Lupta Sibiului, septembrie 1950 (Anul 7, nr. 328-352)

1950-09-01 / nr. 328

In noul an şcolar sa nu rămână niciun copil de vârsta şcolară neşcolarizat Prin faptul că învăţământul constitue veriga principală a revoluţiei noastre culturale, strâns legată de întreaga transformare socială din ţara noastră, şcolile noastre devin focarele principale din care porneşte în masele largi lumina ştiinţei şi culturii fără de care nu se poate construi socialismul. Este de o covârşitoare importanţă ca în vederea ridicării muncii şcolare la un nivel din ce în ce mai înnalt, anul şcolar 1950—1951 să în­ceapă cu elan sporit în muncă şi în mod sistematic. Experienţa câştigată în anul şcolar trecut ne este de un ajutor nepreţuit. Astăzi prin grija P.M.R. şi a Guvernului, Sibiul a devenit o adevărată cetate a şcolilor, un însemnat centru cultural. In anul şcolar 1949—50 au funcţionat 13 şcoli medii, tehnice şi profesionale, care pregătesc cadrele necesare indus­triei noastre naţionale. L­a şcolile medii se adaugă 14 şcoli elementare, majoritatea funcţionând cu ambele cicluri şi cu trei secţii germane inde­pendente, în aceleaşi localuri. La acestea se adaugă trei şcoli elementare germane, 17 preşcolare cu 5 secţii germane şi 9 profesionale. Este sufi­cient să amintim că anul trecut numărul elevilor şcolarizaţi se ridica numai în oraşul Sibiu la cifra de 13.822 pentru a ne da seama cât de mult a crescut populaţia elevilor sub regimul nostru de democraţie popu­lară în comparaţie cu anii dinainte de 23 August, când numărul total al elevilor din Sibiu era de 3160. Conştiente de faptul că învăţământul este chemat să contribue la înfăptuirea orânduirii socialiste din ţara noastră şi pentru ca in mod prac­tic rezultatele să fie cele dorite, cele două secţii de învăţământ ale Co­­­­mitetelor Provizorii judeţean şi orăşenesc s-au ocupat în mod deosebit de ridicarea nivelului politic, ideologic şi profesional al corpului didactic. Rezultatul imediat al unei asemenea preocupări a fost o ridicare simţitoare — mai cu seamă la oraş — a nivelului învăţăturii. Siguranţa cu care elevii s’au prezentat la examene, dragostea lor deosebită pentru studii, a arătat că ei privesc examenele în mod serios. Pe întreaga secţiune de învăţământ a oraşului Sibiu, s’a obţinut încă din primăvară frumosul procent de 88°/o promovaţi. In şcolile din judeţ procentul promovaţilor se ridică, de asemenea la 92.20o/o din 94°/o elevi frecvenţi. Numărul elevilor şcolarizaţi anul trecut în şcolile din judeţ se ridică la cifra de 21.272. Printre şcolile care au reuşit să-şi îmbunătăţească mult munca sub raport calitativ, au fost evidenţiate: Liceul Seral Muncitoresc cu niciun elev repetent,­­Şcoala Elementară Nr. 2 maghiară cu niciun elev corigent, Şcoala Elementară Nr. 2 română cu­ l°/o elevi corigenţi, Şcoala Elemen­tară Nr. 4 română cu la/o elevi corigenţi, precum şi şcolile elementare din comunele Apaldul de Sus, Avrig, Cisnădie, Sălişte şi Poiana. Au fost date ca exemple negative, cu ocazia închiderii anului şcolar, şcolile: Elementară Nr. 3 cu 10°/o corigenţi şi repetenţi, Şcoala Tehnică Agricolă cu 231­/o corigenţi şi repetenţi, Şcoala Tehnică de Administraţie Econo­mică — băieţi cu 250­0 corigenţi şi repetenţi. De asemenea şcolile din comunele Daia, Draşov, Gaşoli, Noul şi Fofeldea, n’au lucrat planificat, n'au privit just problemele de învăţământ, rezultatele fiind foarte slabe. Pentru ca anul şcolar v­iitor să însemne pentru oraşul nostru un pas înainte, secţiile de învăţământ ale Comitetelor Provizorii judeţean şi orăşenesc, au pornit la o temeinică muncă de pregătire a noului an şcolar, căutându-se înn primul rând crearea celor mai bune condiţii ma­teriale pentru bunul mers al învăţământului. In anul