Lupta Sibiului, aprilie 1950 (Anul 7, nr. 202-226)
1950-04-01 / nr. 202
v Campania lucrărilor de primăvară în sectorul pomicol al judeţului Sibiu Datorită măsurilor luate de Comitetul Provizoriu Judeţean, acţiunea pomicolă a avansat mult faţă desăptămâna trecută. Totuşi mai sunt o serie d de lipsuri, care trebuesc lichidate. La curăţat şi omizit, planul a fost depăşit cu 200/0. S’au stropit cu uleiu 127.000 pomi, din totalul de 215.000 programaţi, realizându-sie astfel 59% din plan faţă de 440/0 din săptămâna trecută. Se menţionează că 79.000 din totalul pomilor stropiţi aparţin GAS; s’au îngrăşat 92.000 pomi faţă de 65.000 programaţi, realizându-se astfel o depăşire de 420/9 a planului; s’au făcut tăieri la 303.000 de pomi în scop de rărire şi luminare a coroanei, depăşindu-se planul cu 150/0. In această lucrare nu s’a ţinut cont peste tot, de recomandările tehnice, astfel că au fost tăiate în unele locuri şi ramurile tinere, ceea 02 constitue o greşeală. S-au stropit cu piatră vânătă 23.937 de pomi din 14.000 programaţi, realizându-se astfel 2800 din plan. Organizaţiile de masă din comune şi Comitetele Provizorii,rebue să-şi intensifice munca de lămurire asupra importanţei tratării pomilor cu piatră vânătă şi a realizării la timp a planului de Stat în acest sector, căci o recoltă bogată de fructe va contribui la ridicarea nivelului de traiu al tuturor celor ce muncesc. Este vrednică de evidenţiat în această privinţă, comuna Gacova, unde s’au organizat echipe UTM, care au executat în bune condiţiuni lucrările de stropirea pomilor, atrăgând în această acţiune şi pe ţăranii care stăteau pasivi, realizându-se planul în întregime. In afară de lucrările de mai sus, s’a săpat în jurul a 80 mii de pomi, realizându-se 160 0 din plan şi s’au văruit 120.000 pomi, realizându-se 240/0 din plan. O îmbunatire se constată în ce priveşte livada din Poplaca, unde lucrările au început şi se execută într’un ritm viu, datorită măsurilor luate de Comitetul Provizoriu Comunal care s’a ocupat îndeaproape de această problemă. In fruntea acţiunii pomicole, se menţine plasa Sănişie cu comunele: Cacova, Sibiel şi Timişca, de la care ar trebui să ia exemplu şi comuna Vale, rămasă în urmă, după care se clasează plasa Miercurea pentru felul cum a înţeles să organizeze acţiunea şi prin realizările obţinute. Pina Sibiu este mereu codaşe, nu fătându-se aproape nimic în cui tunde Răşinari, Simnic, Ruşi, Suri Mare şi mai ales Cisnădie, unde situaţia este mai critică puţine infecta pomii Gospodăriei Agacole de Stat, unde lucrările poncicole sunt terminate. Organizaţiile de Partid trebue să mobilizeze comitetele provizorii pentru şi se trece la imediata lichidare a acestei situaţii. FELICIA GHERMAN coresp. ANUL II (VII) — Nrr. 202 (1493? „LUPTA SIBIULUI Din Ţara Socialismului ,,Traseurile stahanoviste“ ale brigăzilor de tractoare Mecanicii SMT-ului din Kotov (regiunea Cerrolgor) — iniţiatorii întrecerii pentru repararea în cât mai bune condiţiuni a tractoarelor — au terminat pregătirile pertru campania însămânţărilor de primăvară. Tractoarele reparate au fost trimise în colhozuri, la locurile de muncă. Multe brigăzi de tractorişti au elaborat traseuri stahanoviste pentru perioada însămânţărilor de primăvară. Prin „traseu stahanovist“ se înţelege un plan de muncă concret pentru fiecare brigadă și fiecare tractor în parte. Acest plan prevede toate muncile pe care brigăzile SMT-ului trebue să le execute în colhozul respectiv. Traseul stahanovist are la bază graficul pe oră. Iată un exemplu concret: brigada de tractoriști condusă de Ilia Pivnia trebue să semene în trei colhozuri din raionul Cernigov o suprafaţă de 382 ha de cereale. Această muncă va fi terminată în toate colhozurile în cursul a patru zile de lucru. Totodată se va efectua boronirea arăturilor şi semănăturilor de toamă Ţinând seama de experienţ din anul trecut în ceea ce priveşte aplicarea graficului pe oră, brigada lui Hia Pivnia a făcut socoteala că în două schimburi (22 ore de lucru) va face boronirea pe o suprafaţă de 95 ha, adică cu 35 ha peste