Lupta Sibiului, aprilie 1950 (Anul 7, nr. 202-226)

1950-04-01 / nr. 202

v Campania lucrărilor de primăvară în sectorul pomicol al judeţului Sibiu Datorită măsurilor luate de Co­mitetul Provizoriu Judeţean, ac­ţiunea pomicolă a avansat mult faţă de­­săptămâna trecută. To­tuşi mai sunt o serie d de lipsuri, care trebuesc lichidate. La curăţat şi omizit, planul a fost depăşit cu 200/0. S’au stropit cu uleiu 127.000 pomi, din totalul de 215.000 programaţi, realizân­­du-sie astfel 59% din plan faţă de 440/0 din săptămâna trecută. Se menţionează că 79.000 din totalul pomilor stropiţi aparţin GAS; s’au îngrăşat 92.000 pomi faţă de 65.000 programaţi, realizându-se astfel o depăşire de 420/9 a planu­lui; s’au făcut tăieri la 303.000 de pomi în scop de rărire şi lu­minare a coroanei, depăşindu-se planul cu 150/0. In această lucrare nu s’a ţinut cont peste tot, de re­comandările tehnice, astfel că au fost tăiate în unele locuri şi ra­murile tinere, ceea 02 constitue o greşeală. S-au stropit cu piatră vânătă 23.937 de pomi din 14.000 programaţi, realizându-se astfel 280­0 din plan. Organizaţiile de masă din co­mune şi Com­itetele Provizorii,­rebue să-şi intensifice munca de lămurire asupra importanţei tra­tării pomilor cu piatră vânătă şi a realizării la timp a planului de Stat în acest sector, căci o recoltă b­ogată de fructe va contribui la ridicarea nivelului de traiu al tutu­ror celor ce muncesc. Este vrednică de evidenţiat în această privinţă, comuna Gacova, unde s’au organizat echipe UTM, care au executat în bune condi­ţiuni lucrările de stropirea pomi­lor, atrăgând în această acţiune şi pe ţăranii care stăteau pasivi, realizându-se planul în întregime. In afară de lucrările de mai sus, s’a săpat în jurul a 80 mii de pomi, realizându-se 160­ 0 din plan şi s’au văruit 120.000 pomi, reali­­zându-se 240/0 din plan. O îmbuna­t­ire se constată în ce priveşte livada din Poplaca, unde lucrările au început şi se execută într’un ritm viu, datorită măsurilor luate de Comitetul Pro­vizoriu Comunal care s’a ocupat îndeaproape de această problemă. In fruntea acţiunii pomicole, se menţine plasa Sănişie cu co­munele: Cacova, Sibiel şi Timişca, de la care ar trebui să ia exemplu şi comuna Vale, rămasă în urmă, după care se clasează plasa Mier­curea pentru felul cum a înţeles să organizeze acţiunea şi prin realizările obţinute. Pina Sibiu este mereu codaşe, nu­ fătându-se aproape nimic în cui tunde Răşinari, S­imnic, Ruşi, Suri Mare şi mai ales Cisnădie, unde situaţia este mai critică pu­ţine infecta pomii Gospodăriei Aga­cole de Stat, unde lucrările poncicole sunt terminate. Organi­zaţiile de Partid trebue să mobi­lizeze comitetele provizorii pen­tru şi se trece la imediata lichidare a acestei situaţii. FELICIA GHERMAN coresp. ANUL II (VII) — Nrr. 202 (1493? „LUPTA SIBIULUI Din Ţara Socialismului ,,Traseurile stahanoviste“ ale brigăzilor de tractoare Mecanicii SMT-ului din Kotov (regiunea Cerrolgor) — iniţiatorii întrecerii pentru repararea în cât­­ mai bune condiţiuni a tractoare­lor — au terminat pregătirile per­­­tru campania însămânţărilor de primăvară. Tractoarele reparate au fost trimise în colhozuri, la locurile de muncă. Multe brigăzi de tractorişti au elaborat traseuri stahanoviste pentru perioada în­sămânţărilor d­e primăvară. Prin „traseu