şcolar 1950—1951, ' . ■ . « al treilea an în cadrul Reformei învăţământului, creată şi pusă în­ prac­tică din iniţiativa şi cu sprijinul neprecupeţit al Partidului, în oraşul nostru se vor deschide noui secţii cu limba de predare germană pe lângă şcolile medii existente. Odată cu începerea noului an şcolar vor funcţiona în oraşul nostru încă 6 secţii în limba germană pe lângă următoarele şcoli medii: Şcoala de Drumuri şi Artă, Şcoala Tehnică Textilă, Şcoala Tehnică Agricolă, Şcoala Pedagogică băieţi, Şcoala Pedagogică de fete şi Şcoala Tehnică Sanitară. La Şcoala Pedagogică de fete prin terminarea unei părţi a noului edificiu, au fost înfiinţate încă 8 clase. Şcolile elementare Nr. 1 maghiară, Nr. 2 germană /, Nr­. 7 română, au primit câte o clasă în plus. Şi în judeţ pregătirile pentru asigurarea condiţiilor optime de func­ţionare a şcolilor se desfăşoară intr’un ritm intens. 900 m 6 din şcoli au fost văruite din nou, cele două şcoli din Haşag şi Ţichindeal au fost terminate din roşu, la şcolile din Loamneş şi Presiaca s’au făcut reparaţii însemnate. O serie de clase noui au fost înfiinţate pe lângă şcolile din Ruşi, Turnişor, Poplaca, Dobârca, Doşfat, Ludoş, Spring, Orlat, Rod, Sălişte, Şura Mică, Porceşti, Ocna şi Poiana. Pe lângă şcolile din Cis­nădie, Roşia, Şura Mare, Ibaşag, Vurpăr şi Apaldul de Sus au fost înfiinţate clase cu limba de predare germană. Pe lângă toate aceste fapte care dovedesc preocuparea Comitetelor Provizorii de a crea condiţii favorabile învăţământului, mai există însă încă o serie de lipsuri care vor trebui înlăturate. Aşa de exemplu în plasa Miercurea mn mai există încă posturi de învăţători descoperite, in timp ce la oraş mai sunt încă profesori la şcolile medii cu ore de predare la mai multe şcoli, lucru care îi obligă să alerge de la o şcoală la­ alta, fapt care dăunează învăţământului. Ce­a mai gravă lipsă a şcolilor din judeţ este însă lipsa de colaborare între organizaţiile de massă, Comitetele Provizorii şi şcoală. Din cauza acestei lipse de colaborare nu s’a putut realiza anul trecut nici şcolarizarea tuturor elevilor de vârstă şcolară, nici problema alfabetizării. De asemenea, recruţii analfabeţi din timpul verii n’au avut cine să se ocupe de ei. Din acelaşi motiv planul de şco­larizare în unele comune ca Vurpăr, Craşov, Alţina şi Guşteriţa, n’a putut fi împlinit. In alte comune ca Fofeldea şi Chirpăr, în loc să se­ treacă de graba la văruitul şcolilor, lucru foarte important pentru asi­gurarea condiţiilor sanitare, clasele au fost transformate în hambare. Prin grija Partidului şi Guvernului, anul acesta condiţiile de învă­ţătură ale tineretului studios vor creşte şi mai mult. Au fost create mai multe internate pe lângă şcolile din judeţ şi vor fi acordate mai multe burse şi manuale şcolare gratuit, tocmai ca fiii de muncitori şi ţărani muncitori să poată studia cât mai temeinic, lipsiţi de grija zilei de mâine. In aceeaşi măsură însă şi Comitetele Provizorii, organizaţiile­­M., organizaţiile de massă, trebue să acorde întreaga atenţie tuturor problemelor legate de asigurarea desfăşurării cursurilor în cadrul noului an şcolar. Să ne călăuzim după experienţa învăţământului sovietic, cel mai înaintat învăţământ din lume, şi să ajungem la nivelul lui, iată sarcina luminoasă care trebue s’o avem şi mai vie în faţă, ca un far călăuzitor în noul an şcolar. EUGEN ANDREI PROLETARI DIN SIBIULUI ORGAN­UL COMITETULUI JI1D. PMR SIBIU SI OL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEJEAN $1 ORĂȘENESC Anul II (VIII — Nr.328 1619) | Vineri 1 Septemvrie 1950 | 4 pagini 4 Lei Guvernul român spriji­nă în totul propunerile U. R. S. S. la O. N. U. în chestiunea Coreei Din însărcinarea Guvernului