Lupta Sibiului, iulie 1950 (Anul 7, nr. 277-302)
1950-07-01 / nr. 277
Pagina „LUPTA SIBIULUI“ ANUL II (VII) — Nr. 277 (1598) Procesul grupului de spioni şi trădător din slujbă spionuluî imperialist (urmare dus pagina l-a, metalelor preţioase şi numeroase acte de contrabandă. Organele anchetatoare au cons t t că acuzaţii Ciobanu Vasie, Ciuxău Alexandru, Bente Mircea Gheorghe, V&lMft Nicolae, Cernătescu Aurelia Sanda, Kiazim Aktuan şi Popescu Nicolae au săvârşit numeroase acte de înaltă trădare şi spionaj împotriva Statului nostru. In vederea acestei acţiuni trădătoare ei au fost recrutaţi de către diverse organe ale spinajului imperiaist. Astfel, Ciobanu Vasile a fost reluat de către serviciul de spionaj turc în următoarele împrejurri -In luna iulie 1947 pilotând un avion de pasageri pe distanţa Bucureşti-Craiova, a fost silit de doi ofiţeri reacţionari să schimbe direcţia spre Turcia, unde a aterizat După o sumară anchetă efectuată de către comandantul zonei în care aterizase, e! a fost predat altor organe care i-au propus ca odată reîntors în ţara, să intre în solda servic’ului de spionaj turc. Ciobanu a aceptat prom ra f cută şi s’a angrj ' să transmită informaţiunile «ce i se vor cere. Chiar a doua zi el a fost adus în clădirea serviciului de spionaj, unde un ofiţer turc i-a cerut informaţiuni privitoare la aviaţia română şi asupra unor tipuri de avioane sovietice. Cu privire la aceasta, Ciobanu declară: „Am dat cu acea ocazie informaţiuni despre aerodromurile din ţară cu caracteristicile şi dimensiunile lor; despre posturile de radio cu care sunt înzestrate aerodromurile; despre caracteristicii© de construcţie şi calităţile unor tipuri de avioane sovietice, şi altele”... După această convorbire, Ciobanu a luat contact chiar în acelaşi local, cu: Vasilache Petre zis Doni, zis Mircea, fost comisar în siguranţa română, fugit în anul 1945 la Istambul pentru a scăpa de pedeapsa pronunţată împotriva sa de către Tribunalul Poporului; cu Abeles Constantin zis Băiatul, fost comandor de aviaţie, fugit în anul 1947 la Istambul şi cu un ofiţer superior turc din serviciul de spionaj. Cu această ocazie cei trei agenţi ai spionajului turc au procedat la instruirea sa în vederea activităţii de spionaj pe care trebuia s-o ducă în ţară. Reîntors în ţară, Ciobanu şi-a început activitatea de spionaj pe care a desfăşurat-o la începiut cu intermitenţe, iar după recrutarea de către spionajul turc a lui Vâlsan Nicola© şi Cernătescu Aurelia Sanda, care au luat contact cu el şi au asigurat o bună transmitere a materialului, a activat continuu şi intens până în momentul arestării sale. Vâlsan Nicolae a fost recrutat în luna Septemvrie 1948, pe când se afla la Istambul cu ocazia unei curse a vaporului „Transilvania” pe care se afla îmbarcat în calitate de ofiţer III. La Istambul, Ciupi Gheorghe, o veche cunoştinţă a sa care demult activează pentru serviciul de spionaj turc, l-a pus în contact cu Vasilache Petre care i-a spus că, la cererea Inteligence Serviceului, voeşte să organizeze în ţara noastră o acţiune de spionaj, pentru care are deja asigurat concursul lui Ciobanu Vasie din Bucureşti. Vâlsan Nicolae a activat pe linie de spionaj din Noemvrie 1948 până fel arestare. Cercătescu Aurelia Sanda a fost recrutată în luna octomvrie 1948 de către prietenul său Vâlsan, care după întoarcerea din cursă i-a povestit cele întâmplate la Istambul. Cu privire la acceptarea sa, numita declară: „Din dorinţa de a avea bani cu care te duc o viaţă uşoară şi din ură faţă de regim, am acceptat să colaborez în această organizaţie de spionaj”. Activitatea ei s-a desfăşurat neîntrerupt până în momentul arestării. Ciocâlteu Alex. şi Bente Mircea Gheorghe au fost recrutaţi în următoarele împrejurări: In primăvara anului 1949, Ciobanu a primit în corespondenţa trimisă de Vasilache şi un plic destinat celor doi. file au stabilit următoarele: Ciobanu Vasile a fost instruit cu ocazia recurării, fixându-i-se: — numele conspirativ — Samy, — legătura superioară —■ Vasilache, — mijloace de transmitere, — obiective de urmărit: