Lupta Sibiului, august 1950 (Anul 7, nr. 303-327)

1950-08-01 / nr. 303

Pagina 2 Informaţii de Partid Sold­nţii de prelucrare a Rezoluţiei Plenarei ,­. C. ai P. M. R. cu priv­re la rezultatele ver f cări membri or de Partid şi la pr­inirea noul­or membri de Partid In prezenţa tov. Vasile Drago­­mir, prim secretar al Comitetului ile Partid Judeţean, Ion Guigor, Ion Martalogu şi Nicolae Mar­­chian, secretari, Petre Lepe­deanu şi Herschel Ladislau membri în birou, în după a­miaza zilei de 25 iulie a. c., în sala teatrului de Stat din Si­biu, a fost prelucrata rezo­­lu şi a Plenarei CC al PMR, cu privire la rezultatele verifi­cării membrilor de partid şi la primirea noui n­­or membri in Partid, la care au participat activiştii de partid din întreg judeţul Sibiu. Şedinţa a fost deschisă de tov. Vasile Dragomir, prim se­cretar al Comitetului de Par­tid Judeţean, iar prelucrarea a fost făcută de tov. Nicolae March­ian, secretar al Comite­tului de Partid Judeţean, care a arătat pe larg conţinutul rezoluţiei explicând fiecare ca­pitol în parte. „Principalul rezultat al veri­ficării, precizează rezoluţia, îl cons­ti­tue descoperirea şi elimb­­area din rândurile Partidului a circa 192.000 de elemente ex­ploatatoare, duşmane şi străine ele clasă, necinstite, descom­puse sau necorespunzătoare — adică peste 20‘0, din numărul total al membrilor pe care îi număra Partidul înainte de ve­rificare. Dintre aceştia aproa­pe jumătate nu s’au prezentat la verificare pentru a evita răscolirea trecutului, parte pentru că au fost înscrişi în mod formal în Pârtii. In continuare s’a arătat cum compoziţia socială a Partidului a fost îmbunătăţită în mana verificării, procentul de mun­citori crescând cu Jg/o. In acelaşi timp verificarea a mărit vigilenţa revoluţionară a organizaţiilor de partid şi a membrilor Partidului şi a în­tărit arma criticei şi autocri­ticei. S-a arătat apoi condiţiile in care vor fi primiţi nouii mem­bri de partid, precizându-se timpul de stagiu de candidare pentru fiecare caz în parte. In partea a doua a şedinţei membrii de partid au pus între­bări arătând totodată amă­nunte de la şedinţele de veri­ficare şi felul cum înţeleg ei pe activişti să ajute Partidul pentru ca în rândurile lui, să nu să strecoare elemente duş­mănoase şi ca munca politica sa se duca pe viitor cu şi mai mari rezultate. Tov, Martalogu­lom secretar al Comitetului ele Partid Jude­ţean a arătat cum se va face prelucrarea Rezoluţiei până în cele mai mici unităţi de par­tid. Am luat parte la discuţii tov, Nicolae Bârsan, de la Gospodă­rea Agricolă Colectivă Sina- Mică, Olteţeanui Damaschin, d­e la fabrica „11 Iunie“ din Cis­­nădie, Eres Ştefan de la Comi­tetul Provizoriu şi alţii. In concluzie tov, Vasile Dra­­gomir, prim secretar al Comi­tetului d© Partid Judeţean, a arătat că intrarea in rându­rile candidaţilor Partidului a nouilor membri, va însemna întărirea procentului de mun­citori, care va trebui să a­­jungă în cel mult doi, trei ani de 60g%. O sarcina de căpetenie a fie­cărui membru dle partid este de a veghea ca să nu se stre­coare în viitor în rândurile Partidului niciun duşman de clasă, străin sau oportunist, ca fiecare membru de partid să strângă legătură cu masele şi să ţină cât mai sus steagul­­ Partidului. Distribuirea zaharulu­i pe luna­rv Comitetul Provizoriu al co­munei urbane Sibiu prin Sec­ţiunea Comercială, aduce la cu­noştinţa posesorilor de cartele de pe raza oraşului Sibiu, că Luni, 31 Iulie 