Lupta Sibiului, februarie 1950 (Anul 7, nr. 151-174)

1950-02-01 / nr. 151

ANUL II (VII) — Nr. 151 (1442) „LUPTA SIBIULUI“ ZIATAI.PVRTID Cercurile de politică curentă trebue mai bine activate Educarea marxist-laninistă a membri-­­ ţiei de bază s’au ocupat intens de to­tel de partid în vederea ridicării nivelu- varăşii lor de muncă, stând de vorbă lui ior pol­tic şi cultural este da o de­osebită importanţă în epoca de construire a socialismului. In acest scop Partidul Muncitoresc Român, folosind bogatei ex­perienţe ale Partidului Comunist (b) al XJRSS, a organizat un larg sistem de în­văţământ menit să ridice necontenit ni­­▼erai pel­tic al membrilor săi. Cea mai elementară formă de învăţă­mânt, o constitue cercurile de politică curentă, care au luat fiinţă în toate în­treprinderile din ţara noastră. La aceste cercuri cu durata de un an şcolar, partid­­ care pot duce o bună muncă de agi- Tiatiul lui I. Prut,­cipă membri de partid cu un nivel pop s­taţie pa lângă muncitori, arătându-Ie lifeic mai puţin ridica , urmând ca după un cât de mult pot câştiga sudlrad în ca­­an de şcoală, după ce şi-au acumulat drul cercului de politică curentă di­­n suficient bagaj de cunoştinţe, să ferite probleme. De asemenea se simte poată trece la studiul individual al cursului scurt de istorie a Partidului Co­munist (b) al URSS. lipsa de control din partea tovarăşilor deja sectorul II, care nu controlează în suficientă măsură bunul mers al acestor In aceşti cercuri de politică curentă cercuri, nu le îndrumă şi nu le stimu-B9 studiază broşur, indicat, de CC af­­­lează activitatea­ PMR prin organul central „Scânteia”.­ Dar­, dacă aceste cercuri au fost în­­propagandistul cursului, explicând tova- fiinţate din timp la cele două fabrici, răsfor pe larg problemele ce frământă la „Ţesătura Roşie” e­reul de politică azi clasa muncitoare. Din discuţiile ce curentă a luat fiinţă numai în zilele a­lucruri importante, fiecare membru de­zent o singură lecţie. Din cauză că se'w*.- «« „ » a. u■ «* partid putându-şi îmbogăţi simţitor cu­ i lucrează în trei echipe, nu pot lua parte noştinţele sale ideol­­ice, la cursuri toţi tovarăşii, ceea ce a ! In întreprinderile şi fabricile din Si­ făcut ca organizaţia de partid să ia bru, sub îngr jirea Comitetu­ui de Partid hotărîrea ca să ţină de două ori pe Judeţean, funcţionează actualmente 77 săptămână, venind astfel în aju'.o.ui­to­cercuri de peltică curentă, la care parti-­varăşilor lor de muncă. Acest lucra 85.000 case. Colhozurile din regiunea Odesa au de­cipă voluntar, un mare număr de membri trebue dus la îndeplinire în cel mai­ păşit panul anual de construcţia casei de partid. Acolo unde impar­anţa cer cu­ scurt timp pasted, pentru ca la şedin­ ,or de locuit In­ntea regiunilor Kiev case­­rilor a fost înţeleasă de tovarăşii din, ţele următoare să poată tea parte toţi­­ fabrici, roadele muncii n’au întârziat să­­ tovarăşii înscrişi, se vadă. La fabrica „Balanţa” cele două ! Se simte în general o lipsă de orien­tra j aşezămintele spitaliceşti erau mijl.oace prin care corpul medical de specialitate în frunte cu norocoşii ăi directori se alegeau cu o clientelă ce le oferea largi Lză m­obl m h care frământă Şedinţe responsabilii cercurilor nu dau T . V iză proDl.m.ie care iramar.ta j J . . ... I posibilităţi de câştig şi de exp'oa are — 'tnarp tir n ^ndis ui citind ! loc la dl3CUt1 Sntrs tovarăşi, mnrgmin­­ț * 5 .. 