normă. Brigăzile de tractorişti au încheiat întreceri socialiste cu brigăzile de muncă ale colhozurilor. (Agerpres) in fiecare secţie - „Gospodărire chibzuită“ de V. Zemţov Ne-am convins cu toţii, din proprie experienţă, că „gospodărirea chbzuită” înlesneşte îndeplinirea cu succes a planurilor de producţie, fără risipă de materiale şi bani. In „gospodărie a chibruitî” bine dusă după cum am putut vă da din practica a doi ani, toţi muncitorii, specialiştii şi funcţionarii sunt cpintraţi materialiceşte. In anul 1948 sovhozul a reat acumulări peste plan în valoare de 959.000 ruble. Din această sumă, 680.000 runde au fost trecute la fondul pentru consolidarea gospodăriei. Acest lucru ne-a permis să construimn anul treu 12 case de locuit, să începem construcţia unui club cu două eteje, şi înfiinţăm două clocitoare, o crescătorie de păsări şi uda de pirci, să utilăm o fabrică pr p ij de chersta şi să construim un slaver puternic. Stahanoviştii noştri au fost premiaţi. Acumulările pet plan au rorze la anul trecut 1.980.000 robie* Opiica şef de brigadă din sovhozul,crescătorie de păsări „Arlenica” din reg. Tambov însemnată din aceste fonduri va fi din nou alocate măririi şi consolidării gospodăriei, precum şi îmbunătăţirii condiţiunlor culturale şi de traiu ale muncitorilor. O sumă importante avem dreptul s’o destinăm fondului de premii pentru muncitorii care au realizat o producţie peste plan. In Decemvrie, de Ziua Cortituţiei Staliniste, 12.000 de ruble au ost împărţite fruntaşilor în producţie. ‘Clat» premii s’au împărţit după încheierea bilanţului muncii pe un an de zile. Datele pe care le-am arătat mai sus dovedesc încă odată că Partidul Bolşevic şi Guvernul sovietic au cointeresat materialiceşte pa muncitorii sovhoenîci în depăşirea sarcinilor de prouţie şi în consolidarea „gospodarii chibuite ’. Tocmai prin aceasta se explică succesele noastre din anul trecut. O dovadă gAri'care sunt şi cifrele acumulărilor noastre. Scăderea preţului de cost al ouălor obţinute de la cârdul de prăsilă, a adus un câştig de aproape 400.„C0 rufe. Un câştig rmpatant - 1.236.000 ruble — s-a realizat de pe urma ridicării calităţii ouălor. Livrarea găinilor tinere în condiţii mult mai bune decât cele prevăzute în plan, ne-a adus un câştig de 219.000 ruble. Acumulările noastre au crescut şi fie de pe urma scăderii preţului de cost al cărnii. Beneficiu numai la acest capitol, a fost de 825.000 ruble. Ridicând productivitatea piticilor de rasă, sovhozul a obţinut 650.000 de ouă peste plan. Cu aceasta s’a mai realizat un câştig de 450.000 rable. Aproximativ 70.001 ruble s’au obţinut din vânzarea peste plan a păsărilor tinere. Restul sumei îl reprezintă economiile realizate de pe urma ridicării procentului de pui scoşi în secţia de incubatoare. După scăderea sumelor reprezentând pagubele şi impozitele, venitul total al sovhozului reprezintă 2.866.000 ruble, dintre care aproape 2.000.000 acumulări peste prevederile planului. Trebue subliniat, în special, că cea mai mare parte a câştigurilor a fost realizata prin ridicarea calitiţii prducţiei şi scăderea preţului ei de coat Tocmai aceşti doi factori economici foarte importanţi au fost hotărîtori pentru succesul în lupa pentru o cât mai mare rentabilitate a gospodăriei. „Gospodăria chibzuită” a avut un rol uriaş în realizările noastre. Noi am trasat fiecărei secţii sarcini lunare de producţie şi am fixat limitele pentru toate categoriile de cheltuieli. Aceste indicaţiuni au fost prelucrate în şedinţele de producţie ale fiecărei secţii. Tot aci au fost elaborate căile şi mijloacele de depăşire a sarcinilor trasate în plan, îmbunătăţirea calităţii producţiei, scăderea preţului de cost şi economisirea de materii prime. Muncitorii din secţii şi brigăzi ,au peruit cu râvnă la întrecerea pentru îndeplinirea acestor sarcini Contabilitatea a Scut trimestrial o analiză amănunţiţi a fiecărei secţii Dacă se descoperea că în una din ela sa făcut o cheltuiele de materii prime care a depăşit pe cea prevăzută prin : gospodărirea chibzuită”, noi lămuram foarte amănunţit pre conducătorul