Lupta Sibiului, ianuarie 1951 (Anul 8, nr. 431-455)

1951-01-01 / nr. 431

Anul III (Vin) - Nr. 431 (1722) „LUPTA SIBIULUI“ Cum putem asigura o buna desvoltare a diferitelor ramuri de producţie agricola — Din îndrumările delegaţiei sovietice care ne-a vizitat regiunea — in ramura pomicola jament, pentru îndep!in'‘irea _ ÎIainte de termen a planurilor .7* Ridicarea calităţii la toate muncile, fân tocat cu leguminoase şi în parte cu pleavă. Când purceii ajung la 50—60 kg li se reduce din raţie alicerealelor de primăvară, semănatul cerealelor ,în rânduri apropiate semănatul porumbului şi a floarei soarelui în cuiburi aşezate în pătrat, mentele voluminoase şi li se măcarovizarea seminţelor, folosirea se reşte raţia alimentelor concentrate, minteîor c01’0* 1° porumb şi întecei fiind hrăniţi de cel puţin patru mirea p!anÎ£f^or Pentru obţinerea în ori pe zi, pe săturate, viitor a acestor seminţe te colhozu-j In primele zile ale lunei Decemrile respective" ! brie se termină cu însămânțarea arti-Pe baza exp6”6“^®1 în munca oficialS a oilor și se organizează o colhoznicilor fruyta?*’ 86 rev*rues0 m£ü bună hrănire a celor pline, pre__________ __ __și se mărasc nume*e *ucru' gătindu-se încăperi încălzite pentru Cu acest prilej" s’au scos In evi găzile, echipele și colhoznicii încheie iatat- Păsările sunt hrănite de 3 ori *“* pe zi pentru a oua mai mult; dimi-denţă avantajiile şi posibilităţile de între el procesele vef^f'f “^refolosire pe o scară cât mai mare cere socialistă în care *au anta' a metodelor agrotehnice care asigură sporirea recoltelor, cum ar fi: însămânţarea în rânduri încrucişate a neaţa li se dau boabe încolţite, iar în răstimpul dintre hrăniri, li se dă nutreţ suculent (apos), sfeclă de nutreţ, dovleac, frunze de varză care sunt bătute în cuie în pereţii coteţului la înălţimea capului păsărilor. In trei separate se pun zilnic praf de cretă şi pietriş mărunt. In zilele frumoase, vitele se scot la plimbare şi se despart cele slabe, bolnave şi neîndestulător de îngrăşate creându-se pentru ele condiţii necesare de întreţinere şi hrană. Vitele de muncă, slabe, istovite ■şi bolnave sunt scutite de orice tifuncă Li se dau îngrijirile necesare şi o hrană abundentă pentru a li se restabili puterea de muncă. Se acordă deosebită grije fătării vacilor şi oilor. Tot acum se face pregătirea dovleac, napi, sfeclă, cartofi, mor pentru mînote a armăsarilor şi a tangrije pentru a se obţine o producţie reovi, amestecate cu făină de fân sau rfor reproducători. Munca multa şi variata au şi brigăzile zootehnice cât mai mare. Se organizează îngrăşarea purceilor, cărora la început li se dă odată cu nutreţurile concentrate şi mari cantităţi de Răspunzând feluritelor întrebări ce le-au fost puse de către membrii gospodăriilor agricole colective, de către salariaţii gospodăriilor agricole de Stat şi de către ţăranii muncitori din comunele unde s’au desfăşurat întâlnirile din zilele trecute, delegaţii colhoznicilor din Uniunea Sovietică, au arătat în amănunţime o serie de metode prin care putem asigura o bună desvoltare a diferitelor ramuri de producţie agricolă. In timpul iernii, în grajduri şi coteţe se caută a se menţine o temperatură cât mai uniformă, deoarece frigul micşorează producţia. Vacile de lapte se hrănesc cu o deosebită şi multă grije, colhoznicii pre- maşinile şi se completează on®R®le gătesc mijloacele de luptă împotriva