Lupta Sibiului, februarie 1950 (Anul 7, nr. 151-174)
1950-02-01 / nr. 151
ANUL II (VII) — Nr. 151 (1442) „LUPTA SIBIULUI“ ZIATAI.PVRTID Cercurile de politică curentă trebue mai bine activate Educarea marxist-laninistă a membri- ţiei de bază s’au ocupat intens de totel de partid în vederea ridicării nivelu- varăşii lor de muncă, stând de vorbă lui ior poltic şi cultural este da o deosebită importanţă în epoca de construire a socialismului. In acest scop Partidul Muncitoresc Român, folosind bogatei experienţe ale Partidului Comunist (b) al XJRSS, a organizat un larg sistem de învăţământ menit să ridice necontenit ni▼erai peltic al membrilor săi. Cea mai elementară formă de învăţământ, o constitue cercurile de politică curentă, care au luat fiinţă în toate întreprinderile din ţara noastră. La aceste cercuri cu durata de un an şcolar, partid care pot duce o bună muncă de agi- Tiatiul lui I. Prut,cipă membri de partid cu un nivel pop staţie pa lângă muncitori, arătându-Ie lifeic mai puţin ridica , urmând ca după un cât de mult pot câştiga sudlrad în caan de şcoală, după ce şi-au acumulat drul cercului de politică curentă din suficient bagaj de cunoştinţe, să ferite probleme. De asemenea se simte poată trece la studiul individual al cursului scurt de istorie a Partidului Comunist (b) al URSS. lipsa de control din partea tovarăşilor deja sectorul II, care nu controlează în suficientă măsură bunul mers al acestor In aceşti cercuri de politică curentă cercuri, nu le îndrumă şi nu le stimu-B9 studiază broşur, indicat, de CC aflează activitatea PMR prin organul central „Scânteia”. Dar, dacă aceste cercuri au fost înpropagandistul cursului, explicând tova- fiinţate din timp la cele două fabrici, răsfor pe larg problemele ce frământă la „Ţesătura Roşie” ereul de politică azi clasa muncitoare. Din discuţiile ce curentă a luat fiinţă numai în zilele alucruri importante, fiecare membru dezent o singură lecţie. Din cauză că se'w*.- «« „ » a. u■ «* partid putându-şi îmbogăţi simţitor cu i lucrează în trei echipe, nu pot lua parte noştinţele sale ideolice, la cursuri toţi tovarăşii, ceea ce a ! In întreprinderile şi fabricile din Si făcut ca organizaţia de partid să ia bru, sub îngr jirea Comitetuui de Partid hotărîrea ca să ţină de două ori pe Judeţean, funcţionează actualmente 77 săptămână, venind astfel în aju'.o.uitocercuri de peltică curentă, la care parti-varăşilor lor de muncă. Acest lucra 85.000 case. Colhozurile din regiunea Odesa au decipă voluntar, un mare număr de membri trebue dus la îndeplinire în cel mai păşit panul anual de construcţia casei de partid. Acolo unde imparanţa cer cu scurt timp pasted, pentru ca la şedin ,or de locuit Inntea regiunilor Kiev caserilor a fost înţeleasă de tovarăşii din, ţele următoare să poată tea parte toţi fabrici, roadele muncii n’au întârziat să tovarăşii înscrişi, se vadă. La fabrica „Balanţa” cele două ! Se simte în general o lipsă de orientra j aşezămintele spitaliceşti erau mijl.oace prin care corpul medical de specialitate în frunte cu norocoşii ăi directori se alegeau cu o clientelă ce le oferea largi Lză mobl m h care frământă Şedinţe responsabilii cercurilor nu dau T . V iză proDl.m.ie care iramar.ta j J . . ... I posibilităţi de câştig şi de exp'oa are — 'tnarp tir n ^ndis ui citind ! loc la dl3CUt1 Sntrs tovarăşi, mnrgminț * 5 .. 1 tiare, pr p g-naia.ui citma .. . , m timp ce suferinzii r.u puteau ................................... 