Lupta Sibiului, martie 1950 (Anul 7, nr. 175-201)
1950-03-01 / nr. 175
ha. imbunătaţirea condiţiilor de traiu a celor ce muncesc duce la creşterea productivităţii muncii Anul 1919, primul an de muncii planificatei în Republica Populară Română, a fost pentru poporul nostru muncitor un an de mari realizări şi odată cu acesta, cel dintâi an de experienţă. Datorită experienţelor câştigate în anul care a trecut, vom puteţi prevedea şi înlătura neajunsurile şi greutăţile care s’ar ivi în calea bunului mers al treburilor, în perioada planului privat. Hotărirea Comitatului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru creşterea productivităţii muncii şi imbunătăţi re al condiţiilor de tradu ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor, analizează unele aspecte mai evidente din lipsurile constatate în anul trecut şi de sugestii şi soluţii pentru rezolvarea lor. Ana II,a CC al PMR şi a Ceinscipilul de Miniştri s’a îndreptat de data aceasta asupra sistemului de uirizare bazat, pe principiul socialist al repartiţiei după muncă, introdus la nni în ţară la 1 Februarie 1949, timp. în care noul sistem de salarizare a fost „un stimulent puternic pentru creşterea elanului oamenilor muncii, pentru mărirea producţie, pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru schimbarea atitudinei faţă de muncă şi, deci, pentru dezvoltarea construirii socialismului în ţara noastra". S-a vazut, după un an de, experiența, aportul deosebit de mare pe care noul sistem de salarizare îl aduce în îndeplinirea sarcinilor puse în slujba împlinirii şi depăşirii Planului de Stat. Au fost însă unele întreprinderi unde operaţiile de împaruire nu s'au făcut cu toată atenţia, dându-se oazie la regretabile erori. Greşelii10 a vea, împărţite în două, s’eu exemplificet fie prin încadrarea în • lanititurioare gradului dă oslifîcare al muncitorului, fie prin înradrarea intr-o etate irferioară. Hotărîrea arătă clar, toate neajurUrile care se ivesc în amândouă aceste cazuri, predeci în creşterea ritmului de productivitate şi producţie. Un alt aspect legat de salarizare, este acela, când printr-o greşită remuneraţie, maiştrii şi tehnicienii nu auuimit salpntul corespunzător calificării lor şi rolului important pe care-l pun producţie, astfel, că au fost îndepărtaţi de la stimulentul necesar în Europeaul de, producţie. Acest caz a pdius pe de alta parte la lipsa, de interes pentru şcolile de calificare mai înaltă, a multor elemente de valoare din sânul muncitorilor, care nu au mai găsit necesară aceasta, şcoala Au fost cazuri ca de exemplu la fubrica „Libertatea“, când muncitorii nu s’au prezentat la şcoala de calificare din motivul că cei ce au pbolvat această şcoală n’au fost încadraţi în categoria corespunzătoare gradului de calificare. Dar, au mai fost şi alte situaţii care au frânat bunul mers al unor întreprinderi. S’a întâmplat bunăoară, cu primele de producţie împărţite pe baza aportului cantitativ şi calitativ că se fi distribuit pe temeiul nesănătos care tindea să se împartă aceste prime tuturor, prin rotaţie şi în aşa fel ca fiecăruia să-i vinâ odată rândul. Faptul acesta a dus la o nivelare a salariilor şi respectiv la îndepărtarea lor de la principul just al repartizării după cantatea şi cantitatea muticii. Orele suplimentare sunt jonaşi un capitol căruia i se face analiză prin hotărîrea CC pi ICMR şi a Consiliului de Miniştri. Prin orele suplimentare anarhic făcute, se ajunge la o înrâurire negativă a stării sanatui muncitorului, nedându-i-se totodată posibilitatea