Lupta Sibiului, martie 1950 (Anul 7, nr. 175-201)

1950-03-01 / nr. 175

ha. imbunătaţirea condiţiilor de traiu a celor ce muncesc duce la creşterea productivităţii muncii Anul 1919, primul an de muncii planificatei în Republica Populară­­ Română, a fost pentru poporul nostru muncitor un an de mari realizări şi odată cu acesta, cel dintâi an de experienţă. Datorită experienţelor câştigate în anul care a trecut, vom puteţi prevedea şi înlătura neajunsurile şi greutăţile care s’ar ivi în calea bunului mers al treburilor, în pe­rioada planului privat. Hotărirea Comitatului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, asupra mă­surilor ce trebuesc luate pentru creşterea productivităţii muncii şi imbunătăţi re al condiţiilor de tradu ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor, analizează unele aspecte mai evidente din lipsurile constatate în anul trecut şi de sugestii şi soluţii pentru rezol­varea lor. Ana II,a CC al PMR şi a Cein­­scipilul de Miniştri s’a îndreptat de data aceasta asupra sistemului de u­­irizare bazat, pe principiul so­cialist al repartiţiei după muncă, introdus la nni în ţară la 1 Fe­bruarie 1949, timp. în care noul sistem de salarizare a fost „un stimulent puternic pent­ru creşterea elanului oamenilor muncii, pentru mărirea producţie, pentru ridi­carea productivităţii muncii, pen­tru schimbarea atitudinei faţă de muncă şi, deci, pentru dezvoltarea construirii socialismului în ţara noastra". S-a va­zut, după un an de, ex­periența, aportul deosebit de mare pe care noul sistem de salarizare îl aduce în îndeplinirea sarcinilor puse în slujba împlinirii şi de­păşirii Planului de Stat. Au fost însă unele întreprinderi unde operaţiile de împa­ruire nu s'au făcut cu toată atenţia, dându-se o­azie la regretabile erori. Greşelii10 a v­­ea, împărţite în două, s’eu exemplificet fie prin încadrarea în • la­n­ititurioare gradului dă oslifî­­ca­re al muncitorului, fie prin în­­radrarea intr-o etate­ irferioară. Hotărîrea arătă clar, toate ne­­ajur­Urile care se ivesc în amân­­două aceste cazuri, predeci în creş­terea ritmului de productivitate şi producţie. Un alt aspect legat de salari­zare, este acela, când printr-o gre­şită remuneraţie, maiştrii şi teh­nicienii nu au­­uimit salpntul co­respunzător calificării lor şi rolu­lui important pe care-l pu­­n pro­ducţie, astfel, că au fost îndepărtaţi de la stimulentul necesar în Europeaul de, producţie. Acest caz a pdius pe de alta parte la lipsa, de interes pentru şcolile de calificare mai înaltă, a multor elemente de va­loare din sânul muncitorilor, care nu au mai găsit necesară aceasta, şcoala­ Au fost cazuri ca de exemplu la fubrica „Libertatea“, când mun­citorii nu s’au prezentat la şcoala de calificare din motivul că cei ce au pb­olvat această şcoală n’au fost încadraţi în categoria corespun­­zătoare gradului de calificare. Dar, au mai fost şi alte situaţii care au frânat bunul mers al unor întreprinderi. S’a întâmplat bună­oară, cu primele de producţie îm­părţite pe baza aportului cantitativ şi calitativ că se fi distribuit pe temeiul nesănătos care tindea să se împartă aceste prime tuturor, prin rotaţie şi în aşa fel ca fiecăruia să-i vinâ odată rândul. Faptul acesta a dus la o nivelare a salariilor şi respectiv la îndepărtarea lor de la principul just al repartizării după can­­ta­tea şi cantitatea muticii. Orele suplimentare sunt jonaşi un capitol căruia i se face analiză prin hotărîrea CC pi ICMR şi a Consiliului de Miniştri. Prin orele suplimentare anarhic făcute, se ajunge la o înrâurire negativă a stării sanatu­i muncitorului, ne­­dându-i-se totodată