Lupta Sibiului, august 1950 (Anul 7, nr. 303-327)
1950-08-01 / nr. 303
Pagina 2 Informaţii de Partid Soldnţii de prelucrare a Rezoluţiei Plenarei ,. C. ai P. M. R. cu privre la rezultatele ver f cări membri or de Partid şi la prinirea noulor membri de Partid In prezenţa tov. Vasile Dragomir, prim secretar al Comitetului ile Partid Judeţean, Ion Guigor, Ion Martalogu şi Nicolae Marchian, secretari, Petre Lepedeanu şi Herschel Ladislau membri în birou, în după amiaza zilei de 25 iulie a. c., în sala teatrului de Stat din Sibiu, a fost prelucrata rezolu şi a Plenarei CC al PMR, cu privire la rezultatele verificării membrilor de partid şi la primirea noui nor membri in Partid, la care au participat activiştii de partid din întreg judeţul Sibiu. Şedinţa a fost deschisă de tov. Vasile Dragomir, prim secretar al Comitetului de Partid Judeţean, iar prelucrarea a fost făcută de tov. Nicolae Marchian, secretar al Comitetului de Partid Judeţean, care a arătat pe larg conţinutul rezoluţiei explicând fiecare capitol în parte. „Principalul rezultat al verificării, precizează rezoluţia, îl constitue descoperirea şi elimbarea din rândurile Partidului a circa 192.000 de elemente exploatatoare, duşmane şi străine ele clasă, necinstite, descompuse sau necorespunzătoare — adică peste 20‘0, din numărul total al membrilor pe care îi număra Partidul înainte de verificare. Dintre aceştia aproape jumătate nu s’au prezentat la verificare pentru a evita răscolirea trecutului, parte pentru că au fost înscrişi în mod formal în Pârtii. In continuare s’a arătat cum compoziţia socială a Partidului a fost îmbunătăţită în mana verificării, procentul de muncitori crescând cu Jg/o. In acelaşi timp verificarea a mărit vigilenţa revoluţionară a organizaţiilor de partid şi a membrilor Partidului şi a întărit arma criticei şi autocriticei. S-a arătat apoi condiţiile in care vor fi primiţi nouii membri de partid, precizându-se timpul de stagiu de candidare pentru fiecare caz în parte. In partea a doua a şedinţei membrii de partid au pus întrebări arătând totodată amănunte de la şedinţele de verificare şi felul cum înţeleg ei pe activişti să ajute Partidul pentru ca în rândurile lui, să nu să strecoare elemente duşmănoase şi ca munca politica sa se duca pe viitor cu şi mai mari rezultate. Tov, Martalogulom secretar al Comitetului ele Partid Judeţean a arătat cum se va face prelucrarea Rezoluţiei până în cele mai mici unităţi de partid. Am luat parte la discuţii tov, Nicolae Bârsan, de la Gospodărea Agricolă Colectivă Sina- Mică, Olteţeanui Damaschin, de la fabrica „11 Iunie“ din Cisnădie, Eres Ştefan de la Comitetul Provizoriu şi alţii. In concluzie tov, Vasile Dragomir, prim secretar al Comitetului d© Partid Judeţean, a arătat că intrarea in rândurile candidaţilor Partidului a nouilor membri, va însemna întărirea procentului de muncitori, care va trebui să ajungă în cel mult doi, trei ani de 60g%. O sarcina de căpetenie a fiecărui membru dle partid este de a veghea ca să nu se strecoare în viitor în rândurile Partidului niciun duşman de clasă, străin sau oportunist, ca fiecare membru de partid să strângă legătură cu masele şi să ţină cât mai sus steagul Partidului. Distribuirea zaharului pe lunarv Comitetul Provizoriu al comunei urbane Sibiu prin Secţiunea Comercială, aduce la cunoştinţa posesorilor de cartele de pe raza oraşului Sibiu, că Luni, 31 Iulie 