1950, magazinul de Stat­ ALIMENTARA şi Cooperativa UNIREA, prin toate centrele sale de desfa­cere, încep­ distribuirea zahă­rului, cota raţionalizată, pe luna Iulie a. c. G Raţiile sunt aceleaşi ca şi în luna Iunie, distribuirea facându-se pe bo­nul de „ZAHĂR IULIE“. Termenul de încetare a dis­tribuirii zahărului pentru populaţie se va comunica ulte­rior. Totodată se reaminteşte gos­podăriilor colective de consum din oraşul Sibiu, ca, spitale, azile, cămine, cantine, etc., pre­cum şi şantierelor şi institu­ţiilor cai© au angajaţi flotanţi, că ultimul termen de distri­buire a zahărului şi a cotei de grăsimi pe Iulie, este Luni 31 Iulie a. c. Cei ce nu vor ridica cota până la această dată o vor pierde. Tot la 31 iulie încetează şi distribuirea grăsimilor pentru populaţia posesoare de cartele. Paste 50.000 kg grâu tiserat în comuna Oaia Ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Oaia, judeţul si­biu, îndrumaţi de organizaţia de bază, au înţeles rolul im­portant al campaniei de recol­tare şi colectare, şi au depus eforturi pentru a îndeplini la timp şi în bune condiţiuni sarcinile ce le-au revenit. Astfel, ţăranii muncitori din comuna Daia predau cu bucurie cotele de cereale, ele fiind sta­bilite în spiritul luptei de cla­să, uşurând pe ţăranii mun­citori şi apăsând pe chiaburi. Printre primii care au trectat au fost şi Nicolae Lisau şi Ioan Dorotei, ambii ţărani munci­tori, care tot cei dintâi au pre­dat şi cotele legale, exprimam du şi mulţumirea faţă d© Par­tid şi Guvern pentru justa aşe­zare a cotelor din anul acesta. Campania de treerat se des­făşoară în condiţiuni bune. Până la data de 24 iulie 1950 au fost treerate circa 50.000 b­­gr grâu. Paralel cu celelalte munci se face și desmistitul Până în prezent s’au desmiriş­­tit 21 hectare. MINERVA BERGHEÜAN coresp. „LUPTA SIBIULUI" Sâ dăm concursului cluburilor şi colţurilor roşii toată importanţa cuvenită Multe sindicate din ora­şul şi judeţul Sibiu au trecut, imediat (luja publicarea UnternH Comiti­tului Executiv CGM pen­tru organizarea poncurdui p* ţavrt ai «luburilor şi colţurilor roşii, ta îrtdt-­­piimroa condtteniti necesare pentru bu­na desfăşurare a Concursului. Astfel la Sindicatul Textil din Cisna­­stie a reat­emaţi lui la o condeie de co­ordonare şi organizare a concursului în cadrul acestui sindicat. De îndată după constituire, această comisie şi-a întocmit i»n plan de muncă amănunţit de fetei piu» va trebui să crească viaţa culturală a Sindicatului Textil din Cis­­itaik­a pe întreaga perioadă a concursu­lui. Totodată, comisia a trimis Sindi­catului Textil din Sibiu o chemare la în­trecere cu punctele şi angajamentele, luate în planul de rom­op. Cum a­ înţeles Simit«! !»! Textil din Sibiu să răspundă provocării textilişti­­lor din Oistiadie? Faptul că toate clu­burile şi colţurile roşii ale intreprin­­derilor pe care le cuprinde­ acest sindi­cat, ca „Libertatea’’, „Avântul Prole­tar”, „7 Noemvwe”, „Steaua Roşie", etc., au rămas inactive, nualcătuindu-şi încă nici un plan de muncă, deşi şi-au con­stituit comisii de coordonare şi orga­nă­tare a concursului, dovedeşte încâ odată că mai sunt organe sindicale care so­cotesc munca culturală ca o «dbtracţie” sau­­», a sare»ta ce aparţine exclusiv pombiiku' culturale. repatarea faţă de concurs se mai ma­nifeste şi prin atizinea unor directori de întreprinderi, ca Ioan Latea de la „Libertat­a” care pune piedici progra­mării echipelor artisteo aie fabricii de către