posibilitatea de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele cultu­rale sau profesionale. De aceea, pe viitor, orele suplimentare se vor face numai în lim­ita aprobării Con­siliului de Miniştri. In ce priveşte aplicarea sistemu­­ui muncii în acord, pe lângă faptul că • s’a făcut, im­pus înainte în cursul anului trecut s’a observat că unele întreprinderi nu au dat. re­tribuţia corespunzătoare muncitori­lor care au dus lupta pentru de­păşirea normelor. Ba mai mult, au fost unele cazuri când aceste norme odată p­rinse şi depăşite au fost urcate, până la gradul care a frânt, elanul oamenilor. Pe de altă parte, în unele locuri, normele prea mici de l,­ început, au continuat, să rămână în acest stadiu până la sfârşitul pinului. Este deci necesar ca în privința stabilirii normelor celor mai juste, să se îndrepte toată atenția colec­tivelor de conducere ale fabricilor. Strâns legată de aceasta problemă fiec-ebit ne importanta, este rea­­bilirea indicilor tehnico-economice, prin care se cunosc toa­te caracte­­risticele maşinilor. Cunoscând per­fect maşin­a,­­ se pot aduce îm­bunătăţirile necesare, i­ar pot sta­­bili norme mai mari, sau, cunoscând defecţiunile care o caracterizează, se p­ot fixa normele cele mai po­trivi­te care pot­ fi împlinite. In legătură cu lucrările de stabilire a indicilor tehnico -economi­c­i, inrtro­­­prinderile din oraşul şi judeţul neutru, trebue să considere această lucrare, de o însemnătate covârşi­toare, ca­ obiectiv principa! al pre­ocupărilor imediate. Pentru ca greşelile peste care ara trecut în perioada celui dintâi an de aplicare a sistemului de salari­zare după principiul socialist al repartiţiei, după ca­li­ta­tea şi canti­­tatea muncii, să poată fi îndreptate în cel de al doilea an de planifi­care, Comitetul Central al Partidu­lui Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicei noastre populare, au adus h preri­rile privi­toare la măsurile care t­rebuesc luate pentru creşterea productivi­tăţii muncii şi îmbunătăţirea con­diţiilor de s­train ale celor ce mun­cesc, în care se fixează responsa­bilităţi pentru instituţiile şi mi­nisterele care au datoria să vegheze la bunul mers al acestor lucruri, atrăgându-se în mod deosebit atenţia asupra contractului colectiv, care ca o armă puternică de mobilizare a oamenilor mititcri în lupta pentru împlinirea Promului, trebue să fie expresia concretizăr­i sarcinilor atât a întreprinderilor cât şi a munci­torilor, angreziaţi deopotrivă în lupta pentru depăşi­rea Planului de Stat pe 1950. ION N­ÂNDOREANU In decursul celor 4 ani ai planului cincinal postbelic Petroliștii sovietici au realizat economii de peste jumătate miliard ruble MOSCOVA,. 28 (Agexpres). — TASS transmite: In cursul celor patru ani ai p­anului cincinal postbelic au fost realizat© eco­nomii în valoare de mai mult de o jumă­tate miliard ruble datorita inovaţiilor şi propunerilor de ra­ţionalizare­ al© pe­troliştilor sovietici. Numărul inovatorilor şî raţionaliaterior creşte cu fiecare an. In anul 1949, muncitorii din industria petroliferă au prezentat mai mult de 46.000 preţioase propuneri tehnice — ceea ce reprezinţi de patru ori mai mult decât în anul 1946. Anul trecut au fost apărea­te în protecţie 26.000 propu­neri de raţionalizare care au contribuit la realizarea unei economii anuale de 240 miiioane ruble. »» La întreprinderea „Independenţa* Să luptăm din toate puterile pentru o pace trainică“ Participând la maetingul orga­nizat cu ocazia constituirii Comi­tetului de luptă pentru pace, elevii Şcolii Profesionale PIT din localitate şi-au luat angaja­mentul de a duce cu hotiîrire