1950, magazinul de Stat ALIMENTARA şi Cooperativa UNIREA, prin toate centrele sale de desfacere, încep distribuirea zahărului, cota raţionalizată, pe luna Iulie a. c. G Raţiile sunt aceleaşi ca şi în luna Iunie, distribuirea facându-se pe bonul de „ZAHĂR IULIE“. Termenul de încetare a distribuirii zahărului pentru populaţie se va comunica ulterior. Totodată se reaminteşte gospodăriilor colective de consum din oraşul Sibiu, ca, spitale, azile, cămine, cantine, etc., precum şi şantierelor şi instituţiilor cai© au angajaţi flotanţi, că ultimul termen de distribuire a zahărului şi a cotei de grăsimi pe Iulie, este Luni 31 Iulie a. c. Cei ce nu vor ridica cota până la această dată o vor pierde. Tot la 31 iulie încetează şi distribuirea grăsimilor pentru populaţia posesoare de cartele. Paste 50.000 kg grâu tiserat în comuna Oaia Ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Oaia, judeţul sibiu, îndrumaţi de organizaţia de bază, au înţeles rolul important al campaniei de recoltare şi colectare, şi au depus eforturi pentru a îndeplini la timp şi în bune condiţiuni sarcinile ce le-au revenit. Astfel, ţăranii muncitori din comuna Daia predau cu bucurie cotele de cereale, ele fiind stabilite în spiritul luptei de clasă, uşurând pe ţăranii muncitori şi apăsând pe chiaburi. Printre primii care au trectat au fost şi Nicolae Lisau şi Ioan Dorotei, ambii ţărani muncitori, care tot cei dintâi au predat şi cotele legale, exprimam du şi mulţumirea faţă d© Partid şi Guvern pentru justa aşezare a cotelor din anul acesta. Campania de treerat se desfăşoară în condiţiuni bune. Până la data de 24 iulie 1950 au fost treerate circa 50.000 bgr grâu. Paralel cu celelalte munci se face și desmistitul Până în prezent s’au desmiriştit 21 hectare. MINERVA BERGHEÜAN coresp. „LUPTA SIBIULUI" Sâ dăm concursului cluburilor şi colţurilor roşii toată importanţa cuvenită Multe sindicate din oraşul şi judeţul Sibiu au trecut, imediat (luja publicarea UnternH Comititului Executiv CGM pentru organizarea poncurdui p* ţavrt ai «luburilor şi colţurilor roşii, ta îrtdt-piimroa condtteniti necesare pentru buna desfăşurare a Concursului. Astfel la Sindicatul Textil din Cisnastie a reatemaţi lui la o condeie de coordonare şi organizare a concursului în cadrul acestui sindicat. De îndată după constituire, această comisie şi-a întocmit i»n plan de muncă amănunţit de fetei piu» va trebui să crească viaţa culturală a Sindicatului Textil din Cisitaika pe întreaga perioadă a concursului. Totodată, comisia a trimis Sindicatului Textil din Sibiu o chemare la întrecere cu punctele şi angajamentele, luate în planul de romop. Cum a înţeles Simit«! !»! Textil din Sibiu să răspundă provocării textiliştilor din Oistiadie? Faptul că toate cluburile şi colţurile roşii ale intreprinderilor pe care le cuprinde acest sindicat, ca „Libertatea’’, „Avântul Proletar”, „7 Noemvwe”, „Steaua Roşie", etc., au rămas inactive, nualcătuindu-şi încă nici un plan de muncă, deşi şi-au constituit comisii de coordonare şi organătare a concursului, dovedeşte încâ odată că mai sunt organe sindicale care socotesc munca culturală ca o «dbtracţie” sau», a sare»ta ce aparţine exclusiv pombiiku' culturale. repatarea faţă de concurs se mai manifeste şi prin atizinea unor directori de întreprinderi, ca Ioan Latea de la „Libertata” care pune piedici programării echipelor artisteo aie fabricii de către