Lupta Sibiului, noiembrie 1950 (Anul 7, nr. 380-403)
1950-11-01 / nr. 380
Un pas înainte pe drumul construcţiei socialiste Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, ascultând în şedinţa plenară din 26 octombrie a. c. raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării, a aprobat, în urma desbaterilor ce au avut loc, acest raport şi a luat hotărîrea mobilizării forţelor poporului muncitor, din Republica Populară Română, la acţiunea de realizare a sarcinilor cuprinse în raport şi a planului de electrificare. Hotărîrea rezolvării acestei probleme, care a format obiectul preocupărilor Partidului nostru încă de la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din toamna anului 1945, când în faţa lui stăteau încă şi alte multe probleme grele, de mare răspundere şi urgente privind reconstrucţia ţării, care au fost nu numai împlinite dar şi depăşite cu ajutorul Uniunii Sovietice, dovedeşte din plin consecvenţa liniei politice a Partidului inspirat şi călăuzit după învăţătura marilor dascăli ai socialismului şi experienţa înaintatei Uniuni Sovietice, dovedeşte cu prisosinţă că între vorbele şi faptele sale există o concordanţă deplină, care ne dă, — după cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — conştiinţa convingerii ferme că şi de aci înainte măreţele sarcini ce-i stau în faţă vor fi duse la bun sfârşit. In Uniunea Sovietică, opera măreaţă a electrificării a fost condusă de la începuturile ei de însuşi tovarăşul Stalin, care a desvoltat tezele leninismului asupra electrificării, dovedind că ea este, atât în industrie cât şi în agricultură, unul din principalele mijloace pentru crearea fundamentului tehnic al socialismului, pentru transformarea micii producţii şi înglobarea ei, pe baza tehnicii noui, în marea producţie modernă. Grandioasele planuri cincinale staliniste ca şi giganticele construcţii care netezesc astăzi drumul comunismului, sunt strâns legate de realizarea măreţului plan al electrificării Ţării Socialismului.Urmând exemplul şi experienţa de 30 de ani a Uniunii Sovietice, având din partea ei ajutorul nepreţuit, ştiinţific şi material, pornim şi noi astăzi la electrificarea ţării. De aceea, raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej este pendru noi ca o carte, care ne curbide în faţa ochilor minţii imaginea minunată a viitorului luminos alPatriei noastre şi ne umple inimile de bucurie. Aceati, operă de electrificare are din măreţia în, tot ceea ce am pututrealiza şi până acum numai într’un regim al intereselor poporului, într’un regim susţinut de popor şi nu sufere comparaţie cu niciun plan dictat de interesele mărunte, meschine ale economiei capitaliste. Arătând că electrificarea ţării noastre se impune ca o sarcină de cea mai mare urgenţă şi însemnătate, strâns legată de lichidarea înapoierii economice şi culturale pe baza trecerii la marea producţie socialistă, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „De pe acum industria noastră suferă gâtuiri din cauza lipsei de energie electrică. Fiecare pas înainte în desvoltarea industriei noastre socialiste şi în mecanizarea agriculturii este frânat de lipsa de energia electrică. Noi ne dăm seama, prin propria noastră experienţă, cât de justă este învăţătura leninistă, potrivit căreia electrificarea trebuc să meargă cu un pas înaintea industrializării.“ Obiectivele electrificării ţârii vor fi: asigurarea creşterii producţiei industriilor existente şi alimentarea cu energie electrică a industriilor noui ce se vor înfiinţa în cadrul planurilor cincinale, valorificarea raţională a resurselor energetice economisind combustibilii superiori pentru utilizări mai raţionale, folosirea cursurilor de apă pentru irigarea regiunilor secetoase, crearea de căi navigabile, prevenirea inundaţiilor, asanări, recuperări de terenuri inundabile, electrificarea treptată a căilor ferate şi a transporturilor în comun în centrele orăşeneşti, electrificarea principalelor munci agricole pentru creşterea