1 tiare, pr p g-naia.ui citma .. . , m timp ce suferinzii r.u puteau ...................................­ 1 du-se numai la c titul și explicatul bvo-1 p 1 șuirii respective, cum s’a procedat la „Ţesătura Iso­ie” sau reduc şedinţele la 20 până la 30 de minute, ceea ce face şi lămurind prin discuţiile şi întrebările care au loc, pe fiecare tovarăş în parte. Tov. Alexandra Moldovan de la secţia vopsitorie este unul dintre cei mai buni elevi El este tânăr şi se strădueşte to ,63 tovarăşii care iau parte la aceste ajungă din urmă pe tovarăşii săi de j ^rcat nu aibă un timp suficient pen­­muncă, ridicându şi încontinuu nivelul po- ! t.l1 Amin.rra unor probleme. Corni­etul litic. Niciodată n’a lipsit dela cursuri şi întotdeauna a luat parte la discuţii. „Cercurile de politică curentă ne ajută mult la ne ridicăm nivelul politic”, spune el. „Simt pe zi ce trece cum sunt s­aiute de tovarăşi ajutat în muncă şi trebue să fie antic­ mai repede, naţi, pentru a lua parte la aceste cursuri, cât mai mulţi tineri”. La „Sovromconstrucţii” funcţionează de asemenea un cerc de politcă curentă. La început frecvenţa a fost din cele mai bune. Membrii din biroul organiza­de sector trebue să se ocupe mai mult Pu­-rn H cu fiecare tovarăş în parte şi arătân­­du-le folosul mare ce-1 pot avea, urmând aceste cursuri. Dar, dacă la început s’a simţit o mare însufleţire, în prezent se , ,____x , ... _ _ . Studioul cinematografic din mare film artistic despre Sevcen- j In planul de producţie al Stu o serv o c­a sere. Frecvenţa a ^zu j Kiev turnează noui filme arti-­­ co, marele fiu al poporului ucrai- dicului cinematografic al filme­luit în ultimul timp, ajungând la 550/0..­stice, documentare şi de ştiinţă, nean şi revoluţionar democrat, lor de ştiinţă popularizată pe Unii fcnvarasl .*a rlp ptphuvn Sz.aVa/»fi Flo_ populáflZá^cio î Anini'nl c^pnarîtilni ci nPrri.Aiii amil tr,»«« #.1 1 *«»»*• tmct.X.««vw­»* Unii tovarăşi ca de exempu Szakacs Da­niel, au început să absenteze deja lecţii. Această lipsă trebue grabnic lichidată, , Autoril scenariului şi regisoru anul 1950 sunt prevăzute urmă- Anul acesta. Studioul filmelor­­ filmului este I. Savcenco. Rolul toatele filme: „Academicianul artistice va turna filmul artistic lui Sevcenco este interpretat de Ivanov” — viaţa vestitului sau ,. . . „ . . „ „Steaua” după scenariul lui A.­­ Bodnarciuc. iar organ­zaţia de baza fcebue » fie Comeiriuc şi …)In zilele pas. „ Un alt film va fi gata mai mu­t ajutată în muncă, atât da direc- nice”, un film din viaţa marinari- în prima jumătate a anului cu-. . . r torul întreprinderii, cât şi de ag ta.ori,­ lor din flota militară, după sce-j rent, este întitulat „Stăpânii pâ- 1 „Marele plan stalin si de ofensivă mântului”, după scenariul lui­­ împotriva secetei se realizează”, etc. Activitatea Studiourilor Cinematografice din Kiev In Martie se va termina un Alexeev,­­ vânt rus, cel mai mare repre­­­zentent al ştiinţei zootehnice ruse, La secţia tâmplârie a