stahanovist“ se înţelege un plan de muncă con­cret pentru fiecare brigadă și fiecare tractor în parte. Acest plan prevede toate muncile pe care brigăzile SMT-ului trebue să le execute în colhozul respectiv. Traseul stahanovist are la bază graficul pe oră. Iată un exemplu concret: bri­gada de tractoriști condusă de Ilia Pivnia trebue să semene în trei colhozuri din raionul Cerni­­gov o suprafaţă de 382 ha de cereale. Această muncă va fi ter­minată în toate colhozurile în cursul a patru zile de lucru. Tot­odată se va efectua boronirea a­­răturilor şi semănăturilor de toam­ă Ţinând seama de expe­­rienţ din anul trecut în ceea ce priveşte aplicarea graficului pe oră, brigada lui Hia Pivnia a făcut socoteala că în două schimburi (22 ore de lucru) va face boro­nirea pe o suprafaţă de 95 ha, adică cu 35 ha peste normă. Bri­găzile de tractorişti au încheiat în­treceri socialiste cu brigăzile de muncă ale colhozurilor. (Agerpres) in fiecare secţie - „Gospodărire chibzuită“ de V. Zemţov Ne-am convins cu toţii, din proprie experienţă, că „gospodărirea ch­bzuită” înlesneşte îndeplinirea cu succes a planu­rilor de producţie, fără risipă de mate­riale şi bani. In „gospodărie a chibruitî” bine dusă după cum am putut vă d­a din practica a doi ani, toţi muncitorii, spe­cialiştii şi funcţionarii sunt cpint­r­a­ţi materialiceşte. In anul 1948 sovhozul a rea­­­t acu­mulări peste plan în valoare de 959.000 ruble. Din această sumă, 680.00­0 runde au fost trecute la fondul pentru con­solidarea gospodăriei. Acest lucru ne-a permis să c­onstruimn anul tr­eu 1­2 case de locuit, să începem construcţia unui club cu două eteje, şi înfiinţăm două clocitoare, o crescătorie de păsări şi uda de pirci, să utilăm o fabrică pr p ij de cher­st­a şi să construim un slav­er puternic. Stahanoviştii noştri au fost premiaţi. Acumulările p­et plan au r­or­ze la­ anul trecut 1.980.000 robie* O­piica şef de brigadă din sovhozul,crescătorie de păsări „Arlenica” din reg. Tambov însemnată din aceste fonduri va fi din nou alocate măririi şi consolidării gos­podăriei, precum şi îmbunătăţirii condi­­ţ­iun­lor culturale şi de traiu ale munci­torilor. O sumă importante avem dreptul s’o destinăm fondului de premii pentru muncitorii care au realizat o produc­ţie peste plan. In Decemvrie, de Ziua Cor­tituţiei Staliniste, 12.000 de ruble au ost împărţite fruntaşilor în produc­ţie. ‘C­­­lat» premii s’au împărţit după încheierea bilanţului muncii pe un an de zile. Datele pe care le-am arătat mai sus dovedesc încă odată că Partidul Bolşe­vic şi Guvernul sovietic au cointeresat materialiceşte pa muncitorii sovhoenîci în depăşirea sarcinilor de pr­ou­ţie şi în consolidarea „gospodari­i chib­uite ’. Toc­mai prin aceasta se explică succesele noastre din anul trecut. O dovadă gAr­i'­care sunt şi cifrele acumulărilor noa­stre. Scăderea preţului de cost al ouălor ob­ţinute de la cârdul de prăsilă, a adus un­­ câştig de aproape 400.