Conadiul Sindical Judeţean. Aceasta atitudine a avut ca rezumat o totală lipsa de operativitate în pregătirea concursului fi a descurajat comisă culturală în ativitetea ei Aceasta imitând atitudinea i-vulnentailor nu a luat ireio măsură pntru organizara comisiilor de concurs. La Sindicatel Comerţ şi Cooperaţie, până la venirea delegatului Uniunii nu se stia nimic de concura. Ciuhurita si colţurile rafii ale intreprinderilor Regionala Electrica, Independenţa, Virola, Elastic, IMS, nu şi au format comisia încă »iei până astăzi deşi au trecut 20 de site de când s’a intrat în concurs. Impotrica, acest diacorî organe’o sincUcak tr.'bno să lupta cu toată tăria, pentrucă numai printr’o susţinuta muncă de îndrumare şi control din partea conducătorilor sindicatelor, concur-ul va putea da roadele aşteptate. Mai »ură unele organe sindicale care socotesc că printr’o muncă formală pot să-şi îndeplinească sarcinile, întărirea activităţii culturale, punerea în lumină a conţinutului politic al concursului, vor putea fi îndeplinite prin înviorarea muncii activului cultural, prin creşterea conştiinţei activiştilor sindicali în aşa fel ca ei să-şi dea bine seama că activitatea culturală este o muncă politică. De aceea sindicatele au datoria să se preocupe de ridicarea de cadre capabile în activitatea culturală, cadre sănătoase din rândurile evidenţiaţilor în producţie. Spectacole Cinema UUKSO: Janika: Cinema VICTORIA’. GavrochefCopilul Parisului); Cinema „TIMPURI NOU”: Rime documentar© ştiinţifice şi jurnale de actualităţi ANUL [IVIU Nr. 303 (150» Din ţârile care construesc spaatismul Intensa colaborare Intre S.M. si cooperativele agricole de producţe in R. P. Bulgaria Măţiuriie roi Maşini şi Tiuo toar© din Î. P. Bulgaria aduc o îmbunătăţi''© radicala condiţiilor de muncă. După 9 Septemviie 1944, datorita politicii Partidului si Guvernului, 95 Staţiuni de Maşini şi tractoare au fost organizate şi înzestrate cu 6089 tractoare. Amenajarea de SMT- uri in Dobrogea de Sud şi în alte regiuni producătoare de cereale, permite îmbunătăţirea cultivării pământului, strângerea la timp a recoltelor şipornea veniturilor cooperativelor agricole d■© producţie. In anul 1949, SMT- urile şi-au îmbunătăţit considerabil munca, reuşind să efectuare pentru cooperativele agricole de producţie munci pe o suprafaţă de 1.141.800 ha adica cu 408.441 ha mai mult decât în anul 1948. Staţiunile de Maşini şi Tractoare şi-au luat angajamentul de a efectua muncii© de bază pentru cooperativei© agiicol© de producţie. (Anterpres) Succesele gospodăriilor agricole de Stat din R, Cehoslovacă in cursul aprim trecut, sau înfiinţat în R, Cehoslovaca numeroase cooperativ© agricole de producţi© şi gospodării agricole de Stat, întrucât ţăranii săraci şi mijlocaşi au înţeles tot mai mult avantagiile uriaşe pe cat© reprezintă cultivarea pământuri în colectiv. Acestea își îndeplinise cu succes sarcinile trasa... de plan, dând recolte îmbelșugate. De pildă, gospodăria agneolă de stat "„Derekinee“ a realizat, anul trecut o productivitate medie de 2954 kg de grâu la hectar, iar gospodăria agricolă de stat “„Habié" — 3450 kg orz v hectar. Recent, Bmukovică, unarinii ajunct al Agrioulturii , subliniat că înfiinţarea gospodăriilor agricole de stat s’a justificat pe deplin. Dacă în anul 1948, în gospodăriile agricole de stat s’a obţinut o producţie în valoare de 43.000 coroane de fiecare