Industriei Metalurgice de Stat din Sibiu, a luat fiinţă prima brigada de calitate formata din tineri UTM-işti La 25 ianuarie a. c. s-a constituit la industria Metaurgcă de Stat din Siriu, — secţia tîmplărie — prima brigadă de calitate formată din tin­ri UTM-işti Tinerii UTM-işti Huber Mihai, Oprea, fire la munca Pentru cianiste, constituindu-se în brigadă da calitate. Astfel înc­â­nd de la 25 Ianua­rie noua brigadă a pornit cu însufle­­pbţine »Mi Sfimch Radioficarea Sate­or din reg­inea Omsk Radiofîcarea sadelor din regiu­nea Omsk este pe sfârşite. Agri­cultorii din Omsk posedă difu­cunoştinţelor agrotehnice printre­­ Lecţia despre ,temand vitelor săteni. Prin radio se ţin lecţii: şi mijloacele de ridicarea pro­­pent'ru colhoznici, pentru munci-­ ductivităţii lor”, ţinută de profe­­soare şi aparate de radio. Radio-­ tol­ii din SMT şi sovhozuri. Popu­, soțul Tingovatov, a fost ascul­­ficarea masivă permite difuzarea laritatea acestor lecţii creşte.­­­­ată de peste 100.000 colhoznici. Noui perdele forestiere de protecţie in URSS După planul de transformare , în parte. Plantarea pădurilor este o protecţie forestieră, utilate cu o a naturii în zonele secetoase ale­­ asigurată cu material şi seminţe­­ tehnică excepţională, necesară Uniunii Sovietice, anul acesta se va sădi o suprafaţă de 18.000 hectare de pădure. Pe întreaga întindere a celor opt perdele forestiere, care sunt pentru sădire,­­ pentru mecanizarea lucrărilor de In multe locuri însămânţările I plantare, se vor face în cuiburi, metoda­­ Pregătind terenul pentru plan­­propusă de academicianul Trofim tarea pădurilor, muncitorii gos- Lâsenco. Acest lucru va permite, podării’­or forestiere şi ai staţiu­­aşezate pe o distanţă de 550 km­­ ca printr’un efort minim să se; ni­or de d­in A­ada au fost asigurate metodele agro-; micşoreze simţitor durata lucră-i ’ ., tehnice de plantare şi au fost a-­rilor. In raioanele prin care trece PG peren, munca la care colhozu­­lesc specii de copaci şi arbuşti,­­ traseul acestor perdele se orga-­­ rile Şi sovhozurile se dau un pre­se loc în aceste cursuri, ies la lumină a­cestea, reuşind să se ţină până în pre- selecţionaţi pentru fiecare zonă d irizează acum noui staţiuni de­­­aios ajutor. Bilanţul construcţiilor săteşti in Republica Ucra­neana In satele Republicii Ucrainene, în şi Poltava s’au construit câte 8.500 -anul 19­19, s’au refăcut şi construit circa 9 00­0 case . " Mulţumită ajutorului, materialelor de 1­2­ 000 grădiniţe pentru copii, cămine ,pi­construcţii şi a creditelor acordate de r taxe şi dispensare, către Stat, pentru reg­im­­e răsăritene ale Actualmente se construesc, în Ucraina, 80.000 case noui. ..... .... -­­ Ucrainei, s’au construit peste 20.000 S’au mai construit 800 de cluburi. situeci­a in rândurile aşexămintelor spitaliceşte puse în slujba poporului muncitor «­n numai trei ani - peste 436 operaţii de ch­iurg­e toracica — timp conta pe alte şansa decât aceea de a-şi prelungi viaţa de pe o zi pe alta, având înaintea lor obsedantul mere semn de întrebare!... Azi, mâine, poimâne?. Aşa de pildă, Spitalul de boli pul­monare din Sibiu, până în Apri­le 1916, îşi justifică existenţa, doar cu simpla­ de aceste