secţiei respective asupra cauzelor care au provocat cheltuielile făcute peste prevederile planului, îi arătam greşelile comise şi îi ceream să acopere aceste oru? !?. Acest control «»tematic a ridicat mult eficacitatea „gospodăririi colective” şi influenţa sa asupra întregului proces de producţie. Să examinăm acum rezultatele muncii pe un an de zie a câtorva secţii Cea mai mare, secţia fruntaşă este aceea a cârdului de găini de prăştie. Această secţie a obţinut 2.380.000 de ouă, ceea ce depăşeşte cu mult prevedite panului. Secţia şi-a depăşit sarcinile în ceea ce priveşte numărul de ouă obţinute de la o găină. Preţul de cost al hranei a fost redus cu 409.000 ruble faţă de prevederile planului. Secţia cârdului de raţe de prăşii a încheiat anul cu un venit de 131.000 ruble. Depăşind cu odată şi luată alte ori productivitatea în ouă a raţelor, această secţie a obţinut 55.000 de ouă peste plan. Sarcina imediată a colhozului nostru este introducerea în toate sectoare de activitate a unei „gospodării chibzuite” cât se poate de riguroase, ţinerea de consfătuiri cu muncitorii, în care să se prevadă în mod special erdomisarea hranei, materiilor şi mijloacelor băneşti, precum şi organizarea unui centu permanent al muncii Utemiştii Răcan Mihai, Munteanu Ion, Canciu Gherman şi Aldea Dumitru de la fabrica „Independenţa“ cer reducerea timpilor de lucru Pătrunşi tot mai mult de importanţa sarcinilor care stau astăzi în faţa tuturor celor ce muncesc, utemiştii de la turnătoria de piese speciale a uzinelor „Independenţa“ din Sibiu, au ţinut o consfătuire de producţie în cadrul căreia au cerut reducerea timpilor de lucru pentru ca astfel productivitatea muncii lor să fie cât mai rodnică şi să asigure şi mai mult depăşirea planului. Astfel tânărul Băcan Mihai, a cerut să i se acorde la dăltuit 3 minute în loc de 4, Muinteanu Ion la filetat şi Caodu Gherman, la găurit, 1 minut în loc de 1,30, iar Aldea Dumitru, la polizat, 1,75 în loc de 2 minute cât i se acordase înainte. Exemplul lor este urmat deei de alţi tovarăşi dornici de a realiza cât mai mult, dornici ce a lupta pentru Plan și pentru pace. HILA ROMULUS coresp. Pregătindu-şi din timp cele mai bune condiţiuni de muncă Comitetul Provizoriu al comunei Şura-Mică a înregistrat importante succese în campania însămânţărilor de primăvară Convins că numai printr-o muncă organizată se poate ajunge la rezultate bune, Comitetul Provizoriu al comunei Şura-Mică a luat din timp toate măsurile pentru a putea face faţă importantei campanii a însămânţărilor de primăvară, precum şi altor munci de sezon. In colaborare cu organizaţiile de masă şi sub îndrumarea organizaţiei de Partid, s’au pus la punct mai întâi anumite lucrări preliminarii şi indipensabile ducerii la bun sfârşit a tuturor sarcinilor. Astfel hotarul comunei a fost împărţit în 7 sectoare, fiecare sector fiind încredinţat câte unui responsabil cu sarcina precisă de a culege la zi, de pe teren, toate datele privind campania de însămânţări. De asemenea, comuna a fost împărţită în 14 sectoare, fiecare sector având câte un responsabil, căruia îi revine sarcina de a duce muncă de lămurire printre ţărănimea săracă şi mijlocaşă asupra importanţei însămânţărilor la timp. Prin responsabilii sectoarelor, precum şi printrun permanent contact cu terenul. Comitetul Provizoriu din comuna Şura Mică a putut să avanseze mult cu însămânţările precum şi cu celelalte munci agricole. încheind din timp contracte cu SMT, două tractoare lucrează acum de zor pentru asociaţia compinsă dintriun număr de 72 ţărani săraci şi mijlocaşi, având o suprafaţă de 240 ha teren arabil împărţit în 4 sate. Lucrări de arături şi grăpat la sola etapiei I de însămânţări sunt terminate de câteva zie. La fel ,au terminat şi lucrările de însămânţări din sola destinată pentru etapa Il-a. In cadrul campaniei pomicole s’au stropit şi s’au săpat sub coroană un număr de 5000 pomi fructiferi din viile şi livezile Gospodăriei Agricole de Stat, iar în sectorul particular 2000 pomi fructiferi au fost trataţi conform instrucţiunilor. In cadrul campaniei