Conadiul Sindical Judeţean. Aceasta atitudine a avut ca rezumat o totală lipsa de operativitate în pregă­tirea concursului fi a descurajat comi­să culturală în a­tivitetea ei Aceasta imitând atitudinea i-vulnentai­lor nu a luat ireio măsură p­ntru organizar­a co­misiilor de concurs. La Sindicatel Co­merţ şi Cooperaţie, până la venirea de­legatului Uniunii nu se stia nimic de concura. Ciuhurita si colţurile rafii ale intre­­pr­inderilor Regionala Electrica, Inde­pendenţa, Virola, Elastic, IMS, nu şi au format comisia încă »iei până astăzi deşi au trecut 20 de site de cân­d s’a intrat în concurs. Impotrica, acest­­ diacorî organe’o sin­­cUcak­ tr.'bno să lupta cu toată tăria, pentrucă numai printr’o susţinuta muncă de îndrumare şi control din partea con­ducătorilor sindicatelor, concur-ul va pu­tea da roadele aşteptate. Mai »ură unele organe sindicale care socotesc că prin­­tr’o muncă formală pot să-şi îndepli­nească sarcinile, întărirea activităţii culturale, pune­rea în lumină a conţinutului politic al concursului, vor putea fi îndeplinite prin înviorarea muncii activului cultural, prin creşterea conştiinţei activiştilor sindi­cali în aşa fel ca ei să-şi dea bine seama că activitatea culturală este o­ muncă po­litică. De aceea sindicatele au datoria să se preocupe de ridicarea de cadre ca­pabile în activitatea culturală, cadre să­nătoase din rândurile evidenţiaţilor în producţie. Spectacole Cinema UUKSO: Janika: Cinema VICTORIA’. Ga­vrochefCopilul Parisului); Cinema „TIMPURI NO­­U”: Rime documentar© şti­­inţifice şi jurnale de actu­­alităţi ANUL [I­­VIU Nr. 303 (150» Din ţârile care construesc spaatismul Intensa colaborare Intre S.M­­. si cooperativele agricole de producţe in R. P. Bulgaria Măţiuriie roi Maşini şi Tiuo toar© din Î. P. Bulgaria aduc o îmbunătăţi''© radicala condiţiilor de muncă. După 9 Septemviie 1944, datorita politicii Partidu­lui si Guvernului, 95 Staţiuni de Maşini şi tractoare au fost or­ganizate şi înzestrate cu 6089 trac­toare. Amenajarea de SMT- uri in Dobrogea de Sud şi în alte regiuni producătoare de cereale, permite îmbunătăţirea culti­vării pământului, strângerea la timp a recoltelor şi­­pornea veni­turilor cooperativelor agricole d■© producţie. In anul 1949, SMT- urile şi-au îmbunătăţit conside­­r­abil munca, reuşind să efectuare pentru cooperativele agricole de producţie munci pe o suprafaţă de 1.141.800 ha adica cu 408.441 ha mai mult decât în anul 1948. Staţiunile de Maşini şi Tractoare şi-au luat angaja­mentul de a efectua muncii© de bază pentru cooperativei© agii­­col© de producţie. (Anterpres) Succesele gospodăriilor agricole de Stat din R, Cehoslovacă in cursul aprim trecut, sau înfiinţat în R­, Cehoslovaca nu­meroase cooperativ© agricole de producţi© şi gospodării agricole de Stat, întru­cât ţăranii săraci şi mijlocaşi au înţeles tot mai mult avantagiile uriaşe pe cat© re­pre­zintă cultivarea pământu­ri în co­lectiv. Acestea își îndeplinise cu succes sarcinile trasa.