ac­ţiunea întreprinsă în scopul apă­rării unui bun atât de scump ca­La organizaţiile de bază I, II III şi IV, secţia turnătorie, de la întreprinderea „Independenţa“ — concomitent cu prelucrarea pro­blemei păcii şi alegerea Comite­tului — muncitorii şi-au luat oa­menilor muncii. „Intorcându-ne din şcoală la posturile noastre — ne declară elevul Androne Gri­­gore — vom pune în practică toate cunoştinţele câştigate la şcoală, luându-n­e în acelaşi timp angajamentul de a lupta din ton­gajamente de a duce la îndepli­nire toate sarcinile ce decurg din Planul de Stat. Tov. Romulus Frăţilă şi Traian Munteanu au subliniat cu acest prilej necesitatea intensificării de puterile noastre pentru o pace trainică.“ Aceeaşi hotărîre şi-au tălmăcit-o şi ceilalţi 35 de colegi ai lui An­drone Grigore, care urmează în prezent cu­ •• .'!© Şcolii Profesio­nale PTT din Sibiu, luptei pentru pace şi demascarea tuturor acelora care instigă la război­u. (după corespondenţele trimise de tov. Ilie Şer­bănuţ şi T. V. Onuţ) SIBIULUI - DRGHH AL COMITETULUI JUD. PMR SIBIU $1 BL COMITETULUI PROVIZORIU JUDETEAN $1 ORĂȘENESC Amil n fVILT) ~— Nr. 175 (1466) Miercuri 1 Martie 1950 6 pagini 4 Lei Intr’o atmosferă de mare sărbătoare, a avut loc Duminecă Constituirea Gospodăriei Agricole Colective din comuna Hosman- Sibiu Mare sărbătoare a fost Duminică, 26 Februarie în comuna Hosman. Pe străzi fluturau drapele şi fe, ferestre eram scoase covoare. Grupuri de ţărani muncitori se îndreptau nerăbdători spre sala Cămi­nului. Cultural..Niciodată nu s’a mai in­­tâ­mpla­t, un asemenea eveniment. O viaţă mai buna pentru ei, care s’au abătut ani de-a-rândul în mizerie ţinuţi de re­gimurile trecute, şi-a arătat zorii lu­minoşi şi post- comuna lor. Gospodăria Agricolă Colectivă, p°ntm inaugurarea căreia, se îndreptau acum la adunare, gru­purile de ţărani şi muncitori, i-a înve­selit, pe toţi. Acum vor ţinte, lupte mai La inaugurare­ au participat: tov. Va­sile Dragomir, secretarul Gemi­nu­­i de Partid Judeţean, Ion Gligor, secretar ad­junct, Petre Lepedealu şi Herkel Ladis­­lau membri ai biroului Comitetului de bine pentru re­alizarea planului şi pentru pace. Adam Ion, are 69 de ani De când a fost mic copil a cunoscut mw°rfe. Ţăran sărac, el a trebuit sa, slujească la chia­buri pentru ca, să aibă din ce trai. Când era slugă Bec era 70 de clăi de grâu pentru a obţine un car de fân cu care să-şi ţină vitele din curte; când a auzit, despre colectiv, Adam Ion a fost p­intre primii car© sta înscris „Acum vom avea şi noi viaţă mai bună,’’ zise el . Copiii săi, care sunt în sat, i-au urmat sfatul, înscriindu-se şi ei în gospodărie. Ispas Irimifera este ţăran sărac. Şi eî Constituirea Gospodăriei Partid Judeţean, Aurel Vasilescu secre­tarul Comitetului Provizoriu Judeţ­an şi Eros Ştefan membru în Comitetul Provi­zoriu Judeţean, o delegaţie de muncitori de la fabrica ,,Balanţa”, delegaţi ai UTM, a fost tot, timpul, slugă pe la chiaburi, sau a lucrat cu ziua la ei iar soţia ea a fost servitoare. Amândoi se bucură că au scăpat de mizerie. ,,Munca noa­stră va fi a noastră, nu ne-o va­ mai pu­tea exploata chiaburii” — zise el când se hotărî să se înscrie la gospodărie. Ţăranul munc­t­ur Mahr­­om are şase copii. A fost păstor de vite 14 ani. Slujea pe mai nun­­e. înainte abia avea din ce trăi, iar după, ce s’a înscris în Gospo­dăria Colectivă el a comunicat cu bu­curie vestea băiatului său, care e mili­tar. „Acum am scăpat şi noi de mizerie’’ — scria el. „De acum înainte nu vom mai­­ exploataţi”, şi ai Frontului Plugarilor din Sibiu. Pereţii din sala festivă erau pavoazaţi cu lozinci în limba