militare, economice, politico -sociale. In ceea ce priveşte obiectivele militare i s-a atras atenţia că serviciul de spionaj turc se interesează atât de Armata Română cât şi de Armata Sovietică, sub toate aspectele: deplasări de trupe, armament, efective, apărarea teritoriului, imobile ocupate de armată, aviaţie, terenuri, etc. Deasemeni i s-a atras atenţia să culeagă informaţiuni şi din Ungaria şi Cehoslovacia cu ocazia curselor sale de avion în străinătate. Ciocâlteu Alexandru şi Bente Mircea Gheorghe au fost instruiţi prin corespondenţă de către Vasilache. Vâlsan Nicolae a fost instruit personal de Vasilache care i-a fixat sarcina de a desvolta reţeaua de spionaj din rândul elementelor reacţionare care doresc să fugă în străinătate şi aceea de a culege material informativ referitor la situaţia militară a zonei Constanţa cât şi la mişcarea vaselor din port. Cernătescu Aurelia sanda a fost instruită de Vâlsan — conform celor stabilite cu Vasilache — pentru a asigura legătura între Constanţa şi grupul de la Bucureşti. Vasilache i-a dat numele conspirativ Luna. In acest plic se afla o scrisoare a individului Vasiu Decebal, fugit din ţară în luna Februarie 1949 pentru a scăpa de executarea unei pedepse de cinci ani închisoare patru contrabandă şi o altă misivă (scrisă cu cerneală simpatică) scrisă de Vasilache, în care acesta, a uzat pe recomandarea lui Vasiu Decebal, le cerea să se încadreze în organizaţia de spionaj Ciobanu-Vâlsan. Cu această ocazie ei au primit şi formula cernelii simpatice, cât şi a substanţei developante. Ciocâlteu şi Bente au căzut de acord cu această propunere şi prin intemediul lui Ciobanu au trimis lui Vasiache o misivă scrisă cu cerneală simpatică comunicând hotărîrea lor de a lucra o linie de spionaj, cât şi numele conspirative pe care şi le-au ales. (Ciocâlteu numele fie Avram şi Marcu, iar Bente numele de Luce), pentru a nu atrage agenţia. — Să nu noteze niciodată nimic, ci să transmită informaţiunile numai verbal. In ceea ce priveşte colectarea atât sub aspectul metodelor întrebuinţate, cât şi sub aspectul materialului informativ colectat ancheta a stabilit următoarele: Ciobanu a folosit în afară de posibilităţile sale personale, o agentură constituit atât din informatori conştienţi, cât şi din elemente exploatate în orb (adică fără ca acestea să şi dea seama, N. R.). Principalii săi informatori au fost: Virginia Duţescu Abeles, Comandorul Popescu Ion-Oaie, Bogorin Ion, Despan Ion, op., aviator Zaharia Ion. De la Virginia Duţescu Abeles, a obţinut informaţiuni referitoare la mişcări de trupe, amplasamente de baterii, exerciţii aeriene de stil şi sboruri fără vizibilitate. De la comandorul Popescu Ion Gaie, a obţinut informaţiuni deActivitatea lor s-a desfăşurat neîntrerupt până în momentul arestării Căpitanul de caic Kiazim Aktuan a fost recrutat de către serviciul de spionaj turc încă din anul 1942 pentru acţiuni informative în România, Grecia şi Bulgaria. In schimbul acceptării sale, autorităţile turceşti i-au dat autorizaţia de a călători nestânjenit cu calcul. Această activitate a dus-o permanent până în momentul arestării sale. Paralel cu această activitate, în mai August 1948 serviciul de spionaj turc l-a pa în contact cu Vasilache pentru a asigura legătura între Istambul şi grupul de spionaj din ţară, înlocuind pe Mamut, căptanul caicului ,,Alla”, considerat compromis faţă de autor toţii române pentru acţiunile sale de cuier şi spionaj. începând de la această dată, el a îndeplnit acestă minune până în momentul arestării, tailate referitoare la şcolile aviatice De la Bogorin Ion a obţinut informaţiuni în legătură cu Planu de Stat şi economia naţională. Dela vechiul naţional-ţărănist Despan Ion, informaţiuni privitoare la fabrica în care reuşise să se strecoare şi anume: producţia şi destinaţia ei, numărul muncitorilor, salarizarea, starea de spirit, etc De la cpt. Zaharia Ion, informaţiuni importante în legătură cu aviaţia militară. Multe din informaţiunile predate serviciului de spionaj turc, în special din sectorul aviaţiei (tipuri de avioane, aerodromuri, etc.) Ciobanu