de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele culturale sau profesionale. De aceea, pe viitor, orele suplimentare se vor face numai în limita aprobării Consiliului de Miniştri. In ce priveşte aplicarea sistemuui muncii în acord, pe lângă faptul că • s’a făcut, impus înainte în cursul anului trecut s’a observat că unele întreprinderi nu au dat. retribuţia corespunzătoare muncitorilor care au dus lupta pentru depăşirea normelor. Ba mai mult, au fost unele cazuri când aceste norme odată prinse şi depăşite au fost urcate, până la gradul care a frânt, elanul oamenilor. Pe de altă parte, în unele locuri, normele prea mici de l, început, au continuat, să rămână în acest stadiu până la sfârşitul pinului. Este deci necesar ca în privința stabilirii normelor celor mai juste, să se îndrepte toată atenția colectivelor de conducere ale fabricilor. Strâns legată de aceasta problemă fiec-ebit ne importanta, este reabilirea indicilor tehnico-economice, prin care se cunosc toate caracteristicele maşinilor. Cunoscând perfect maşina, se pot aduce îmbunătăţirile necesare, iar pot stabili norme mai mari, sau, cunoscând defecţiunile care o caracterizează, se pot fixa normele cele mai potrivite care pot fi împlinite. In legătură cu lucrările de stabilire a indicilor tehnico -economici, inrtroprinderile din oraşul şi judeţul neutru, trebue să considere această lucrare, de o însemnătate covârşitoare, ca obiectiv principa! al preocupărilor imediate. Pentru ca greşelile peste care ara trecut în perioada celui dintâi an de aplicare a sistemului de salarizare după principiul socialist al repartiţiei, după calitatea şi cantitatea muncii, să poată fi îndreptate în cel de al doilea an de planificare, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicei noastre populare, au adus h preririle privitoare la măsurile care trebuesc luate pentru creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de strain ale celor ce muncesc, în care se fixează responsabilităţi pentru instituţiile şi ministerele care au datoria să vegheze la bunul mers al acestor lucruri, atrăgându-se în mod deosebit atenţia asupra contractului colectiv, care ca o armă puternică de mobilizare a oamenilor mititcri în lupta pentru împlinirea Promului, trebue să fie expresia concretizări sarcinilor atât a întreprinderilor cât şi a muncitorilor, angreziaţi deopotrivă în lupta pentru depăşirea Planului de Stat pe 1950. ION NÂNDOREANU In decursul celor 4 ani ai planului cincinal postbelic Petroliștii sovietici au realizat economii de peste jumătate miliard ruble MOSCOVA,. 28 (Agexpres). — TASS transmite: In cursul celor patru ani ai panului cincinal postbelic au fost realizat© economii în valoare de mai mult de o jumătate miliard ruble datorita inovaţiilor şi propunerilor de raţionalizare al© petroliştilor sovietici. Numărul inovatorilor şî raţionaliaterior creşte cu fiecare an. In anul 1949, muncitorii din industria petroliferă au prezentat mai mult de 46.000 preţioase propuneri tehnice — ceea ce reprezinţi de patru ori mai mult decât în anul 1946. Anul trecut au fost apăreate în protecţie 26.000 propuneri de raţionalizare care au contribuit la realizarea unei economii anuale de 240 miiioane ruble. »» La întreprinderea „Independenţa* Să luptăm din toate puterile pentru o pace trainică“ Participând la maetingul organizat cu ocazia constituirii Comitetului de luptă pentru pace, elevii Şcolii Profesionale PIT din localitate şi-au luat angajamentul de a duce cu hotiîrire acţiunea întreprinsă în scopul apărării unui