pentm îngrijirea pomilor, duşmanilor şi bolilor pomilor. Din timpul iernii ei construesc scări pentru culesul fructelor, proptele cu care in vară sprijină rodul îmbelşugat al crengilor. Acum se repară tot iarna se pun la pomi pentru insecte şi se înlătură cuiburile de omizi. Se controlează runa stare a maşinilor de stropit şi jranfuit şi se pregătesc otrăvurile ii®" inventarul de livadă, se revizuesc I cesare. Cum şi-a îndeplinit sarcinile cooperaţia în cursul anuui 1950 in regiunea Sibiu Având un permanent sprijin zarzavaturi 17 raţionalizate, 14 din partea Partidului şi urmând textile şi una jucării. Paralele exemplul cooperaţiei sovietice cu aceste secţii, mai funcţio— cea mai înaintată cooperaţio nează un număr *Ai din lume — «-«vor—' — .*Vj vwtv lugiuweaza un număr de 294 cooperative, dintre care 287 cooperative rurale și 7 cooperative orășeneşti, cu un număr total de 180.139, membri, având un fond social care se cifrează la suma de • 189.270.872, lei, din care s-a vărsat până în prezent 133.362.530 lei. Unităţile cooperatiste existente pe raza regiunii Sibiu, dispun de un număr de 689 magazine, care, pe ramuri de consum, se repartizează astfel: 27 alimentare, 146 coloniale, 4 fier chimicale, două geamuri, una încălţăminte, 17 librării, 30 mixte, 132 produse MAT, 22 şi secţii noui deschise.^ In îndeplinirea sarcinilor de plan sub raport organizatoric, uniunile tonare se clasează astfel: UpCC Sibiu, care a realizat înscrierea de noui membri raporţiile 106,75, iar la socialii 1 50/o; Sighişoara 10/o şi 66 70%; Sebeş: 114/o,30%; Mediaş: 98,70% şi o/o; Făgăraş: 71,61 şi o/o; Agnita: 2% şi 3°/oceea ce priveşte sectorul roial, realizările se prezaza astfel: 80,60o/0 la aprovizionări şi 68 o/o la desfaceri, la valorificări planul fiind atins doar în procent de 53%. In sprijinul acţiunii de desvoltare a agriculturii In urma raionării, s’a pus un accent deosebit pe stabilirea precisă a numărului centrelor de maşini şi unelte agricole, de pe lângă unităţile cooperatiste existente. Până în prezent, pe raza URCC Sibiu, există 267 astfel de centre, de pe urma cărora s’au realizat beneficii de 951.439 lei prin închirieri şi alte 244.040 lei, prin vânzări de unelte şi maşini agricole. In campania agricolă de toamnă a fost întrebuinţat un număr de 1694 maşini agricole! apărare a păcii, parte de gospodăriile agricole colective şi de Stat, parte de către ţărănimea săracă şi mijlocaşă. Mai active s-au dovedit a fi centrele de închiriat maşini şi unelte din comunele Alţina, Nocrich, Merghindeal, Albeşti, Ocna Sibiului, Hamba, Miercurea şi Richiş, unde cooperaţia a reuşit să-şi împlinească şi sub acest raport rolul său hotărîtor în opera de ridicare a potenţialului agriculturii noastre, factor activ în opera de construire a socialismului şi de Prelucrarea Planului Cincinal în întreprinderile Independenţa, Flamura Roşie şi Steaua Roşie din Sibiu Succesele oamenilor muncii, obţinute în îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, au creat premizele Planului Cine care prevede asiguratorii nivelului de celor ce muncesc. Muncitorii, tehnic funcţionarii intreprindi oraşul nostru, sunt pe de problema îndepliniiilor Planului Cincinal, cum vor putea fi e stagnările în procesul ducţie, de înzestrarea lor cu utilaj nou, perie de introducerea procesecanizate în locul celor la muncile grele. De a studiază extinderea şi tr cerea proceselor