română şi germană: „Calea Gospodăriei Colective — calea dc ■dare în pagina 6-a) încheierea lucrărilor Congresului căminelor culturale din R. P. R. BUCUREȘTI, 28. (Radu) — După trei zie de rodnică activitate­ desfă­şurata sub semnul luptei pentru pace, strâns legată de lupta pentru socialism, a luat sfârşit, primul Congres al Căminelor Culturale din R. P. R. El a construit un bogat schimb de experienţă. Metodele şî experienţa­ caselor de cultură sovietice, expuse de Tatiana­ Vastiev* Mart­­ova, conducătoarea Comitetelor de Educaţia şi Cultură din Moscova, constituie învăţă­minte preţioase pentru creare activiet în activitatea de ridicare a nivelului cul­tural al maselor. Ea a arătat că activi­tatea căminelor culturale trebue sa se desfășoare pe linia luptei de clasă. Un far luminos în activitatea căminelor culturale este tete­grama adresată Con­gresului de către C. C. al Partidului Mun­ci­tweec Român. In această te­orină se arată itre altele că aceste cămine cul­turale desfăşoară o muncă largă şi fo­lositoare, pe tartan­ răspândirii culturii în ţara noastră. Ele au de jucat, un rol de seamă în construirea stresalismului şi trebue să ducă lupta p­atru lichidarea totală a neştiinţei de carte, care ne-a fost lăsata, moştenire de odiosul regim burghezo-moşieresc. Ele trebue să popu­larizeze în rândurile oamenilor muncii minuna­tele înfăptuiri ale regimului no­stru de democraţie populară; ele tre­­bus sa­ ajute la­ combaterea superstiţihir şi a urii naţionale şi să ajute la strân­gerea legăturilor de prietenie şi teărie între poporul român şi naţionaltăţile conlocuitoare. Constituirea altor Comitete de luptă pentru pace în oraşul şi judeţul Sibiu In întreprinderile şi instituţiile din oraşul şi judeţul Sibiu, con­tinuă cu entuziasm adunările ob­şteşti în cadrul cărora se aleg Comitetele de luptă pentru apă­rarea păcii şi se iau an­gajame­n­te pentru înde­plini­rea şi depăşirea sarcinilor din Planul de Stat. In cadrul adunării de la între­prinderea „Record“, la care au participat salariaţii deja, toate cele patru unităţi, după ce s-a ales Co­mitetul de luptă pentru pace, muncitorii şi-au luat angajam­en­til că vor înd­eplini planul de extragere a argilei până la 1 Aprilie a. c., atât la unităţile de pe teritoriul oraşului cât şi de la acela al comunelor Guşteri­ţa şi Şura-Mara Până la aceeaşi dată mecanicii şi-au luat angaja­mentul de a pune la punct toate maşinile şi accesoriile cu ajutorul cărora se prelucra materia primă. Alte angajamente concrete şi-au luat tov. Niculă Ion şi Stăniţ Mihai. BÂJA ION, poresp. Femeile casnice în slujba păcii Organizaţia UFDR din Sibiu, a trecut la intensificarea luptei pen­tru pace, trimiţând pe teren în­drumătoare pentru a arăta fie­cărei femei cum poate lupta cu succes pentru o cauză atât de scumpă tuturor popoarelor iubi­toare de progres. Angajamente în această muncă şi-au luat tova­răşele: Simu, Baba Ana, Schenn, László şi Rafka, care au arătat că femeile cassaice stau alături de muncitoarele din fabrici, luptând­­ în ultimele zile la intreprinderea cu dârzenie pentru a împiedeca „Astra“-Sibiu, fabrica de postav deslănţuirea unui nou războiu de către capitalişti. VASIU ELISA­BETA coresp. Meetingmi şi adunări obşteşti in cadrul cărora s’au luat angaja­mente pentru apărarea păcii şi împlinirea, şi depăşirea sarcinilor din Planul de Stat s’au mai ţinut Nr. 2 Cîsnădie, Banca de Stat Si­biu, etc. Din angajamentele luate cu a­­cest prilej, se desprinde că oa­menii muncii din oraşul şi județul Sibiu, se încadrează cu hotărîre în marele front al luptei pentru apărarea păcii, condus de Uni­unea Sovietică.

Next