„C0 ru­fe. Un câştig r­mp­a­tant - 1.236.000 ruble — s-a realizat de pe urma ridicării cali­tăţii ouălor. Livrarea găinilor tinere în condiţii mult mai bune decât cele pre­văzute în plan, ne-a adus un câştig de 219.000 ruble. Acumulările noastre au crescut şi fie de pe urma scăde­rii preţului de cost al cărnii. Beneficiu­ numai la acest capi­tol, a fost de 825.000 ruble. Ridicând productivitatea piticilor de rasă, sovho­zul a o­bţinut 650.000 de ouă peste plan. Cu aceasta s’a mai realizat un câştig de 450.000 rable. Aproximativ 70.001­ ruble s’au obţinut din vânzarea peste plan a păsărilor tinere. Restul sumei îl reprezintă economiile realizate de pe urma ridicării procentului de pui scoşi în secţia de incubatoare. După scăderea sumelor reprezentând pagubele şi impozitele, venitul total al sovhozului reprezintă 2.866.000 ruble, dintre care aproape 2.000.000 acumu­lări peste prevederile planului. Trebue subliniat, în special, că cea mai mare parte a câştigurilor a fost realizata prin ridicarea calit­iţii pr­ducţiei şi scăderea preţului ei de coat Tocmai aceşti doi factori economici foarte importanţi au fost hotărîtori pentru succesul în lup­a pentru o cât mai mare rentabilitate a gospodăriei. „Gospodăria chibzuită” a avut un rol uriaş în realizările noastre. Noi am tra­sat fiecărei secţii sarcini lunare de pro­ducţie şi am fixat limitele pentru toate categoriile de cheltuieli. Aceste indi­­caţiuni au fost prelucrate în şedinţele de producţie ale fiecărei secţii. Tot aci au fost elaborate căile şi mijloacele de depăşire a sarcinilor trasate în plan, îmbunătăţirea calităţii producţiei, scă­derea preţului de cost şi economisirea de materii prime. Mun­ci­torii din secţii şi brigăzi ,au peruit cu râvnă la întrece­rea pentru îndeplinirea acestor sarcini Contabilitatea a Scut trimestrial o analiză amănunţiţi a fiecărei secţii Dacă se descoperea că în una din ela sa făcut o ch­el­tu­iele de materii prime care a depăşit pe cea prevăzută prin : gospo­dărirea chibzuită”, noi lămur­am foarte amănunţit pre conducătorul secţiei res­pective asupra cauzelor care au provo­cat cheltuielile făcute peste prevederile planului, îi arătam greşelile comise şi îi ceream să acopere aceste oru? !?. Acest control «»tematic a ridicat mult efica­citatea „gospodăririi colective” şi in­fluenţa sa asupra întregului proces de producţie. Să examinăm acum rezultatele muncii pe un an de zie a câtorva secţii Cea mai mare, secţia fruntaşă este aceea a cârdului de găini de prăştie. Această secţie a obţinut 2.380.000 de ouă, ceea ce depăşeşte cu mult preved­­ite panu­lui. Secţia şi-a depăşit sarcinile în ceea ce priveşte numărul de ouă obţinute de la o găină. Preţul de cost al hranei a fost redus cu 409.000 ruble faţă de preve­derile planului. Secţia cârdului de raţe de prăşii a încheiat anul cu un venit de 131.000 ruble. Depăşind cu odată şi luată alte ori productivitatea în ouă a raţelor, acea­stă secţie a obţinut 55.000 de ouă peste plan. Sarcina imediată a colhozului nostru este introducerea în toate sectoar­e­ de activitate a unei „gospodării chibzuite” cât se poate de riguroase, ţinerea de consfătuiri cu muncitorii, în care să se prevadă în mod special erd­omisarea hra­nei, materiilor şi mijloacelor băneşti, precum şi organizarea unui cent­­u per­manent al muncii Utemiştii Răcan Mihai, Munteanu Ion, Canciu Gherman şi Aldea Dumitru de la fabrica „Independenţa“ cer reducerea timpilor de lucru Pătrunşi tot mai mult de impor­tanţa sarcinilor care stau astăzi în faţa tuturor celor ce muncesc, utemiştii de la turnătoria de piese speciale a uzinelor „Independen­ţa“ din Sibiu, au ţinut o consfă­tuire de producţie în cadrul că­reia au cerut