bun atât de scump caLa organizaţiile de bază I, II III şi IV, secţia turnătorie, de la întreprinderea „Independenţa“ — concomitent cu prelucrarea problemei păcii şi alegerea Comitetului — muncitorii şi-au luat oamenilor muncii. „Intorcându-ne din şcoală la posturile noastre — ne declară elevul Androne Grigore — vom pune în practică toate cunoştinţele câştigate la şcoală, luându-ne în acelaşi timp angajamentul de a lupta din tongajamente de a duce la îndeplinire toate sarcinile ce decurg din Planul de Stat. Tov. Romulus Frăţilă şi Traian Munteanu au subliniat cu acest prilej necesitatea intensificării de puterile noastre pentru o pace trainică.“ Aceeaşi hotărîre şi-au tălmăcit-o şi ceilalţi 35 de colegi ai lui Androne Grigore, care urmează în prezent cu •• .'!© Şcolii Profesionale PTT din Sibiu, luptei pentru pace şi demascarea tuturor acelora care instigă la războiu. (după corespondenţele trimise de tov. Ilie Şerbănuţ şi T. V. Onuţ) SIBIULUI - DRGHH AL COMITETULUI JUD. PMR SIBIU $1 BL COMITETULUI PROVIZORIU JUDETEAN $1 ORĂȘENESC Amil n fVILT) ~— Nr. 175 (1466) Miercuri 1 Martie 1950 6 pagini 4 Lei Intr’o atmosferă de mare sărbătoare, a avut loc Duminecă Constituirea Gospodăriei Agricole Colective din comuna Hosman- Sibiu Mare sărbătoare a fost Duminică, 26 Februarie în comuna Hosman. Pe străzi fluturau drapele şi fe, ferestre eram scoase covoare. Grupuri de ţărani muncitori se îndreptau nerăbdători spre sala Căminului. Cultural..Niciodată nu s’a mai intâmplat, un asemenea eveniment. O viaţă mai buna pentru ei, care s’au abătut ani de-a-rândul în mizerie ţinuţi de regimurile trecute, şi-a arătat zorii luminoşi şi post- comuna lor. Gospodăria Agricolă Colectivă, p°ntm inaugurarea căreia, se îndreptau acum la adunare, grupurile de ţărani şi muncitori, i-a înveselit, pe toţi. Acum vor ţinte, lupte mai La inaugurare au participat: tov. Vasile Dragomir, secretarul Geminui de Partid Judeţean, Ion Gligor, secretar adjunct, Petre Lepedealu şi Herkel Ladislau membri ai biroului Comitetului de bine pentru realizarea planului şi pentru pace. Adam Ion, are 69 de ani De când a fost mic copil a cunoscut mw°rfe. Ţăran sărac, el a trebuit sa, slujească la chiaburi pentru ca, să aibă din ce trai. Când era slugă Bec era 70 de clăi de grâu pentru a obţine un car de fân cu care să-şi ţină vitele din curte; când a auzit, despre colectiv, Adam Ion a fost pintre primii car© sta înscris „Acum vom avea şi noi viaţă mai bună,’’ zise el . Copiii săi, care sunt în sat, i-au urmat sfatul, înscriindu-se şi ei în gospodărie. Ispas Irimifera este ţăran sărac. Şi eî Constituirea Gospodăriei Partid Judeţean, Aurel Vasilescu secretarul Comitetului Provizoriu Judeţan şi Eros Ştefan membru în Comitetul Provizoriu Judeţean, o delegaţie de muncitori de la fabrica ,,Balanţa”, delegaţi ai UTM, a fost tot, timpul, slugă pe la chiaburi, sau a lucrat cu ziua la ei iar soţia ea a fost servitoare. Amândoi se bucură că au scăpat de mizerie. ,,Munca noastră va fi a noastră, nu ne-o va mai putea exploata chiaburii” — zise el când se hotărî să se înscrie la gospodărie. Ţăranul munctur Mahrom are şase copii. A fost păstor de vite 14 ani. Slujea pe mai nune. înainte abia avea din ce trăi, iar după, ce s’a înscris în Gospodăria Colectivă el a comunicat cu bucurie vestea băiatului său, care e militar. „Acum am scăpat şi noi de mizerie’’ — scria el. „De acum înainte nu vom mai exploataţi”, şi ai Frontului Plugarilor din Sibiu. Pereţii din sala festivă erau pavoazaţi cu lozinci în limba română şi germană: „Calea