le cunoştea — în calitatea sa de vechiu pilot de linie — fără a mai avea nevoie deci să se adreseze surselor. Ciocâlteu Alexandru şi Bente Mircea Gheorghe au folosit înafară de posibilităţile lor personale o agentură constituită din informatori conştienţi şi din elemente exploatate în orb. In desfăşurarea activităţii lor trădătoare, ei au recrutat pe: Inginerul Darius Teodoriu, normator la Centrala de Construcţii „Muntenia“ şi nepot al lui Rădescu. Inginerul Bente Aurel Alfons de la Centrala Petroliferă „Muntenia“. Gheorghe Fioros. Dr. Spira Raftopol. Opt. deblocat Iscu Alexandra. De la inginerul Darius Teodosiu ei au obţinut informaţiuni referitoare la mişcări de trupe, apoi denumiri de întreprinderi, sediile unor noui unităţi industriale, etc. De la inginerul Bente Atuel Alfons, unchiul lui Bente Mircea Gheorghe, ei au obţinut informaţii referitoare la schema de organizare a Centralei Petrolifere „Muntenia“, producţie, cantităţi exportate, etc. Dela Gheorghe Fioros, voiajor la o întreprindere comercială şi în consecinţă nevoit să călătorească mereu prin ţară, informaţiuni importante din sectorul militar. De la dr. Spira Raftopol, inforaţiuni referitoare la navigaţie şi obiective militare. De la cpt. deblocat Iscu Alexandru, informaţiuni importante de interes militar. Vâlsan Nicolae s-a folosit înafară de posibilităţile sale personale (ofiţer pe vasul „Transilvania“ şi mai târziu pe vasul „Plehanov“) şi de o reţea exploatată în orb din lumea specifică a portului. Cu perspectivele ce i le oferea profesiunea sa, cât şi prin exploatarea în orb a prietenilor şi cunoscuţilor săi, Vâlsan a reuşit să colecteze informaţiuni de mare interes privitoare la trupele din regiunea Constanţa, mişcarea portului Constanţa, etc. Cernătescu Aurelia sanda apare nu numai ca o simplă carieră, ci şi ca un element de coordonare şi control. De pildă atunci când îşi dădea seama că informaţiunile cerute de Vasilache nu le va putea colecta Ciobanu singur, numita copiază ordinele acestuia şi le transmite şi lui Vâlsan pentru colaborare. In acelaşi timp, ea a dus tratative cu Vasilache asupra plăţii în dolari pentru a activa mai intens pe linie de spionaj. Kiazim Aktuan, ca metodă de colectare a informaţiunilor cerute de serviciul de spionaj turc, a întrebuinţat o largă reţea de informatori inconştienţi compusă din marinari, barcagii, cafegii, chelneri, etc. El s-a sprijinit însă în desfăşurarea activităţii, în afară de posibilităţile ce i le ofereau călătoriile cu calcul şi experienţa sa de spion versat, şi pe informatorul conştient Bari Suleiman. Acest informator, în trecut ofiţer în armata română, îi fusese prezentat de Omer, secretarul Consulatului Turc din Constanţa. Uzând de aceste posibilităţi, el a reuşit să colecteze un bogat material informativ militar, economic şi politic, unde emn c re fe de sponoj a e Nune otur" Apostole Popescu Nicolae, vechiu spion biectivelor de urmărit, cercet a activat încă din 1948 pentru nunciul apostolic Patre O’Hara, ţinând contact cu Monsonio al Guido Del Mestri, aşa cum află în declaraţia sa: „Nunciul m’a chemat în biroul său şi mi-a spus că are deplină încredere în sentimentele mele şi de aceea apelează la mine să-i procur informaţii. Apoi a adăugat că va trebui să lucrez în această direcţie mai mult cu consilierul Guido Del Mestri.“ In luna iunie 1949, Ciocâlteu Alexandru, prin vărul său Ştefan Ciocâlteu, l-a rugat de a transmite prin mijloacele Nunciaturii material informativ pentru Istambul. Popescu Nicolae a supus această cerere monseniorului Guido Del Mestri care a fost de acord să trimită corespondenţă prin mijloacele Nunciaturii şi în acelaşi timp i-a indicat şi adresa unde se vor putea primi răspunsurile. In această privinţă Popescu declară: „Monseniorul mi-a spus că acceptă, cerându-mi însă cuvântul de onoare că voiu păstra cea mai desăvârşită discreţie în această privinţă. După aceasta mi-a dat dedicaţiuni asupra modului cum cei dinafară să scrie adresa pentru a trimite şi răspunsul lor pe aceeaşi cale: Guido Del Mestri Go Nunciature Apostolici de Beme-Suisse“. Referitor