reducerea timpilor de lucru pentru ca astfel produc­tivitatea muncii lor să fie cât mai rodnică şi să asigure şi mai mult depăşirea planului. Astfel tânărul Băcan Mihai, a cerut să i se acorde la dăltuit 3 minute în loc de 4, Muinteanu Ion la filetat şi Caodu Gherman, la găurit, 1 minut în loc de 1,30, iar Aldea Dumitru, la polizat, 1,75 în loc de 2 minute cât i se acordase înainte. Exemplul lor este urmat de­ei de alţi tovarăşi dornici de a rea­liza cât mai mult, dornici ce a lupta pentru Plan și pentru pace. HILA ROMULUS coresp. Pregătindu-şi din timp cele mai bune condiţiuni de muncă Comitetul Provizoriu al comunei Şura-Mică a înregistrat importante succese în campania însămânţărilor de primăvară Convins că numai printr-o muncă or­ganizată se poate ajunge la rezultate bune, Comitetul Provizoriu al comunei Şura-Mică a luat din timp toate măsurile pentru a putea face faţă importantei campanii a însămânţărilor de primăvară, precum şi altor munci de sezon. In colaborare cu organizaţiile de masă şi sub îndrumarea organizaţiei de Par­tid, s’au pus la punct mai întâi anumite lucrări preliminarii şi indi­pensabile du­cerii la bun sfârşit a tuturor sarcinilor. Astfel hotarul comunei a fost împărţit în 7 sectoare, fiecare sector fiind încre­dinţat câte unui responsabil cu sarcina precisă de a culege la zi, de pe teren, toate datele privind campania de însă­­mânţări. De asemenea, comuna a fost îm­părţită în 14 sectoare, fiecare sector având câte un responsabil, căruia îi revine sarcina de a duce muncă de lămu­rire printre ţărănimea săracă şi mijlo­caşă asupra importanţei însămânţărilor la timp. Prin responsabilii sectoarelor, precum şi printrun permanent contact cu terenul. Comitetul Provizoriu din co­muna Şura Mică a putut să avanseze mult cu însămânţările precum şi cu celelalte munci agricole. încheind din timp contracte cu SMT, două tractoare lucrează acum de zor pen­tru asociaţia compinsă dintriun număr de 72 ţărani săraci şi mijlocaşi, având o suprafaţă de 240 ha teren arabil îm­părţit în 4 sate. Lucrări­ de arături şi grăpat la sola etapiei I de însămânţări sunt terminate de câteva zie. La fel ,­au terminat şi lucrările de însămânţări din sola desti­nată pen­tru etapa Il-a. In cadrul campaniei pomicole s’au stro­pit şi s’au săpat sub coroană un număr de 5000 pomi fructiferi din viile şi li­vezile Gospodăriei Agricole de Stat, iar în sectorul particular 2000 pomi fructi­feri au fost trataţi conform instrucţiuni­lor. In cadrul campaniei de însămânţări desfăşurată în comuna Şura-Mică, s’au evidenţiat tovarăşii Ilie Stoia, Nicolae Barac, Nicolae Ivănuş şi Ion Cioran, iar la muncile pentru tratarea pomilor din grădinile Gospodăriei Agricole de Stat, s’a evidenţiat tov. Ctin Bunea. Deaseme­­nea, s’au mai evidenţiat­­ la SMT tov. şef de echipă L Râpan şi tractoristul Mi­hail Roth. ION CIORAN coresp La Cooperativa de producție I.O. V. R. „Timpuri Noui” munca continuă într’un ritm viu Cooperativa de producţie IOVR ,,Tim­puri Noui” din Sibiu se compune în pre­zent din 3 secţii, în care lucrează cu mult avânt membrii cooperatori, inva­lid, văduve de războiu şi orfani de răz­­boiu I datorită ajutorului dat de Partid şi Guvern, aceşti oameni, care pe timpul regimurilor burgheze erau scoşi din rân­durile societăţii şi lăsaţi să moară de foame, pot