ro­mân, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Româ­ne, Dr. Petru Groza, a înaintat pre­şedintelui Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, I. Malik, pentru a fi transmisă Consi­liului de Securitate, următoarea notă: Domnule preşedinte, Din însărcinarea Guvernului Re­publicii Populare Române am onoare a vă ruga să transmiteţi Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiu­nilor Unite cele ce urmează: Guvernul român consideră că con­flictul deslănţuit prin intervenţia tru­pelor terestre, aviaţiei şi flotei a­­mericane in Coreea, înseamnă o gra­vă lovitură adusă păcii şi libertăţii popoarelor în Răsăritul Asiei şi o a­­meninţare a păcii şi securităţii inter­naţionale. Exprimând voinţa de pace a popo­rului român, care cere să se pună capăt sălbaticei agresiuni americane în Coreea, Guvernul român declară că sprijină întru totul propunerile făcute în şedinţa din 4 August a Consiliului de Securitate de către reprezentantul Uniunii Sovietice, 1. Malik, de a hotărî invitarea repre­zentantului Republicii Populare Chi­neze in Consiliul de Securitate, as­cultarea reprezentanţilor poporului co­reean in cursul examinării chestiu­nii coreene, suspendarea operaţiuni­lor militare şi în acelaşi timp eva­cuarea trupelor străine din Coreea. Poporul român condamnă mane­vrele obstrucţioniste ale Guvernului american, care pentru a-şi acoperi mai departe acţiunile criminale , pustiirea barbară a oraşelor şi sate­lor coreene, distrugerea instituţiilor culturale şi sanitare şi bombarda­mentele teroriste împotriva populaţiei civile , în scopul subjugării im­perialiste a Coreei, împiedică adop­tarea de către Consiliul de Secu­ritate a propunerilor Uniunii Sovie­tice, menite să­­ducă la o reglemen­tare paşnică a chestiunii coreene. Guvernul român consideră că a­­doptând propunerile reprezentantului Uniunii Sovietice, Consiliul de Secu­ritate — al cărui prim scop este menţinerea păcii şi securităţii inter­naţionale — va acţiona conform Char­tei Naţiinilor Unite şi voinţei popoa­relor iubitoare de pace din întreagă lume, care cer încetarea agresiunii imperialismului american împotrivă Coreei. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dr. PETRU GROZA in judeţul Sibiu au început lucrările de pregătirea terenului In vederea însămânţărilor de toamnă In cadrul eforturilor pentru asi­gurarea unui traiu mai bun, ţărăni­mea muncitoare din judeţul Sibiu continuă cu avânt lucrările de des­­miriştit. Din datele culese­­de pe te­ren, pană la­ data de 29 August a.c., rezultă că s-au desmiriştit, în sec­torul particular, 16.998 ha., situaţia pe plăci fiind următoarea: plasa Sibiu 4881 ha., plasa Nocrich 3405 l­a., plasa Miercurea 2785 h­a., plasa Ocna Sibiului 2453 ha., plasa Tălmaciu 1780 ha. şi plasa Sălişte 1694 ha. Ia ace­laşi timp s’au executat arături şi după leguminoase, realizându-se 3970 ha. Intre plăşi se clasează în frunte plasa Ocna cu 1996 ha. desmiriştite, urmată fiind de pîăşile: Miercurea cu 1715 ha., Tălmaciu cu 206 ha. şi Nocrich cu 53 ha. La gospodăriile agricole colective, s’au desmiriştit în total 331 ha. şi anume: Turnişor 80 ha., Apold Î0 ha., Şelimbăr 75 ha., Hosm­an 53 ha. şi Gârbova 45 ha. Cu desmiriştitul se încheie campa­nia agricolă de vară, dar muncile de pe ogoare nu s’au terminat. Sar­cini noui stau în faţa ţărănimii mun­citoare, a G.A.S., a gospodăriilor a­­gricole colective, precum şi a organe­lor locale, ale puterii de Stat şi a­­nume însămânţările de toamnă, care trebuesc duse la îndeplinire cu ace­laşi succes. Pentru buna reuşită a acestor sarcini de care depinde re­colta anului viitor, au şi început în judeţul Sibiu lucrările preliminare. Astfel s’au transportat pe câmp 15.135 tone de bălegar, dintre care 9570 tone în plasa Ocna