productivităţii în agricultură, ridicarea nivelului cultural şi a bunei stări a poporului, instalarea de cinematografe şi staţiuni de radioficare la sate, etc. „Electrificarea va duce la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, la întărirea rolului conducător al clasei muncitoare. Ea asigură mersul înainte al construcţiei socialiste a ţării şi desvoltarea ei mai departe spre comunism“ , a spus tov. Gh. Gheorghiu- Dej. „Realizarea electrificării înseamnă desvoltarea acelor ramuri ale economiei naţionale, care ridică într’un timp relativ scurt puterea economică a Patriei noastre şi capacitatea ei de apărare, lucru de mare însemnătate în luptapentru pace, pentru zădărnicirea , planurilor criminale ale imperialismului american şi englez.“ Sarcina electrificării ţării revine întregului popor muncitor, îndeplinirea ei trebue săcon-j stitue o chestiune de onoare pentru fiecare om al muncii. Indiferent că lucrează în fa- brică, pe teren, că este munci- tor sau tehnician, inginer sau funcţionar, el va trebui să dea dovadă că este constructor înflăcărat al socialismului şi participă activ în lupta pentru realizarea măreţului plan de electrificare. O privire de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă pentru ţara noastră planul de electrificare, ţinând seama de faptul că electricitatea nu va fi folosită numai în industrie, agricultura sau transporturi, ci şi în ştiinţă, ne arată perspectivele excepţionale pe care ni le deschide. Planul de electrificare constitue un vast plan de construcţie paşnică, de muncă. El este un plan de mobilizare a forţelor, de întărire a eforturilor. Acum când ne pregătim pentru alegerile deputaţilor în Sfaturile Populare, care vor avea loc la 3 Decembrie, trecem totodată la electrificarea ţării, începem deci să dăm viaţa celor doua condiţii care împreună — după cum arăta Lenin — asigură construirea unei societăți lipsite de exploatare. Să răspundem cu înflăcărare patriotică la chemarea Partidului, pornind la înfăptuirea electrificării. ..ASZ1A“ 78113 . PROLETARI DIR TOATE SIBIULUI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU $1 AL COMITEIULUI PROVIZORIU REGIONAL Anul LI (Vil) — Mr. 380 (1671) Miercuri 1 Nov. 1950 4 pagini 4 Lei Gospodăria Agricola Colectiva „23 August"din comuna Buia trebue sa păşească cu mai multa hotărîre pe drumul muncii în colectiv Un mănunchi de 34 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Buia, raionul Mediaş, reprezentând cele trei naţionalităţi conlocuitoare români, maghiari şi germani, s’au hotărît la 30 Iulie a.c., să-şi întemeieze un nou fel de viaţă, înfiinţând Gospodăria Agricolă Colectivă ,,23 August“. Hotărîrea liberă a celor 84 familii de ţărani muncitori din comuna Buia a primit încuviinţarea Partidului şi a Guvernului, a căror îndrumare şi sprijin s-a simţit încă din primele zile, întreprinderea patronală „Sonemin“ din Copşa-Mică, a înzestrat gospodăria colectivă cai asemănătoare, burghie şi alte scule pentru atelierul de rotărie, precum şi mobilierul necesar biroului consiliului de conducere. Nu în aceeaşi măsură, s’a simţit sprijinul Comitetului Provizoriu, care a dovedit multă delăsare in ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce-i reveneau. Aşa se explică împrejurarea că sediul gospodăriei colective a fost repartizat in nişte gospodării cu clădiri, cu şoproane şi acareturi in mare parte deteriorate, fapt care reclamă investiţii importante. De delăsare în muncă a dat dovadă şi organizaţia de bază a gospodăriri, precum şi organizaţia de bază din comună. Membrii organizaţiei de bază din gospodăria colectivă, n’au fost la au reuşit să frâneze elanul de muncă al membrilor Gospodăriei, iată pentru ce Gospodăria Agricolă Colectivă „23 August“ din comuna Buia s’a clasat printre cele din urmă din raionul Mediaş. Totuşi în munca ce s’a desfăşurat în răstimpul celor două luni şi mai bine de existenţă, colectivul de conducere a putut evidenţia o seamă de tovarăşi ca Ionel Crăciun, Cristian