1 du-se numai la c titul și explicatul bvo-1 p 1 șuirii respective, cum s’a procedat la „Ţesătura Isoie” sau reduc şedinţele la 20 până la 30 de minute, ceea ce face şi lămurind prin discuţiile şi întrebările care au loc, pe fiecare tovarăş în parte. Tov. Alexandra Moldovan de la secţia vopsitorie este unul dintre cei mai buni elevi El este tânăr şi se strădueşte to ,63 tovarăşii care iau parte la aceste ajungă din urmă pe tovarăşii săi de j ^rcat nu aibă un timp suficient penmuncă, ridicându şi încontinuu nivelul po- ! t.l1 Amin.rra unor probleme. Cornietul litic. Niciodată n’a lipsit dela cursuri şi întotdeauna a luat parte la discuţii. „Cercurile de politică curentă ne ajută mult la ne ridicăm nivelul politic”, spune el. „Simt pe zi ce trece cum sunt saiute de tovarăşi ajutat în muncă şi trebue să fie antic mai repede, naţi, pentru a lua parte la aceste cursuri, cât mai mulţi tineri”. La „Sovromconstrucţii” funcţionează de asemenea un cerc de politcă curentă. La început frecvenţa a fost din cele mai bune. Membrii din biroul organizade sector trebue să se ocupe mai mult Pu-rn H cu fiecare tovarăş în parte şi arătându-le folosul mare ce-1 pot avea, urmând aceste cursuri. Dar, dacă la început s’a simţit o mare însufleţire, în prezent se , ,____x , ... _ _ . Studioul cinematografic din mare film artistic despre Sevcen- j In planul de producţie al Stu o serv o ca sere. Frecvenţa a ^zu j Kiev turnează noui filme arti- co, marele fiu al poporului ucrai- dicului cinematografic al filmeluit în ultimul timp, ajungând la 550/0..stice, documentare şi de ştiinţă, nean şi revoluţionar democrat, lor de ştiinţă popularizată pe Unii fcnvarasl .*a rlp ptphuvn Sz.aVa/»fi Flo_ populáflZá^cio î Anini'nl c^pnarîtilni ci nPrri.Aiii amil tr,»«« #.1 1 *«»»*• tmct.X.««vw»* Unii tovarăşi ca de exempu Szakacs Daniel, au început să absenteze deja lecţii. Această lipsă trebue grabnic lichidată, , Autoril scenariului şi regisoru anul 1950 sunt prevăzute urmă- Anul acesta. Studioul filmelor filmului este I. Savcenco. Rolul toatele filme: „Academicianul artistice va turna filmul artistic lui Sevcenco este interpretat de Ivanov” — viaţa vestitului sau ,. . . „ . . „ „Steaua” după scenariul lui A. Bodnarciuc. iar organzaţia de baza fcebue » fie Comeiriuc şi …)In zilele pas. „ Un alt film va fi gata mai mut ajutată în muncă, atât da direc- nice”, un film din viaţa marinari- în prima jumătate a anului cu-. . . r torul întreprinderii, cât şi de ag ta.ori, lor din flota militară, după sce-j rent, este întitulat „Stăpânii pâ- 1 „Marele plan stalin si de ofensivă mântului”, după scenariul lui împotriva secetei se realizează”, etc. Activitatea Studiourilor Cinematografice din Kiev In Martie se va termina un Alexeev, vânt rus, cel mai mare reprezentent al ştiinţei zootehnice ruse, La secţia tâmplârie a Industriei Metalurgice de Stat din Sibiu, a luat fiinţă prima brigada de calitate formata din tineri UTM-işti La 25 ianuarie a. c. s-a constituit la industria Metaurgcă de Stat din Siriu, — secţia tîmplărie — prima brigadă de calitate formată din tinri UTM-işti Tinerii UTM-işti Huber Mihai, Oprea, fire la munca Pentru cianiste, constituindu-se în brigadă da calitate. Astfel încând de la 25 Ianuarie noua brigadă a pornit cu însuflepbţine »Mi Sfimch Radioficarea Sateor din reginea Omsk Radiofîcarea sadelor din regiunea Omsk este pe sfârşite. Agricultorii din Omsk posedă difucunoştinţelor agrotehnice printre Lecţia despre ,temand vitelor săteni. Prin radio se ţin lecţii: şi mijloacele de ridicarea propent'ru colhoznici, pentru munci- ductivităţii lor”, ţinută de profesoare şi aparate de radio. Radio- tolii din SMT şi sovhozuri. Popu, soțul Tingovatov, a fost asculficarea masivă permite difuzarea laritatea acestor lecţii creşte.ată de peste 100.000 colhoznici. Noui perdele forestiere de protecţie in URSS După planul de transformare , în parte. Plantarea pădurilor este o protecţie forestieră, utilate cu o a naturii în zonele secetoase ale asigurată cu material şi seminţe tehnică excepţională, necesară Uniunii Sovietice, anul acesta se va sădi o suprafaţă de 18.000 hectare de pădure. Pe întreaga întindere a celor opt perdele forestiere, care sunt pentru sădire, pentru mecanizarea lucrărilor de In multe locuri însămânţările I plantare, se vor face în cuiburi, metoda Pregătind terenul pentru planpropusă de