Lupta Sibiului, noiembrie 1950 (Anul 7, nr. 380-403)

1950-11-01 / nr. 380

­ Un pas înainte pe drumul construcţiei socialiste Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, ascultând în şedinţa plenară din 26 octombrie a. c. raportul tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării, a apro­bat, în urma desbaterilor ce au avut loc, acest raport şi a luat hotărîrea mobilizării forţelor­ poporului muncitor, din Repu­blica Populară Română, la ac­ţiunea de realizare a sarcinilor cuprinse în raport şi a planului de electrificare. Hotărîrea rezolvării acestei probleme, care a format obiectul preocupărilor Partidului nostru încă de la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din toamna anului 1945, când în faţa lui stăteau încă şi alte multe probleme grele, de mare răspundere şi urgente privind reconstrucţia ţării, care au fost nu numai împlinite dar şi de­păşite cu ajutorul Uniunii So­vietice, dovedeşte din plin con­secvenţa liniei politice a Par­tidului inspirat şi călăuzit după învăţătura marilor dascăli ai so­cialismului şi experienţa înain­tatei Uniuni Sovietice, dove­deşte cu prisosinţă că între vor­bele şi faptele sale există o concordanţă deplină, care ne dă, — după cum a arătat tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — conştiinţa convingerii ferme că şi de aci înainte măreţele sarcini ce-i stau în faţă vor fi duse la bun sfârşit. In Uniunea Sovietică, opera măreaţă a electrificării a fost condusă de la începuturile ei de însuşi tovarăşul Stalin, care a desvoltat tezele leninismului a­­supra electrificării, dovedind că ea este, atât în industrie cât şi în agricultură, unul din princi­palele mijloace pentru crearea fundamentului tehnic al socia­lismului, pentru transformarea micii producţii şi înglobarea ei, pe baza tehnicii noui, în marea producţie modernă. Grandioa­sele planuri cincinale staliniste ca şi giganticele construcţii ca­re netezesc astăzi drumul co­munismului, sunt strâns legate de realizarea măreţului plan al electrificării Ţării Socialismu­lui.Urmând exemplul şi experien­ţa de 30 de ani a Uniunii So­vietice, având din partea ei a­­jutorul nepreţuit, ştiinţific şi material, pornim şi noi astăzi la electrificarea­ ţării. De aceea, raportul tovarăşului Gh. Gheor­­ghiu-Dej este pendru noi ca o carte, care ne c­u­rbide în faţa ochilor minţii imaginea minu­nată a viitorului luminos al­­Patriei noastre şi ne umple ini­mile de bucurie. Aceat­­­i, operă de electrificare are din măreţia în, tot ceea ce am putut­­realiza şi până acum numai într’un re­gim al intereselor poporului, în­tr’un regim susţinut de popor şi nu sufere comparaţie cu niciun plan dictat de interesele mă­runte, meschine ale economiei capitaliste. Arătând că electrificarea ţării noastre se impune ca o sarcină de cea mai mare urgenţă şi în­semnătate, strâns legată de li­chidarea înapoierii economice şi culturale pe baza trecerii la ma­rea producţie socialistă, tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „De pe acum industria noastră suferă gâtuiri din cauza lipsei de energie electrică. Fiecare pas înainte în desvoltarea industriei noastre socialiste şi în meca­nizarea agriculturii este frânat de lipsa de energia electrică. Noi ne dăm seama, prin propria noastră experienţă, cât de justă este învăţătura leninistă, potri­vit căreia electrificarea trebuc să meargă cu un pas înaintea industrializării.“ Obiectivele electrificării ţârii vor fi: asigurarea creşterii pro­ducţiei industriilor existente şi alimentarea cu energie electrică a industriilor noui ce se vor înfiinţa în cadrul planurilor cin­cinale, valorificarea raţională a resurselor energetice economi­sind combustibilii superiori pen­tru utilizări mai raţionale, folo­sirea cursurilor de apă pentru irigarea regiunilor secetoase, crearea de căi navigabile, pre­venirea inundaţiilor, asanări, recuperări de terenuri inunda­bile, electrificarea treptată a căilor ferate şi a transporturilor în comun în centrele orăşe­neşti, electrificarea principale­lor munci agricole pentru creşte­rea