termnice sate, bazate pe experienţa teh- nicei sovietice. In acest scop,la fabrica Independenţa, Planul Cincinal a fostscutat şi defalcat. Tov. Ioaneţiu, directorul întreprinderi, prelucrat planul cincinal în esenţa membrilor biroului amnizaţiei de Partid, a preşedintii sindicatului, a şefilor detoare, secţii, maiştri, tehnici şi evidenţiaţi în produc- Tovaşul Ludovic Ciuca, sesectorului turnătorie, ascul- i cu atenţie sarcinile pe kg din Planul Cincinala 5, „folosind experienţa cartă până acum, vom face pentru îndeplinirea sarcin ce decurg din primul noplan cincinal“. pul uzinajului II, Carol Heriât şi Dumitru Lungu, şeiful sectorului strangărie, şi-au luat angajamentul de a folosi din plin experienţa oamenilor sovietici şi învăţămintele din Planul pe 1950, căutând să depăşească zi de zi prevederile" noului plan cincinal Păşind în noul plan cincinal, conducătorii întreprinderilor Steaua Roşie şi Flamura Roşie din Sibiu, au discutat de asemeni sarcinile ce le revin, importanţa Planului Cincinal, defalcarea lui pe primul trimestru al anului 1951. Şi aici au participat birourile organi- zaţiilor de partid, directorii in- n treprinderilor, şefii de secţii, conducătorii tehnici şi numeroşi fruntaşi în producţie, care au contribuit cu sugestiile lor la buna organizare a muncii în cadrul planului cincinal Pagina 3 Primele realizări gospodăreşti şi edilitare ale Sfatului Popular al oraşului Sibiu Comitetul Executiv al Sfatului Popular al oraşului Sibiu constituit în ziua de 18 Decembrie a. c., după ce a elaborat în prima sa şedinţă un plan de muncă concret, cu toate problemele ce trebuesc rezolvat» până la 1 ianuarie 1951, a trecut imediat la traducerea lor în viaţă. Organizând activitatea secţiunilor pe colective de muncă cu responsabilităţi personale, îndrumându-le şedinţele operative şi controlându-le permanent pe teren, Sfatul Popular al oraşului Sibiu a reuşit ca în primele zile ale activităţii lui să obţină însemnate realizări. Astfel în cadrul sectorului industriei şi gospodăriei locale s’a executat 94% din repararea drumului Siman Răşinari, iar în oraş, continuând acţiunea începută de Comitetul Provizoriu s’a alimentat cu pietriş şi piatră spartă strada Moscovei, Liuba Serţova, s’a reparat trotuarul din sec .7— -Lonui şi s’au împietruit alte 3 străzi. Reparări şi împietruiri s’au mai făcut şi pe străzile Ecaterina Varga, Prunelor, Abatorului şi Piaţa 1 Mai De asemenea s’au reparat două poduri în faţa Spitalului şi Aleea Eminescu. Din primele zile ale activităţii lui, Sfatul Popular al oraşului Sibiu, a dat o atenţie deosebită sectorului sanitar, în cadrul căruia a luat măsuri pentru combaterea bolilor epidemice şi sociale. Căutând să asigure oamenilor muncii o bună asistenţă medicală, a procurat o parte din mobilierul necesar spitalului de paralizie infantilă, şi a pus la dispoziţia dispensarului materno-infantil o cantitate însemnată de preparate dietetice şi medicamente ca sulfamide, penicilină, etc. Prin activitatea din primele zil.e de la constituire Sfatul Popular al oraşului Sibiu, dă dovadă că este la înălţimea încrederii acordată de oamenii muncii la 3 Decembrie a. a Realizările Sfatului Popular al raionului Sibiu pe târâm cultural şi gospodăresc Imediat după constituirea Sfatului Popular al raionului Sibiu, Comitetul Executiv s’a întrunit într’o şedinţă de lucru, în cursul căreia a trecut la întocmirea