academicianul Trofim tarea pădurilor, muncitorii gos- Lâsenco. Acest lucru va permite, podării’or forestiere şi ai staţiuaşezate pe o distanţă de 550 km ca printr’un efort minim să se; nior de din Aada au fost asigurate metodele agro-; micşoreze simţitor durata lucră-i ’ ., tehnice de plantare şi au fost a-rilor. In raioanele prin care trece PG peren, munca la care colhozulesc specii de copaci şi arbuşti, traseul acestor perdele se orga- rile Şi sovhozurile se dau un prese loc în aceste cursuri, ies la lumină acestea, reuşind să se ţină până în pre- selecţionaţi pentru fiecare zonă d irizează acum noui staţiuni deaios ajutor. Bilanţul construcţiilor săteşti in Republica Ucraneana In satele Republicii Ucrainene, în şi Poltava s’au construit câte 8.500 -anul 1919, s’au refăcut şi construit circa 9 000 case . " Mulţumită ajutorului, materialelor de 12 000 grădiniţe pentru copii, cămine ,piconstrucţii şi a creditelor acordate de r taxe şi dispensare, către Stat, pentru regime răsăritene ale Actualmente se construesc, în Ucraina, 80.000 case noui. ..... .... - Ucrainei, s’au construit peste 20.000 S’au mai construit 800 de cluburi. situecia in rândurile aşexămintelor spitaliceşte puse în slujba poporului muncitor «n numai trei ani - peste 436 operaţii de chiurge toracica — timp conta pe alte şansa decât aceea de a-şi prelungi viaţa de pe o zi pe alta, având înaintea lor obsedantul mere semn de întrebare!... Azi, mâine, poimâne?. Aşa de pildă, Spitalul de boli pulmonare din Sibiu, până în Aprile 1916, îşi justifică existenţa, doar cu simpla de aceste cercuri, mnind parte diricând adăpostire a bolnavlor, cu openiea unor în când şi la şedinţe, prin aceasta având tragmente prea puţin gure de muir,deposibilitatea să sesizeze lipsniţe şi să-i să le lichideze cât ocupându ne îndeaproape de bunul mers al circurilor de politică curentă vom da un ajutor preţios tovarăşilor noştri mai puţin ridicaţi ideologiceşte, ajutându-i, astfel, să-şi însuşească cât mai multe cunoştinţe politice şi ideologice. ticiile personale nu se lăsau prea mult aşteptate. In epital exista un singur aparat de Roentgen defect — relicvă a nepăsărilor trecutului — care nici pe o parte aşezământului. Odată cu începuturile promiţătoare — „Sau de operaţii”(î) — transformată ®Pr*i h*11 efectiv de către org n'zaţia roîntrio magazie... Iată în câteva cuvinte tabloul care îl prezenta aşezământul spialoesc de pe Calea Poplăcii, în cartierul Şcolii mil'tare — izolat şi uitat Intrio vreme în care Partidul Muncitoresc Român, Guveul şi Ministrul Sănătăţii, puneau problema organizării medicinei noastre — problema sănătăţii poporului munctor — pe un prim plan, de sigur că situaţia existentă până în 1946 la Spitalul TBC Sibiu nu mai putea fi tolerată. Pe tarns de importanţa problemei sâni, la urma realizar.’lor din ult’mî trei ani cercuri de politică curentă funcţ’onează | tare în ce priveşte materialul ce trebue »« a * B ■ «• |j I* (P -1 * _ A în bune condiţiuni, datorită muncii de citit şi prelucrat la cercurile de politică J 8*5CP 1 CIG 39C&1I III MiiOH€S V*& ? 8tî SG lămurire dusă de către biroul organi- curentă. Propagandiştii în unele fabricizaţiei de partid şi de către tov. Ioan se rezumă să crască numai articolul Bălăcescu, responsabilul cercurilor. Tot de fond din ziarul „Scânteia” fără a iarăşi, participi în majoritate la şedin- se preocupi şi de broşure indicate de ţete care se ţin regrrat odată pe s pă-' CC al PMR pentru stuli.ra, în acest mână, căutând să şi însuşească cât mai scop. Aceasta îndepă.rtează car cum dela bine matsr.a.ul predat programul cercurilor. Tovarăşii propa-Ceea ce face ca frecvenţa la cercuri bandit: de la „Balanţa” şi „Şovin statul burghezo-moşuresc medicina, surorile de caritate — deşi acestea erau categorie, a fost înzestrat cu halate şi era socotită ca o sursă de câştig şi nu ■ plătită din bugetul Statului, din bugetul ’ alt echipament necesar, ca