productivităţii în agricul­tură, ridicarea nivelului cultu­ral şi a bunei stări a poporului, instalarea de cinematografe şi staţiuni de radioficare la sate, etc. „Electrificarea va duce la în­tărirea alianţei clasei munci­toare cu ţărănimea muncitoare, la întărirea rolului conducător al clasei muncitoare. Ea asigură mersul înainte al construcţiei socialiste a ţării şi desvoltarea ei mai departe spre comunism“ , a spus tov. Gh. Gheorghiu- Dej. „Realizarea electrificării în­seamnă desvoltarea acelor ra­muri ale economiei naţionale, care ridică într’un timp relativ scurt puterea economică a­ Pa­triei noastre şi capacitatea ei de apărare, lucru de mare în­­semnătate în lupta­­pentru pace, pentru zădărnicirea , planurilor criminale ale imperialismului a­­merican şi englez.“ Sarcina electrificării ţării re­vine întregului popor muncitor, îndeplinirea ei trebue să­­con-j stitue o chestiune de onoare­ pentru fiecare om al muncii.­­ Indiferent că lucrează în fa-­ brică, pe teren, că este munci-­ tor sau tehnician, inginer sau funcţionar, el va­ trebui să dea dovadă că este constructor în­flăcărat al socialismului şi par­ticipă activ în lupta pentru rea­lizarea măreţului plan de elec­trificare. O privire de ansamblu asu­pra a ceea ce înseamnă pentru ţara noastră planul de electri­ficare, ţinând seama de faptul că electricitatea nu va fi folo­sită numai în industrie, agricul­tura sau transporturi, ci şi în ştiinţă, ne arată perspectivele excepţionale pe care ni le des­chide. Planul de electrificare constitue un vast plan de con­strucţie paşnică, de muncă. El este un plan de mobilizare a forţelor, de întărire a eforturi­lor. Acum când ne pregătim pentru alegerile deputaţilor în Sfaturile Populare, care vor a­­vea loc la 3 Decembrie, tre­cem totodată la electrificarea ţării, începem deci să dăm viaţa celor doua condiţii care îm­preună — după cum arăta Le­nin — asigură construirea unei societăți lipsite d­e exploatare. Să răspundem cu înflăcărare patriotică la chemarea Partidu­lui, pornind la înfăptuirea elec­trificării. ­ ..ASZ1A“ 78113 . PROLETARI DIR TOATE SIBIULUI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU $1 AL COMITEIULUI PROVIZORIU REGIONAL Anul LI (Vil) — M­r. 380 (1671) Miercuri 1 Nov. 1950 4 pagini 4 Lei Gospodăria Agricola Colectiva „23 August"din comuna Buia trebue sa păşească cu mai multa hotărî­re pe drumul muncii în colectiv Un mănunchi de 34 familii de ţă­rani săraci şi mijlocaşi din comuna Buia, raionul Mediaş, reprezentând cele trei naţionalităţi conlocuitoare români, maghiari şi germani, s’au hotărît la 30 Iulie a.c., să-şi înte­meieze un nou fel de viaţă, înfiin­ţând Gospodăria Agricolă Colectivă ,,23 August“. Hotărîrea liberă a celor 84 familii de ţărani muncitori din comuna Buia a primit încuviinţarea Partidului şi a Guvernului, a căror îndrumare şi sprijin s-a simţit încă din primele zile, întreprinderea patronală „Sone­­min“ din Cop­şa-Mică, a înzestrat gospodăria colectivă cai a­semănătoa­re, burghie şi alte scule pentru ate­lierul de rotărie, precum şi mobi­lierul necesar biroului consiliului de conducere. Nu în aceeaşi măsură, s’a simţit sprijinul Comitetului Provizoriu, care a dovedit multă delăsare in ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce-i re­veneau. Aşa se explică împrejurarea că sediul gospodăriei colective a fost repartizat in nişte gospodării cu clă­diri, cu şoproane şi acareturi in mare parte deteriorate, f­apt care reclamă investiţii importante. De delăsare în muncă a dat do­vadă şi organizaţia de bază a gos­podăriri, precum şi organizaţia de bază din comună. Membrii organizaţiei de bază din gospodăria colectivă, n’au fost la au reuşit să frâneze elanul de mun­că al membrilor Gospodăriei, iată pentru ce Gospodăria Agricolă Co­lectivă „23 August“ din comuna Buia s’a clasat printre cele din urmă din raionul Mediaş. Totuşi în munca ce s’a desfăşurat în răstimpul celor două luni şi mai bine de existenţă, colectivul de con­ducere a putut evidenţia o seamă de tovarăşi ca Ionel Crăciun, Cristian Sontag, Ion