cercuri, mnind parte diri­când­­ adăpostire a b­olnavlor, cu op­­eniea unor în când şi la şedinţe, prin aceasta având­ tra­gmente prea puţ­i­n gure de mu­ir,de­posibilitatea să sesizeze lipsniţe şi să-i să le lichideze cât ocupân­du ne în­de­aproape de bunul mers al circurilor de politică curen­tă vom da un ajutor preţios tovarăşilor noştri mai puţin ridicaţi ideologiceşte, ajutându-i, astfel, să-şi însuşească cât mai multe cunoştinţe politice şi ideo­logice. ticiile personale nu se lăsau prea mult­ aşteptate. In epital exista un singur aparat de Roentgen defect — relicvă a nepăsă­­rilor trecutului — care nici pe o parte aşezământului. Odată cu începuturile promiţătoare — „Sau de operaţii”(î) — transformată ®Pr*i h*11 efectiv de către org n'zaţia ro­întrio magazie... Iată în câteva cuvinte tabloul care îl prezenta aşezământul spialoesc de pe Calea Poplăcii, în cartierul Şcolii mil'ta­re — izolat şi uitat Intrio vreme în care Partidul Munci­toresc Român, Guv­eul şi Minist­rul Să­nătăţii, puneau problema organizării me­­dicinei noastre — problema sănătăţii poporului munc­tor — pe un prim plan, de sigur că situaţia existentă până în 1946 la Spitalul TBC Sibiu nu mai pu­tea fi tolerată. Pe tarns de importanţa problemei sâni, la urma realizar.’lor din ult’m­î trei ani cercuri de politică curentă funcţ’onează | tare în ce priveşte materialul ce trebue »« a * B ■ «• |j I* (P -1 * _ A în bune condiţiuni, datorită muncii de citit şi prelucrat la cercurile de politică J 8*5CP 1 CIG 39C&1I III MiiOH€S V*& ? 8tî SG lămurire dusă de către biroul organi- curentă. Propagandiştii în unele fabrici­zaţiei de partid şi de către tov. Ioan se rezumă să crască numai articolul Bălăcescu, responsabilul cercurilor. Tot de fond din ziarul „Scânteia” fără a iarăşi, participi în majoritate la şedin-­ se preocupi şi de broşur­­e indicate de ţete care se ţin regrrat odată pe s­ p­ă-' CC al PMR pentru stuli.ra, în acest mână, căutând să şi însuşească cât mai scop. Aceasta îndepă.rtează car cum dela bine matsr.a.ul predat­­ programul cercurilor. Tovarăşii propa-Ceea ce face ca frecvenţa la cercuri bandi­t: de la „Balanţa” şi „Şov­in statul burghezo-moşu­resc medicina, surorile de caritate — deşi acestea erau categorie, a fost înzestrat cu halate şi era socotită ca o sursă de câştig şi nu ■ plătită din bugetul Statului, din bugetul ’ alt echipament necesar, ca o profesie pusă în surba col.ctivi­fie mare, în ra­ rt cu aceea din alte ~ttrucţii”, unde s’a precedat în ■ £ lar fabrici, este faptul că agitatorii pre- ielul acesta­ trebua 85 se orienteze mai,­­ cum şi propagandiştii anunţă din timp bine a£aP,a presemîlat ce trei­u­sc şedinţele ce au loc mereu în aceeaşi tato ^ acerbe cercuri sală şi la aceeaşi eră. La aceste cercuri j ® a,t,i bP^ o®*® ^ 1111 e'e ce prelucrează clasa nume de trani a Part du u' — tov. dr. Borcoman a reuşit să-şi formeze, în jurui său, persona­­l medical şi am­iliar în măsură a executa intervenţii chirurgicale. Pen­­tru că cei pătrunşi de menirea nouă a medicinei îşi dădeau seama că TBC este o boală socială şi ca atare lupta împotriva ei nu se putea duce numai pe plan curat­­ — aşa cum se făcea până aici, la Spitalul TBC din Sib­i — s-au depus eforturi ca bolnavii inter­naţi, provenind din judeţ şi din jude­ţele limitrofe, să nu mai fie trimişi la Cluj ci să fie supiuşi — în cazurile necesare — int maţi­i ch’rurg’cala, în care şi cu scoaterea din când în când, tare astfel cum ca era de Partidul' sa la de operaţii proprie a Spitalului i IVT imn t/aO'io/» D? o v» A n w«,1 nti .