de însămânţări desfăşurată în comuna Şura-Mică, s’au evidenţiat tovarăşii Ilie Stoia, Nicolae Barac, Nicolae Ivănuş şi Ion Cioran, iar la muncile pentru tratarea pomilor din grădinile Gospodăriei Agricole de Stat, s’a evidenţiat tov. Ctin Bunea. Deasemenea, s’au mai evidenţiat la SMT tov. şef de echipă L Râpan şi tractoristul Mihail Roth. ION CIORAN coresp La Cooperativa de producție I.O. V. R. „Timpuri Noui” munca continuă într’un ritm viu Cooperativa de producţie IOVR ,,Timpuri Noui” din Sibiu se compune în prezent din 3 secţii, în care lucrează cu mult avânt membrii cooperatori, invalid, văduve de războiu şi orfani de războiu I datorită ajutorului dat de Partid şi Guvern, aceşti oameni, care pe timpul regimurilor burgheze erau scoşi din rândurile societăţii şi lăsaţi să moară de foame, pot să-şi câştige acum existenia, lucrând fiecare potrivit capacităţii sale. La cele trei subsecţii, ale secţiei croitorie, munca se desfăşoară într’un ritm viu, fiecare membru cooperator căutând să realizeze cât mai mult din plan. Astfel, s’au confecţionat diferite halate şi salopite, costume, pitoane şi rochiţe pentru creşele de la faurie „Artalit”, „Republica” şi „Flamura Roşie”, precum şi numeroase cămăşi pentru magazinul de Stat „Sibiul”. In atelierul de croitorie femeiască lucrează cu mult avânt tov. Praşca Maria văduvă de războiu. Ea s’a străduit să ajute în muncă pe tovarăşele ei, care n’au prea fost obişnuite cu astfel de lucru, reuşind să te ridice simţit nivelul profesional. Printre cele care aclează mai bine acum meseria sunt tov. Mihai Maria, văduvă d° războiu şi Trude Grun, orfană de război. Ele şi-au însuşit meseria cel mai bine dintre toate tovarăşele lor de muncă. ,,Mă bucur foarte mult că ştiu şi eu să lucrez acum la croitorie, a spus tov. Mihai Maria. Acum pot să-mi câştig şi eu existenţa. Dar, dacă aceste tovarăşe, împreună cu consiliul de conducere al cooperativei îşi dau tot interesul să meargă toate cât mai bine, trebue să fie ajutate în muncă şi de către magazinele de Stat, întreprinderi şi fabrici prin comenzi la această cooperativă, iar Uniunea Judeţeană a Cooperativelor să se ocupe mai mult de cooperativa de producţie „Timpuri Noui” ajutând-o în muncă. „CINE N’A FACUT RĂZBOIUL NU-I POATE CUNOAŞTE GROZĂVIILE” La secţia cismărie lucrează în prezent 7 tovarăşi. Printre ei se află Bart Andrei, care are un picior paralizat. El o ducea greu înainte. Acum însă poate mai uşori să-şi câştige existenţa. „Cine n’a făcut războiul nu-i poate cunoaşte grozăviile” ne-a spus Bart Andrei. „Voiu lupte din toate puterile pentru pace, voiu munci şi voiu arăta tuturor ce însemnează războiul”. Cu mult avânt se lucrează şi la secţia porii. Aci se fac bidinele, perii de rădăcini, de păr, se repară pani de dinţi, etc. Şeful secţiei este Braga Gh., care este orb din copilărie. „Am lucrat pe cont propriu din 1941—1949”, a spus el, dar în cooperativă este mai bine. Acum sunt foarte fericit că am reuşit să fac parte din această cooperativă”. La început a lucrat numai cu soţa sa, apoi au mai venit şi alţi muncitori, iar acum munca se desfăşoară din plin în atelier. „Lupt pentru pice prin munca mea, de zi cu zi”, spune Roşianu Virgil, unul din cei mai buni lucrători din atelier. El lucrează la găuritul lemnului pentru perii în serie de câte 400 pentru a nu pierde timpul la mai puţine. Avântul cu care muncesc invalizii şi văduvele de războiu de la cooperativa de producţia IOVR ,,Timpuri Noui”, dovedeşte dragostea ce o au faţă de muncă, contribuind, astfel şi ei la întărirea lagărului păcii şi la construirea socialismului în ţara noastră. I. GAVRILA Caterisirea fostului mitropolit Visarion Puiu Shiruul Bisericii Ortodoxe Române, a hotîrât, în unanimitate de voturi, să aplice fostului mitropolit Visarion Puiu pedeapsa caterisirii pentru uneltire trădătoare de credinţi şi de Patrie. Visarion Puiu, azi mercenar în slujba imperialismului anglo-american, iar până mai ieri al hitleriştilor, s-a dovedit a fi un agent al papalităţii care a slujit şi slujeşte pentru bani pe orice aliat sau stăpân al Vaticanului.