Sibiului, 4260 tone în plasa Tălmaciu, 1790 în plasa Sălişte, 940 tone în plasa Mier­curea şi 575 tone în plasa Nocrich. S’au gunoit în vederea însămânţărilor de toamnă 868 ha., dintre care 287,50 în plasa Ocna, 286 ha. în plasa No­crich, 142 în plasa Tălmaciu, 111 ha., în plasa Sălişte şi 42 ha. în plasa Miercurea. Totodată s’au anat 2225 ha. în ve­derea însămânţărilor de toamnă, lu­crări în cari se clasează în frunte tot plasa Ocna, cu 883 ha. arate, ur­mată fiind de plăşile: Sibiu cu 771 ha., Nocrich cu 335 ha., Miercurea cu 238 ha. şi Tălmaciu cu 66 ha. arate. începutul fiind făcut, bunul mers al campaniei agricole de toamnă, de­pinde de felul cum vor fi luate din timp măsurile necesare pentru des­făşurarea însămânţărilor. Această sar­cină revine în primul rând Comi­tetelor Provizorii, care trebue să-şi organizeze astfel munca, încât să a­­sigure îndeplinirea campaniei la timp şi în bune condiţiuni, căci nu­mai astfel se poate întări economia ţării noastre. F. Gherman corespi Cum au reuş­t muncitor­i metauurg­is de la fabrica „Virola“ sa realizeze planul de producţie pe anii 1950 până la 23 August Muncitorii metalurgişti dela fabri­ca „Virola“ din Sibiu, s’au angajat să realizeze planul de producţie pe 1950 până la data de 23 August, ziua eliberării noastre de sub jugul fascist de către glorioasa armată so­vietică. Acest angajament a fost dus cu cinste la îndeplinire, muncitorii de la „Virola“ având ca exemplu dragostea de muncă a oamenilor sovietici şi metodele întrebuinţate în Marea Ţară a Socialismului. Prin extinderea acordului la toate secţiile şi la toate produsele s’a a­­juns la fixarea de norme juste. Prin introducerea unui nou schimb, indi­cele tehnico-economie s’a mărit de la 0,33o/o la 0,66 0/0. Şedinţele de producţie, făcute cu diferite colective şi cu întreaga massă de salariaţi, au avut rezultate din­tre cele mai bune. Colaborarea dintre organizaţia de bază, direcţiune şi comitetul de fa­brică îmbinându-se în mod armonios şi folosind just învăţămintele Par­tidului, a dus de asemenea la cele mai frumoase rezultate. Muncitorii de la „Virola“, făcând din muncă o chestiune de onoare, au lucrat cu tot elanul pentru realiza­rea planului de Stat înainte de terme­nul planificat. Exemple de muncă şi patriotism au dat mulţi tovarăşi, dintre care în­deosebi tov. Tripon Andrei cazangiu — şef de echipă— organizând bine munca echipei sale, a reuşit să depă­şească în mod regulat normele fi­xate. Acest tovarăş nu s’a mulţumit numai să conducă echipa ci a lu­crat de multe ori în mod efectiv la lucrări dintre cele mai grele, cum a fost lucrarea executată pentru Fa­brica de Produse Sodice Ocna Mureş. Tov. Teodor Păuşan, trasator a reuşit să facă faţă cu mult succes în trasarea lucrărilor necesare produc­ţiei. Tov. Iosif Mac 11 tele, angajat în fa­brică ca monteur, a reuşit să execute lucrări perfecte în construirea apa­ratelor „Vacuum“ pentru fabricile de zahăr, să facă sudură de cea mai bună calitate şi să ducă la bun sfârşit orice lucrare ce i s’a încre­dinţat. Tov. Ilie Munteanu, lăcătuş, lu­crând la două raboteze a depăşit nor­ma cu 102 m/o, executând piese spe­ciale de foarte bună calitate. Tov. Ioan Stancu maistru, care priveşte în mod serios munca, res­­pectându-şi cu stricteţe angajamen­tele luate, a condus cu multă price­pere lucrările cele mai complicate şi a sprijinit acolo unde tovarăşii de muncă nu reuşeau să perfecteze anumite piese sau părţi componente ale produselor fabricii. Muncitorii de la fabrica „Virola“, lucrând cu începere de la 24 August în contul anului 1951, au dat dovadă că au înţeles chemarea Partidului, contribuind efectiv la opera de con­struire a socialismului în ţara noa­stră şi la apărarea păcii. I. POPESCU coresp.

Next