să-şi câştige acum existenia, lucrând fiecare potrivit capacităţi­i sale. La cele trei subsecţii, ale secţiei croitorie, munca se desfăşoară într’un ritm viu, fiecare membru cooperator căutând să realizeze cât mai mult din plan. Astfel, s’au confecţionat diferite halate şi salopite, cos­tu­me, p­itoane şi rochiţe pentru creşele de la fauri­­­e „Ar­­talit”, „Republica” şi „Flamura Ro­şie”, precum şi numeroase cămăşi pen­tru magazinul de Stat „Sibiul”. In atelierul de croitorie femeiască lu­crează cu mult avânt tov. Praşca Maria văduvă de războiu. Ea s’a străduit să ajute în muncă pe tovarăşele ei, care n’au prea fost obişnuite cu astfel de lu­cru, reuşind să te ridice simţit­­ nive­­lul profesional. Printre cele care aclează mai bine acum meseria sunt tov. Mih­ai Maria, văduvă d° războiu şi Trude Grun, orfană de război. Ele şi-au însuşit me­seria cel mai bine dintre toate tovarăşele lor de muncă. ,,Mă bucur foarte mult că ştiu şi eu să lucrez acum la croitorie, a spus tov. Mihai Maria. Acum pot să-mi câştig şi eu existenţa. Dar, dacă aceste tovarăşe, împreună cu consiliul de conducere al cooperati­vei îşi dau tot interesul să meargă toate cât mai bine, trebue să fie ajutate în muncă şi de către magazinele de Stat, întreprinderi şi fabrici prin comenzi la această cooperativă, iar Uniunea Ju­deţeană a Cooperativelor să se ocupe mai mult de cooperativa de producţie „Timpuri Noui” ajutând-o în muncă. „CINE N’A FAC­UT RĂZBOIUL NU-I POATE CUNOAŞTE GROZĂVIILE” La secţia cismărie lucrează în pre­zent 7 tovarăşi. Printre ei se află Bart Andrei, care are un picior paralizat. El o ducea greu­­ înainte. Acum însă poate mai uşori să-şi câştige existenţa. „Cine n’a făcut războiul nu-i poate cu­noaşte grozăviile” ne-a spus Bart An­drei. „Voiu lupte din toate puterile pen­tru pace, voiu munci şi voiu arăta tu­turor ce însemnează războiul”. Cu mult avânt se lucrează şi la secţia porii. Aci se fac bidinele, perii de rădă­cini, de păr, se repară pani de dinţi, etc. Şeful secţiei este Braga Gh., care este orb din copilărie. „Am lucrat pe cont propriu din 1941—1949”, a spus el, dar în cooperativă este mai bine. Acum sunt foarte fericit că am reuşit să fac parte din această cooperativă”. La început a lucrat numai cu soţa sa, apoi au mai venit şi alţi muncitori, iar acum munca se desfăşoară din plin în atelier. „Lupt pentru pice prin munca mea, de zi cu zi”, spune Roşianu Virgil, unul din cei mai buni lucrători din atelier. El lucrează la găuritul lemnului pentru perii în serie de câte 400 pentru a nu pierde timpul la mai puţine. Avântul cu care muncesc invalizii şi văduvele de războiu de la cooperativa de producţia IOVR ,,Timpuri Noui”, dove­deşte dragostea ce o au faţă de muncă, contribuind, astfel şi ei la întărirea lagărului păcii şi la construirea socia­lismului în ţara noastră. I. GAVRILA Caterisirea fostului mitropolit Visarion Puiu Shiruul Bisericii Ortodoxe Române, a hotîrât, în unanimitate de voturi, să aplice fostului mitropolit Visarion Puiu pedeapsa caterisirii pentru uneltire tră­dătoare de credinţi şi de Patrie. Visa­rion Puiu, azi mercenar în slujba im­perialismului anglo-american, iar până mai ieri al hitleriştilor, s-a dovedit a fi un agent al papalităţii care a slujit şi slujeşte pentru bani pe orice aliat sau stăpân al Vaticanului.

Next