­.. de plan, dând recolte îmbelșugate. De pil­dă, gospodăria agneolă de stat "„Derekinee“ a realizat, anul trecut o productivitate medie de 2954 kg de grâu la hectar, iar gospodăria agricolă de stat “„Habié" — 3450 kg orz v hectar. Recent, Bmukovică, un­­arinii ajunct al A­gr­ioul­turii , subli­niat că înfiinţarea gospodăriilor agricole de stat s’a justificat pe deplin. Dacă în anul 1948, în gospodăriile agricole de stat s’a obţinut o producţie în valoare de 43.000 coroane de fiecare mun­citor, în anul 1949 s’a obţinutt o producţie în valoare de 60.000 coroane de fiecare muncitor, La sfârşitul planului cincinal, pro­ducţia anuală de fiecare n­­un ri­tm va depăşi topo.000 coroane, (Agorprea). La Apoldul de Sus, Sibiu Utemistul Pitter Andrei duce cu succes bătălia recoltei Pitter Aiubin o delegai al ba­tozei la arta Arteid­ului be hăis. „Nu e uşor lucim sa fii delegai la o batoză“ — spune tov. Pitter Andrei — „însă cu cât sarcina e mai grea cu atât sunt mai mân­dru de ea, căci aşa m’a învăţat Partidul şi organizaţia!"* Şi, într’adevăr, munca lui nu e uşoară. El lucrează mai mult decât alţii, muncă pe care o pre­stează încontinuu, a dărui de ba­toza lui. Arătând ţăranilor muncitori din comună felul just în care au fost fixate cotele, tov. Pitter Andrei a putut trăi din plin s-)ti tachna de a l’i auzit chiar din gura acestora cuvintele ce exprimau mulţumi­rea faţă de cotele cu cana au fost impuşi. —„Cum să nu fiu mulţumit — spun© ţăutuul mijlocaş I o o loan, utemistului Filter Andrei, —„dacă d..n 1463 kgr am dat cota 350, ba încă văzându-mi grâul, cât era de frumos, cri «tela recepţionai© mi au mai dat îndărăt 81 kgr. Dealem­«nie­i, astfel de cuvinte a mai avut bucuria să ar­dă tov. Fitter Andrei şi dela alţi ţărani ca Petre Dracoş, loan Maga, in­.­ Adolescu, leap Beche­t, Andrei Eughemer­, Roza­­­ridan, Dtru, Va­­siu, Ilie siârbu şi alţii-Tov. Fitter Andrei ştie­­să fie şi vigilent. El a descoperit fapta murdară a delegatului de con­voi Vigitin Păscu­ru şi a lui Petre Bozan, cărora la plecare cu cota li s’a dat­ 6 kgr de grâu in plus pentru diferenţa de cântar in pre­zenţa tov. secretar al organiza­­­ţiei de bază PMR şi a Comite­tului Provizoriu. Aceştia, la în­toarcere, au susţinut că le-a ieşit lipsă 28 kgr de grâu, până în momentul când tov. Pitter le-a adus dovezi că ei dimpotrivă mai aduseseră îndărăt o cantitate ,10 grâu. La Dobârca 10 ha, mai puţin din cauza unei... conducte La Gospodăria Agricolă Co­lectivu­, „Ilie Pintilie" din Do­­bârca, şeful echipei de trac­torişti este tov. Păcurari­ Gh„ un utemist foarte conştiincios, cu dragoste de tractoarele sale cărora le cunoaşte toate meteh­nele. Astfel, ştiind că con­ducta unuia din cele doua trac­toare este slăbită prin sudura repetată pe care i-a admi­nistrat-o — a dat în ziua de 19 iulie tovarăşului Ghiță Vir­gil, care venise din partea SMT Turnişor cu motorină, o notă de comandă cuprinzând, printre altele şi conducta ne­cesară, rămânând ca în dimi­neaţa zilei următoare să i se trimită conducta. In ziua ur­mătoare, tov. Pâpuraru porni disdedimineaţa la desmiriştit „că doar“ — îşi zicea el — „n’o să sufere desmiriştitul din cauza unei conducte care şi-aşa are să vie pest© câteva cea­suri“. Şi astfel şi-a pornit tractorul tov. Păcuraru, cu conducta care ameninţa să-l lase „pe jos" din moment Ia moment. Intr’adevăr! El nu s'a înşelat în prevederile sale căci con­ducta s’a spart (de astă dată ireparabil) şi tractorul a stat. N’a stat însă şi tov. Păcuraru cai© a dat fuga la telefon în­­cunoştiinţându-1 pe tov. Creţu, şef de atelier la SMT Turni­şor, care i-a asigurat că până cel mai târziu după amiaza va avea conducta. Dar lucrurile n’au fost tocmai aşa. Tractorul a stat aşteptân­­d­u-şi conducta ziua de 20 iulie toată, iar cea de 21 până la 11,15. „Cel puţin 10 ha am pierdut până acum tovarăși din cauza unei conducte“ le-a spus Iov. Păcurarii celor ce binevoiseră a i-o aduce, D. D. DRAȘOVEANU, coresp.

Next