planului de muncă până la 1 ianuarie 1951. O deosebită atenţie s’a dat îmbunătăţirii funcţionării căminelor culturale, pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară şi bunului mers al învăţământului. S’a constatat că frecvenţa la unele şcoli elementare este nesatisfăcătoare, ca de pildă în comuna Vulpil unde frecvenţa este 76o/0 la Veştem 87%, la Topârcea 88% şi Prislop-Răşinari abia 38%. In aceste comune Sfaturile populare încă nu au reuşit să dea sprijinul necesar îmbunătăţirii frecvenţei In schimb în comunele: Ruşi, Săcel, Mag, Mândra, Oaşolţ, frecvenţa este de 100%. In perioada vacanţei de iarnă, secţiunea Învăţământ, cu sprijinul Sfatului Popular a trecut la verificarea materialului didactic, a aparatelor de fizicochimice, a laboratoarelor şi a „colţurilor vii”. Elevii nu vor mai învăţa ca până acum după planşe ci vor avea elementul viu, ridicându-şi astfel nivelul, studiind practic. Laborator model există în comuna Avrig, care s-a făcut cu mijloace proprii şi cu sprijinul neprecupeţit al muncitorilor de la fabrica de sticlă. . învăţătorii din comune îşi vor intensifica munca în privinţa alfabetizării şi vor da un preţios sprijin gospodăriilor agricole de Stat ca de exemplu în Şura Mică şi Şelimbăr în lucrările de birou. Sfatul Popular al raionului Sibiu, a mai îndeplinit din plan o serie de sarcini grele ca: problema aprovizionării şcoalelor cu combustibilul necesar, intensificarea muncii pe tărâm cultural la sate, prin serbări şi conferinţe în cadrul căminelor culturale în fiecare zi de sărbătoare. Astfel în luna Decembrie s’au ţinut 46 conferinţe cu caracter de luptă pentru pace. Pe tărâm social s’au distribuit ajutoare familiale la 1888 familii iar pentru trei familii cu mai mult de 10 copii s’au distribuit premii în valoare de câte 20.000 lei. Pentru o mai bună gospodărire a bunurilor locale şi pentru mărirea acestor bunuri, din toate colţurile raionului sosesc primele sugestii. Astfel, Comitetul Executiv al Sfatului Popular comunal din Racoviţa, a propus sedarea unei mlaştini numită „Ostrov”, prin tăierea unui canal de scurgere. Această lucrare în comună va reda culturii o întindere de 5 ha. pământ. Membrii Sfatului Popular din comuna Avrig au discutat posibilitatea de îndiguire a Oltului pe distanţa de 1 km. Ceea ce ar însemna secarea mlaştinilor în apropierea satului care va reda culturii agricole o întindere de 30 ha. pământ arabil. Sfatul Popular din comuna Racoviţa propune extinderea pomiculturii pe o suprafaţă de 20 ha. — de la 10 cât este acum. Sfatul Popular al comunei Tălmaciu a propus să se facă 0 plantaţie de nuci. In comuna Orlat se propune plantarea unui teren care nu dă nicio rentabilitate agricolă, cu pomi fructiferi pe o suprafaţă de 200 ha., iar pentru o crescătorie de peşte se propune amenajarea unui eleşteu. Comunele Vurpăr, Oaşolţ, Răşinari, propun intensificarea stupăritului. In domeniul întreprinderilor gospodăreşti r.v.ro comune, dintre care şi Poplaca, propun deschiderea de cariere de piatră, cuptoare de var pentru a putea acoperi nevoile locale. In vederea realizării planului întocmit pe perioada până la 1 ianuarie 1951, Comitetul Provizoriu al raionului Sibiu s’a bucurat chiar din primele zile de sprijinul larg al maselor. Deputaţii împreună cu cetăţenii raionului muncesc cu râvnă pentru bunăstarea comună şi pentru înflorirea scumpei noastre patrii. ELISABETA SALARMAN