o profesie pusă în surba col.ctivifie mare, în ra rt cu aceea din alte ~ttrucţii”, unde s’a precedat în ■ £ lar fabrici, este faptul că agitatorii pre- ielul acesta trebua 85 se orienteze mai, cum şi propagandiştii anunţă din timp bine a£aP,a presemîlat ce treiusc şedinţele ce au loc mereu în aceeaşi tato ^ acerbe cercuri sală şi la aceeaşi eră. La aceste cercuri j ® a,t,i bP^ o®*® ^ 1111 e'e ce prelucrează clasa nume de trani a Part du u' — tov. dr. Borcoman a reuşit să-şi formeze, în jurui său, personal medical şi amiliar în măsură a executa intervenţii chirurgicale. Pentru că cei pătrunşi de menirea nouă a medicinei îşi dădeau seama că TBC este o boală socială şi ca atare lupta împotriva ei nu se putea duce numai pe plan curat — aşa cum se făcea până aici, la Spitalul TBC din Sibi — s-au depus eforturi ca bolnavii internaţi, provenind din judeţ şi din judeţele limitrofe, să nu mai fie trimişi la Cluj ci să fie supiuşi — în cazurile necesare — int maţii ch’rurg’cala, în care şi cu scoaterea din când în când, tare astfel cum ca era de Partidul' sa la de operaţii proprie a Spitalului i IVT imn t/aO'io/» D? o v» A n w«,1 nti .• i m o r t _ .... a bolnavilor, în convoaie, pe cele meleaguri din preajma Spitalui, unde — în locul unei mese substanţiale — bolnavii se „saturau” mai mult cu încân-Munctoresc Român, med cu primar tov. Eforturile şi preocupările de a crea dr. Borcoman, care are o bogată expo-naprir a dat rezultate satisfăcătoare: rienţă câştgată la Clinica din Gaj — a păşit fără zăbavă să facă din aşezătătoarele pagi pe care le deschidea minutul în cauză- nu un sixPu Fa a'ar perrpetiva spre munţii din apropiere' P:ntnl curSn di ° cl!nică, unde bolnavi1 sau pste creşte.u. Iurnşorau... Direc-\* P°-W SUPU?! “tervenţilor ch.rurtorul aşezământului din acea vreme îşi Sculecont nua programul său obişnuit: 9—10 I Cu ajutorui percnalului medical auxi a. m. la Spital — restul din zi folo- liar şi cu acela ai unor colţi mai tişindu-1 la cab netul din oraş unde bene- j nerî t°v- dr Borcoman, medeul pri-în răstimp de trei ani, peste 433 operaţii de chirurgie toracică au fost înregistrate la Spitlul IBC — toţi cei operaţi — în majoritate oameni ai muncii fiind redaţi producţiei. Printre cei recenţi operaţi prin chirurgie toracică la Spitalul TBC din Sibiu, am întâlnit oameni ai muncii ca GHEORGHE VASU de a intre, rindrive Ucea, DUMITRU MANIŢIU, fiu de ţărani săraci din comuna Doaca, PARASCHIVA DRAGOMIR, ţărancă munc toare, SCARLICEA ION, muncitor din Dr gă . 1 ,1 . to 4 . Sprimân tul rreu care a înzestrat-o cu întreaga apau-- noştinţă fap de Partidul Muncitor remar căra'a Partidul i-a încredinţat postul de răspundre la secţia respctivă, a reuşi! ca si transforme, în scurt timp, fosta magazie într’o sală de operaţie şinu se putea compara cu aparatul de acelaşi tp folosit la cabinetul ăla oraş tură necesară având îr. ac astă proeu- Român, sub a cărui permanentă grije al directorului. Halatele pentru medici , pare un preţios concurs din partea mun- aşezământul Spi a ic sc TBC din 3-bin, şi surori, erau colecţii de petece. Inctorilor dela întreprinderea IMS fate- ^a Putut desv°l,a astfel încat el să fie . . . . .? ° Pr°; ^bimba la «bin^‘ din orai al ^-tresați și ei pentru buna organizare și azi un sinsUr,l0C de “‘13.Chiar Ion, Szabó M hai și Barbu loan, din sec- dTMtie sup¥,oară atât cantitativ cat și torații ex stau halate b rachet - pro- j r-nenri-ent s’a uro S' CaiUr'ie * la tâmplă i , urnan cx mp ul un i o i calitativ. I Fl ta tea ptauui care se spălau în | pUu.m L.nccm .ent sa pro- c urărl _ ar fl fost condamnate u.ie-Var dela „Balanța”, au tre cut la formal RIVEA ARNOLD spa'fttoria tpta.ului. dar se ulil zau la , enrat un aparat Longen in buna stere, mort, ients dar sgure. superioară* de organizare a întrecerii so^ coreap. cabinet așa cum se utilizau de altfel iar personalul medical, auxiliar și de altă PaRIENIE RAUREANU