la instructajul primit de acuzaţi atât sub aspectul comportării, cât şi sub aspectul 0 Obiectivele sponcsulu imperialist Kiazim Aktuan a fost instruirt sista prea mult în colectarea lor de funcţionarii serviciului de spionaj turc care i-au fixat ca obiective: mişcările de trupe, locurile unde se găsesc cazate unităţile militare, efectivele şi armamentul lor, mişcarea vaselor din porturile vizitate, etc. Aceşti funcţionari i-au atras atenţia să nu noteze niciodată nimic, ci să se străduiască să memoreze totul pentru ca să raporteze informaţiunile numai verbal. In fine, Popescu Nicolae, în cea ce priveşte activitatea sa de spionaj în cadrul Nunciaturii, a fost instruit atât de Nunciul O’Hara cât şi de Monseniorul Del Mestri. Ambii i-au pus în vedere că: — In discuţiile cu prietenii şi cunoscuţii săi, să facă o intensă propagandă pro-americană, lăudând puterea distrugătoare a armelor atomice, etc., căutând ca astfel să-şi recruteze unelte. — Să culeagă informaţiuni din toate domeniile, în special din cel militar. — Informaţiile să fie complete şi precise, ferindu-se însă a in Grupul de trădător din frunte cu Rădescu conducea acţiunea de sponaj O importanţă deosebite au acordat acuzaţii şi şefii lor de peste hotare lărgirii reţelei de spionaj din ţară, cât şi încadrării serviciului de spionaj turc de la Istambul cu elemente trimise din ţară. Toată această acţiune a fost condusă de către grupul fugarilor dela Paris în în frunte cu Rădescu. Astfel, Vasilache s’a deplasat dela Istambul la Paris pentru a primi instrucţiuni dela Rădescu în ceea ce priveşte organizarea reţelei de spionaj sub masca unei mişcări de rezistenţă. In această privinţă Ciocâlteu declară: „Vasilache ne-a anunţat că pleacă la Paris pentru a discuta cu Rădescu problema fondurilor şi organizării grupurilor subversivei”. Iar mai departe: „Dând urmare ordinelor lui Vasilache ca reprezentant al lui Rădescu, ca să întărim nu numai reţeaua de spionaj din ţară, am propus lui Ion Mexi, Dan Alexiu, Ştefan Ciocâlteu şi Dr. Raftopol să plece în Turcia pentru a urma o şcoală de pregătire”. Pentru a da o coloratură politică acestei acţiuni de organizare a unei reţele de spionaj, grupul fugarilor de la Paris în frunte cu Rădescu au confirmat prin mesagii cifrate transmise prin posturile d© radio Paris şi Ankara că sunt de acord cu organizarea reţelei. Posturile de radio imperia este Paris şi Ankara transmit mesagii cifrate spion» for Astfel în lunile August—Noemvrie , cele cu ajutorul cărora acuzaţii au prin 1949 s’au transmis la cererea celor din j mii dispoziţii dinafară şi au transmis ţară următoarele mesagii de confirmare materialul colectat organelor de spionaj cifrate, din Istambul, subliniind că scrisorile au „Cei patru evanghelişti sunt doi: Luca şi Marcu”. „Sunt numai doi evanghelişti Luca şi Marcu. Daţi-le ascultare”. De menţionat că Luca şi Marcu sunt numele conspirative ale lui Bente Gh. şi Ciocâlteu Alexandru. în afară de elementele de mai sus, în această acţiune au mai fost antrenaţi Dr. I. Georgescu, ing. Creţu, Popa Stelian şi alţii. Aşa cum a constatat cercetarea, toată această pletora de spioni, sub masca „rezistenţei”, a dus cu grupul Rădescu neîntrerupte discuţii privitoare la plata activităţilor primind asigurări prin Vasilache că , generalul” se ocupă personal de rezolvarea „problmei fondurilor”. Referatul introductiv arate apoi meto- a fost expediate în ţară prin calte şi prin reprezentanţe diplomatice şi anume: Nuneratura Apostolică şi Legaţia Franţei. Ciobanu Vasile a trimis corespondenţa cu conţinut foarte important prin Legaţia Franţei, apelând laserviciile martorilor Spira Raftopol, Virginia Duţescu- Abheies, Simona Codru-Runcan, Stela Scladeanu-Epure, Ileana Vasilescu-Veniamin. La declaraţiile lor, martorii confirmă în totul cele de mai sus. Ei precizează că au trimis scrisorile lui Ciobanu prin Damais, Varas, Gupcrier, Barai, Prie, Rada şi Perii, prin care îi trimiteau de mult scrisori fugarilor din străinătate. — Vâlsan, după îmbarcarea acestore pe vasul „Plehanov”, a transmis*r (Continuare în pagina 3-a)