Gospodăriei Colective — calea dc ■dare în pagina 6-a) încheierea lucrărilor Congresului căminelor culturale din R. P. R. BUCUREȘTI, 28. (Radu) — După trei zie de rodnică activitate desfăşurata sub semnul luptei pentru pace, strâns legată de lupta pentru socialism, a luat sfârşit, primul Congres al Căminelor Culturale din R. P. R. El a construit un bogat schimb de experienţă. Metodele şî experienţa caselor de cultură sovietice, expuse de Tatiana Vastiev* Martova, conducătoarea Comitetelor de Educaţia şi Cultură din Moscova, constituie învăţăminte preţioase pentru creare activiet în activitatea de ridicare a nivelului cultural al maselor. Ea a arătat că activitatea căminelor culturale trebue sa se desfășoare pe linia luptei de clasă. Un far luminos în activitatea căminelor culturale este tetegrama adresată Congresului de către C. C. al Partidului Muncitweec Român. In această teorină se arată itre altele că aceste cămine culturale desfăşoară o muncă largă şi folositoare, pe tartan răspândirii culturii în ţara noastră. Ele au de jucat, un rol de seamă în construirea stresalismului şi trebue să ducă lupta patru lichidarea totală a neştiinţei de carte, care ne-a fost lăsata, moştenire de odiosul regim burghezo-moşieresc. Ele trebue să popularizeze în rândurile oamenilor muncii minunatele înfăptuiri ale regimului nostru de democraţie populară; ele trebus sa ajute la combaterea superstiţihir şi a urii naţionale şi să ajute la strângerea legăturilor de prietenie şi teărie între poporul român şi naţionaltăţile conlocuitoare. Constituirea altor Comitete de luptă pentru pace în oraşul şi judeţul Sibiu In întreprinderile şi instituţiile din oraşul şi judeţul Sibiu, continuă cu entuziasm adunările obşteşti în cadrul cărora se aleg Comitetele de luptă pentru apărarea păcii şi se iau angajamente pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din Planul de Stat. In cadrul adunării de la întreprinderea „Record“, la care au participat salariaţii deja, toate cele patru unităţi, după ce s-a ales Comitetul de luptă pentru pace, muncitorii şi-au luat angajamentil că vor îndeplini planul de extragere a argilei până la 1 Aprilie a. c., atât la unităţile de pe teritoriul oraşului cât şi de la acela al comunelor Guşteriţa şi Şura-Mara Până la aceeaşi dată mecanicii şi-au luat angajamentul de a pune la punct toate maşinile şi accesoriile cu ajutorul cărora se prelucra materia primă. Alte angajamente concrete şi-au luat tov. Niculă Ion şi Stăniţ Mihai. BÂJA ION, poresp. Femeile casnice în slujba păcii Organizaţia UFDR din Sibiu, a trecut la intensificarea luptei pentru pace, trimiţând pe teren îndrumătoare pentru a arăta fiecărei femei cum poate lupta cu succes pentru o cauză atât de scumpă tuturor popoarelor iubitoare de progres. Angajamente în această muncă şi-au luat tovarăşele: Simu, Baba Ana, Schenn, László şi Rafka, care au arătat că femeile cassaice stau alături de muncitoarele din fabrici, luptând în ultimele zile la intreprinderea cu dârzenie pentru a împiedeca „Astra“-Sibiu, fabrica de postav deslănţuirea unui nou războiu de către capitalişti. VASIU ELISABETA coresp. Meetingmi şi adunări obşteşti in cadrul cărora s’au luat angajamente pentru apărarea păcii şi împlinirea, şi depăşirea sarcinilor din Planul de Stat s’au mai ţinut Nr. 2 Cîsnădie, Banca de Stat Sibiu, etc. Din angajamentele luate cu acest prilej, se desprinde că oamenii muncii din oraşul şi județul Sibiu, se încadrează cu hotărîre în marele front al luptei pentru apărarea păcii, condus de Uniunea Sovietică.