Sontag, Ion Löprich, Ştefan Weber, Ion Sipoş, Agneta Löprich şi Elisabeta Weiter, care au depus multă râvnă în muncile ce s’au desfăşurat înălţimea rolului ce le revine. De cele mai multe ori, tocmai membrii organizaţiei de bază se lăsau prea mult chemaţi la diferite şedinţe şi adunări, în cadrul cărora se desbăteau problemele arzătoare ale tinerei lor gospodării. Iată pentru ce nu întâmplător reacpână aci, nu mai puţin în lucrările de însămânţări, însămânţând până la 22 octombrie a.c. 15 ha. din cele 25 ha. planificate pentru grâu de toamnă. Nu tot astfel au înţeles să răspundă la chemările consiliului de conducere Mihai Hila, Ion Bucşe, Ionel Irom, Ion Tatu şi Pavel Daţiunea şi duşmanii oamenilor muncii mian, care până la data de 22 Octombrie n’au putut conta cu , nicio zi aruncă în gospodăria colectivă. Reîntoarcerea tov. SzántóIosif. Lőrinc,, care a făcut parte din delegaţia de 200 ţărani muncitori care au vizitat Ţara Socialismului, va trebui să constitue o binevenită ocazie pentru membrii Gospodăriei Agricole Colective „23 August“ din comuna Buia, spre a păşi cu nădejdi mai sporite pe drumul nouii vieţi după exemplul colhoznicilor sovietici al căror traiu fericit le va fi deschis de unul care a văzut cu ochii săi proprii realităţile la faţa locului. % ... Revoluţia din Octombrie... îşi fixează drept scop nu înlocuirea unei forme a exploatării cu o altă formă a exploatării, a unui grup de exploatatori cu un alt grup de exploatatori, ci desfiinţarea oricărei exploatări a omului de către om, desfiinţarea oricărui grup de exploatatori, instaurarea dictaturii proletariatului, instaurarea puterii clasei celei mai revoluţionare din toate clasele subjugate care au existat până acuma, organizarea unei noui societăţi, a societăţii socialiste fără clase . .. I. V. STALIN („Despre Revoluţia din Octombrie“, pag. 265) întreprinderile economice ale oraşului Sibiu întâmpina alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare cu însemnate realizări In întâmpinarea zilei de 3 Decembrie a. c., zi în care poporul muncitor îşi va alege deputaţii în Sfaturile Populare, salariaţii din întreprinderile economice ale oraşului Sibiu, obţin importante depăşiri de plan, aplicând permanent norme ştiinţifice de lucru. Astfel, la cariera de piatră de var s’au extras in ultima lună 531 tone, adică cu 110°/o peste plan, iar la cuptoarele de var s’au realizat 295 tone în loc de 265 cât era planificat, in cadrul prestaţiunilor de serviciu s’au executat lucrări curente şi de larg consum în volum de peste 200.000, adică cu 22°/o peste prevederile planului. Salariaţii întreprinderii „Muncitorul” şi-au luat angajamentul ca aplicând munca în acord să reducă preţul de cost cu 20% la produsele de larg consum, mărind producţia faţă de luna Septembrie cu 21% la cariera de piatră, cu 20% la producţia de var, cu 17% la prestaţounile de serviciu, reparatului de tâmplărie, auto-şlefuit oglinzi, etc. întreprinderea „Muncitorul”, având o ramură de activitate care acoperă însemnate nevoi materiale imediate ale oamenilor muncii, prin mărfuri de larg consum şi reparaţiuni curente, trebue să-şi extindă activitatea şi la alte sectoare. Prin stimularea iniţiativei creatoare, printr-un control organizat şi stimularea activităţii practice pe teren, s’ar putea pune în valoare producţia de piese din beton pentru borduri de trotoare, capace de guri de canal, tuburi de scurgere sau exploatarea mai avantajoasă a carierii de piatră de var dela Apold, desfacerea varului stins, atelierul de confecţionat nasturi, folosind mai intens reamurite locale, in vederea îmjmbătățirii traiului oamenilormuncii." - I. NICOLAESCU coresp. Agitatori « Citiţi cu atenţi» „Intrebimie şi răspunsurile in legătură cu alegerii» pentru Sfaturile Populare“ publicate în ziarul „Scânteia“ înr» 1872 din 26 Octombrie 1950. Studiind materialul apărut în „Scânteia“ vă înarmaţi şi mai bine în vedere» discer»» la bun sfârşit a sarcinilor ce stau în fața voastră în campania alegerilor.