muncitor, în anul 1949 s’a obţinutt o producţie în valoare de 60.000 coroane de fiecare muncitor, La sfârşitul planului cincinal, producţia anuală de fiecare nun ritm va depăşi topo.000 coroane, (Agorprea). La Apoldul de Sus, Sibiu Utemistul Pitter Andrei duce cu succes bătălia recoltei Pitter Aiubin o delegai al batozei la arta Arteidului be hăis. „Nu e uşor lucim sa fii delegai la o batoză“ — spune tov. Pitter Andrei — „însă cu cât sarcina e mai grea cu atât sunt mai mândru de ea, căci aşa m’a învăţat Partidul şi organizaţia!"* Şi, într’adevăr, munca lui nu e uşoară. El lucrează mai mult decât alţii, muncă pe care o prestează încontinuu, a dărui de batoza lui. Arătând ţăranilor muncitori din comună felul just în care au fost fixate cotele, tov. Pitter Andrei a putut trăi din plin s-)ti tachna de a l’i auzit chiar din gura acestora cuvintele ce exprimau mulţumirea faţă de cotele cu cana au fost impuşi. —„Cum să nu fiu mulţumit — spun© ţăutuul mijlocaş I o o loan, utemistului Filter Andrei, —„dacă d..n 1463 kgr am dat cota 350, ba încă văzându-mi grâul, cât era de frumos, cri «tela recepţionai© mi au mai dat îndărăt 81 kgr. Dealem«niei, astfel de cuvinte a mai avut bucuria să ardă tov. Fitter Andrei şi dela alţi ţărani ca Petre Dracoş, loan Maga, in. Adolescu, leap Bechet, Andrei Eughemer, Rozaridan, Dtru, Vasiu, Ilie siârbu şi alţii-Tov. Fitter Andrei ştiesă fie şi vigilent. El a descoperit fapta murdară a delegatului de convoi Vigitin Păscuru şi a lui Petre Bozan, cărora la plecare cu cota li s’a dat 6 kgr de grâu in plus pentru diferenţa de cântar in prezenţa tov. secretar al organizaţiei de bază PMR şi a Comitetului Provizoriu. Aceştia, la întoarcere, au susţinut că le-a ieşit lipsă 28 kgr de grâu, până în momentul când tov. Pitter le-a adus dovezi că ei dimpotrivă mai aduseseră îndărăt o cantitate ,10 grâu. La Dobârca 10 ha, mai puţin din cauza unei... conducte La Gospodăria Agricolă Colectivu, „Ilie Pintilie" din Dobârca, şeful echipei de tractorişti este tov. Păcurari Gh„ un utemist foarte conştiincios, cu dragoste de tractoarele sale cărora le cunoaşte toate metehnele. Astfel, ştiind că conducta unuia din cele doua tractoare este slăbită prin sudura repetată pe care i-a administrat-o — a dat în ziua de 19 iulie tovarăşului Ghiță Virgil, care venise din partea SMT Turnişor cu motorină, o notă de comandă cuprinzând, printre altele şi conducta necesară, rămânând ca în dimineaţa zilei următoare să i se trimită conducta. In ziua următoare, tov. Pâpuraru porni disdedimineaţa la desmiriştit „că doar“ — îşi zicea el — „n’o să sufere desmiriştitul din cauza unei conducte care şi-aşa are să vie pest© câteva ceasuri“. Şi astfel şi-a pornit tractorul tov. Păcuraru, cu conducta care ameninţa să-l lase „pe jos" din moment Ia moment. Intr’adevăr! El nu s'a înşelat în prevederile sale căci conducta s’a spart (de astă dată ireparabil) şi tractorul a stat. N’a stat însă şi tov. Păcuraru cai© a dat fuga la telefon încunoştiinţându-1 pe tov. Creţu, şef de atelier la SMT Turnişor, care i-a asigurat că până cel mai târziu după amiaza va avea conducta. Dar lucrurile n’au fost tocmai aşa. Tractorul a stat aşteptându-şi conducta ziua de 20 iulie toată, iar cea de 21 până la 11,15. „Cel puţin 10 ha am pierdut până acum tovarăși din cauza unei conducte“ le-a spus Iov. Păcurarii celor ce binevoiseră a i-o aduce, D. D. DRAȘOVEANU, coresp.