• i m o r­ t _ .... a bolnavilor, în convoaie, pe cele me­leaguri din preajma Spitalu­­i, unde — în locul unei mese substanţiale — bol­navii se „saturau” mai mult cu încân-Munc­toresc Român, med cu primar tov.­­ Eforturile şi preocupările de a crea dr. Borcoman, care are o bogată expo-­naprir a dat rezultate satisfăcătoare: rienţă câştgată la Clinica din Gaj — a păşit fără zăbavă să facă din aşeză­tătoarele p­­­ag­i pe care le deschidea minutul în cauză- nu un sixPu Fa a'ar perrp­etiva spre munţii din apropiere' P:ntnl curSn di ° cl!nică, unde bolnavi1 sau pste creşte.u. Iurnşorau... Direc-\* P°-W SUPU?! “tervenţ­ilor ch.rur­­torul aşezământului din acea vreme îşi Scule­cont nua programul său obişnuit: 9—10 I Cu ajutorui p­ercnalului medical auxi a. m. la Spital — restul din zi folo-­­ liar şi cu acela ai unor col­ţi mai ti­şindu-1 la cab netul din oraş unde bene- j nerî t°v- dr Borcoman, med­eul pri-în răstimp de trei ani, peste 433 ope­raţii de chirurgie toracică au fost înre­gistrate la Spi­tlul IBC — toţi cei ope­raţi — în majoritate oameni ai muncii fiind redaţi producţiei. Printre cei recenţi operaţi prin chi­rurgie toracică la Spitalul TBC din Si­biu, am întâlnit oameni ai muncii ca GHEORGHE VASU de­ a intre, rindrive Ucea, DUMITRU MANIŢIU, fiu de ţă­rani săraci din comuna Do­­a­ca, PARAS­­CHIVA DRAGOMIR, ţărancă munc toare, SCARLICEA ION, muncitor din Dr gă . 1 ,­1 . to 4 . Sprim­ân tu­l rreu care a înzestrat-o cu întreaga apau-- noştinţă fap de Partidul Muncitor re­mar căra'a Partidul i-a încredinţat po­stul de răspund­re la secţia resp­ctivă, a reuşi! ca si transforme, în scurt timp, fosta magazie într’o sală de operaţie şi­nu se putea compara cu aparatul de acelaşi tp folosit la cabinetul ăla oraş­­ tură necesară având îr. ac astă pr­oeu- Român, sub a cărui permanentă grije­­ al directorului. Halatele pentru medici , pare un preţios concurs din partea mun- aşezământul Spi a ic sc TBC din 3-bin,­­ şi surori, erau colecţii de petece. In­­­c­torilor dela întreprinderea IMS fate- ^a Putut desv°l,a astfel încat el să fie . . . . .? ° Pr°; ^bimba la «bin^‘ din orai al ^-tresați și ei pentru buna organizare și azi un sinsUr,l0C de “‘13.Chiar Ion, Szabó M hai și Barbu loan, din sec- dTMtie sup¥,oară atât cantitativ cat și torații ex stau halate b rachet - pro- j r-nenri-ent s’a uro S' CaiUr'ie * la tâmplă i , urnan­­ cx mp ul un i o i calitativ. I Fl ta tea ptauui­­ care se spălau în | pUu.m L.nccm .ent sa pro- c urărl _ ar fl fost condamnate u.ie-Var dela „Balanța”, au tre cut la formal RIVEA ARNOLD spa'fttoria tpta.ului. dar se ulil­ zau la , enrat un aparat Longen in buna stere, mort, ients dar sgure. superioară* de organizare a întrecerii so­^ coreap. cabinet așa cum se utilizau de altfel iar personalul medical, auxiliar și de altă PaRIENIE RAUREANU

Next