Löprich, Ştefan Weber, Ion Sipoş, Agneta Löprich şi Elisa­­beta Weit­er, care au depus multă râvnă în muncile ce s’au desfăşurat înălţimea rolului ce le revine. De cele mai multe ori, tocmai membrii or­ganizaţiei de bază se lăsau prea mult chemaţi la diferite şedinţe şi adunări, în cadrul cărora se desbă­teau problemele arzătoare ale tinerei lor gospodării. Iată pentru ce nu întâmplător reac­până aci, nu mai puţin în lucrările de însămânţări, însămânţând până la 22 octombrie a.c. 15 ha. din cele 25 ha. planificate pentru grâu de toamnă. Nu tot astfel au înţeles să răspundă la chemările consiliului de conducere Mihai Hila, Ion Bucşe, Ionel Irom, Ion Tatu şi Pavel Da­ţiunea şi duşmanii oamenilor muncii mian, care până la data de 22 Octom­brie n’au putut conta cu , nicio zi aruncă în gospodăria colectivă. Reîntoarcerea tov. Szántó­­Iosif. Lő­rinc­,, care a făcut parte din dele­gaţia de 200 ţărani muncitori care au vizitat Ţara Socialismului, va tre­bui să constitue o binevenită ocazie pentru membrii Gospodăriei Agricole Colective „23 August“ din comuna Buia, spre a păşi cu nădejdi mai sporite pe drumul nouii vieţi după e­­xemplul colhoznicilor sovietici al că­ror traiu fericit le va fi deschis de unul care a văzut cu ochii săi pro­prii realităţile la faţ­a locului. % ... Revoluţia din Octombrie... îşi fixează drept scop nu înlocuirea unei forme a exploatării cu o altă formă a exploatării, a unui grup de exploatatori cu un alt grup de exploatatori, ci desfiinţarea oricărei exploatări a omului de către om, desfiinţarea oricărui grup de exploatatori, instaurarea dictaturii proletariatului, instaurarea puterii clasei celei mai revoluţionare din toate clasele subjugate care au existat până acuma, organizarea unei noui socie­tăţi, a societăţii socialiste fără clase . .. I. V. STALIN („Despre Revoluţia din Octombrie“, pag. 265) întreprinderile economice ale oraşului Sibiu întâmpina alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare cu însemnate realizări In întâmpinarea zilei de 3 De­cembrie a. c., zi în care poporul muncitor îşi va alege deputaţii în Sfaturile Populare, salariaţii din întreprinderile economice ale oraşului Sibiu, obţin impor­tante depăşiri de plan, aplicând permanent norme ştiinţifice de lucru. Astfel, la cariera de piatră de var s’au extras in ultima lună 531 tone, adică cu 110°/o peste plan, iar la cuptoarele de var s’au realizat 295 tone în loc de 265 cât era planificat, in cadrul prestaţiunilor de serviciu s’au executat lucrări curente şi de larg consum în volum de peste 200.000, adică cu 22°/o peste prevederile planului. Salariaţii întreprinderii „Mun­citorul” şi-au luat angajamen­tul ca aplicând munca în a­­cord să reducă preţul de cost cu 20% la produsele de larg consum, mărind producţia faţă de luna Septembrie cu 21% la cariera de piatră, cu 20% la producţia de var, cu 17% la prestaţounile de serviciu, repa­ratului de tâmplărie, auto-şle­­fuit oglinzi, etc. întreprinderea „Muncitorul”, având o ramură de activitate care acoperă însemnate nevoi materiale imediate ale oameni­lor muncii, prin mărfuri de larg consum şi reparaţ­iuni cu­­­rente, trebue să-şi extindă acti­vitatea şi la alte sectoare. Prin stimularea iniţiativei creatoare, printr-un control or­ganizat şi stimularea activită­ţii practice pe teren, s’ar pu­tea pune în valoare producţia­ de piese din beton pentru bor­duri de trotoare, capace de guri de canal, tuburi de scurgere sau exploatarea mai avantajoasă a carierii de piatră de var dela Apold, desfacerea varului stins, atelierul de confecţionat na­sturi, folosind mai­ intens reamu­­­rite locale, in­ vederea îmjmbă­­­tățirii traiului oamenilor­­mun­cii." - I. NICOLAESCU coresp. Agitatori « Citiţi cu atenţi» „Intrebimie şi răspunsu­rile in legătură cu alegerii» pentru Sfaturile Populare“ publicate în ziarul „Scânteia“ înr» 1872 din 26 Octombrie 1950. Studiind materialul apărut în „Scânteia“ vă înarmaţi şi mai bine în vedere» discer»» la bun sfârşit a sarcinilor ce stau în fața voastră în campania alegerilor.

Next