angajamentele luate în cinstea zilei ş. Să îndeplinească până la data de 7 Noemvrie şi de 21 Deceniile 21 Decemvrie planul pe iurie. Din partea Sindicatului a 1949, pe sortimente; a luat cuvântul cu această ocazie £3 Să dea cinci maşini de canetat tov. Albert Domokos, care a adin cele primite peste plan; arătat importanţa zilei de 7 No£3 Să depăşească la tonaj planul emvrie, precum şi importanţa săi pe anul în curs cu 45 °/o- J bătoririi zilei tov. Stalin, eube-In afară de acesl© angajamente ratorul şi prietenul popomul şî-au mai hiat angajamente indi- nostru. Muneitorii dela „Elast^e” s’eu angajat să depăşească planul întruniţi într’tiri entuziast med- dela secţia piese forjate să dieting, muncitorii, tehnicienii, ingj-, păşească planul anual până la norii şi funcţionarii fabricei( 21 Decemvrie cu 20«,»), iar cei de la secţia arcuri-Lame, cu post, 12%. Angajamente individuale „Elastic “ au răspuns apelului lansat de tovarăşii de la, „GriviţaLocomotive“, luându-şi noul an şi-au luat tovarăşii Luca C. la angajamente in cinstea celei de a jică va efectua în cel mai scurt 70-a aniversare a tovarăşului timp toate Comenzile restante. Stalin, I în special faţă de industriile cu Muncitorii de la secţia pile, şi-au Stat şi tov. inginer Stângescu luat angajamentul ca în cinstea. C tin, că va da tot sprijinul munzilei de 21 Decemvrie să crepăcitorilor pentru a-şi duce la bun sef iscă planul anual cu 250 l cei, sfârşit angajamentele luate.