Lupta Sibiului, februarie 1951 (Anul 8, nr. 456-479)

1951-02-01 / nr. 456

Pagina 2 S­port Cum s’a desfăşurat munca în cadrul Complexului GMA în oraşul Sibiu De îndată ce la cererea utemiţfilor de la Sovromtrad­or din Oraşul Stalin, Partidul şi Guvernul au aprobat intro­ducerea Complexului GMA pe întreg cuprinsul Republicii noastre, un mare entuziasm a cuprins tineretul din toată ţara. Pentru a da viață complexului, acti­viştii UTM, ai Consiliului Sindical şi ai CCFS din oraşul Sibiu, au pornit o sus­ţinută campanie de lămurire a masse­­lor, folosind toate mijloacele de pro­pagandă. Regulamentul a fost prelucrat în adunările sindicale şi şedinţele UTM în fața a cca 40.000 de muncitori şi elevi, iar la manifestațiunile sportive peste 75.000 de sportivi au ascultat în­demnurile transmise prin megafoane de a deveni aspiranți ai Complexului GMA. De asemenea, s-a folosit postul local de radio-amplificare, cinemato­graful, afişe, gazetele de perete şi de stradă, panouri, presa, demonstraţii cu probe din complexul GMA, etc. Rezul­tatele acestei munci de propagandă au fost destul de bune. Astfel, la data de 10 ianuarie 1951 existau în oraşul Sibiu 6.807 aspiranţi la GMA, din care 4.697 bărbaţi şi 2.110 femei. Din aceştia au vizita medicală făcută un număr total de 5.140 aspiranţi. Aspiranţii sunt încadraţi în 29 colec­tive sportive, care au tot atâtea co­misii de pregătire şi examinare GMA, din care 16 sindicale, 12 şcolare şi unu al ştiinţei. Aspiranţii sindicalişti sunt în număr de 3.913 iar şcolarii de 2.894. Cifrele de mai jos ne arată în mod concret activitatea depusă de organele sportive din Sibiu în cadrul Comple­xului GMA. Normele au fost trecute de aspiranţi după cum urmează: Norme generale: examen teoretic 194, gimnastică tip înviorare 1.QS5, cursa cu obstacole 1140, înnot 484, ski 19, Hr la turism 161. Norme la alegere: atletism 2.048, înnot 206, ciclism 17, gimnastică 403, ski 12, călărie 2 şi jocuri 60. Deşi rezultatele oglindite în cifrele de mai sus sunt destul de elocvente, totuşi s-a făcut cu mult prea puţin faţă de posibilităţile locale. In munca pen­tru Complex s-au întâmpinat destule greutăţi, dar şi lipsurile au fost foarte serioase, iar uneori condamnabile. In primul rând comisia de control GMA de pe lângă CCFS al oraşului Sibiu a fost constituită cu mare întâr­ziere, iar după constituire a rămas nu­mai pe hârtie. Cinematografele locale au cerut câte 1000 lei pe lună pentru proecsarea diapozitivelor trimise de CCFS Bucu­reşti şi care acuma stau în sertarele birourilor. La fel, conducerile între­prinderilor şi fabricilor subapreciază importanţa Complexului şi nu acordă sprijin suficient. Acelaş lucru se poate spune despre unele sindicate cum sunt Lemn-forestier, Constructorul şi Liber­tatea- In colectivele sportive ale aces­tora nu sunt înscrişi ca aspiranţi — din miile de muncitori — decât un număr sub 100. (Libertatea 26, Avântul 41 şi Constructorul 25). Printre colectivele ce depun o acti­vitate suficientă enumărăm Progresul, Sfaturile Populare, Metalul-Indepen­­denţa, Locomotiva. Dar lipsurile, în special ale CCFS orăşenesc sunt destul de mari. Astfel, în cursul verii trecute a fost iniţiată o .Săptămână GMA" când şi-au trecut normele foarte mulţi aspiranţi. Nici până astăzi nu se ştie cine a fost co­lectivul câştigător al întrecerii şi nici nu s-a decernat drapelul promis. In afară de aceasta tovarăşii de la secţia instruirii sportive nu şi-au dat interesul pentru activizarea comisiilor de pregătire şi examinare GMA de pe lângă colectivele sportive, care în mare majoritate sunt numai pe hârtie, activând doar 2—3 membri. Aici o mare parte din lipsă îi revine şi UTM şi Consiliului Sindical, care s-au com­plăcut în această situaţie. Apoi, deşi condiţiuni au fost mereu, normele la nataţie au fost luate de un număr mic de aspiranţi, de altfel ca şi la gimnastică şi în special turism. Despre pregătirea aspiranţilor pentru examenul teoretic, preocuparea a fost aproape inexistentă. Pentru înlăturarea tuturor deficien­ţelor, membrii CCFS orăşenesc, ai UTM şi CSR au pornit de acum serios la muncă- In primul rând s'a constituit o nouă comisie de control GMA, s'a în­ceput reoganizarea comisilor de pre­gătire şi examinare- s'a obţinut şi pla­nificat bazinul de înnot de 4 ori pe săptămână, s'a planificat pentru colec­tive trecerea normelor la gimnastică, înnot şi ski şi în două şedinţe separate s'a preluc­rat cu comisiile colectivelor, comisiile de pregătire şi examinare, cu profesorii de educaţie fizică şi direc­torii şcolilor elementare, măsurile ce trebuesc luate în viitor spre a face din Complexul GMA baza mişcării de cul­tură fizică şi sport din ţara noastră­In felul acesta se vor putea obţine succese importante. Membrii CCFS o­­răşenesc Sibiu şi-au trasat ca sarcină de onoare îndeplinirea planului de muncă în 9 luni, până la data de 2 oc­tombrie — Ziua Internațională a Păcii. PUBLICITATE POPULARA PIERDUT buletin de identitate pe numele Duşleag Liviu Dumitru, eli­berat de Mi­jia Cluj, valabil până la 1 ianuarie 1951. II declar ma. PIERDUT cartelă de îmbrăcămin­te D2 pe numele Anghel Gabriel, str. Dogarilor 3. Rog găsitorul a o preda la administraţia ziarului no­stru. In caz contrar o declar nulă. PIERDUT buletin de înscriere la biroul Populaţiei Nr. 813, autorizaţie de circulaţie Nr. 1743 Sibiu şi per­mis fiscal Nr. 27326 pe numele Rei­ner Martin, corn. Cincul, raionul Ag­nita. Le declar nule. PIERDUT registre de comenzi pe numele Sandulovici Mia şi Sandulo­­vici Ioan. Rog predaţi Tg. Vinului Nr. 12, contrar le declarăm nule. Fier, tablă, sârmă, ţevi, construcţii metalice, oţeluri, articole din fontă, materiale neferoase, precum şi piese­­şi maşini de orice fel, provenite din recuperare, VINDE întreprinderilor de Stat, cooperative­lor­­şi micilor meseriaşi prin Fede­raţie „D. C. A." (Direcţia Colectări şi Achiziţionări) prin toate secţiile regionale şi raionale din ţară. In atenţia pasagerilor din­ tramvai Se aduce la cunoştinţa publicului călător că începând dela 1 Februa­rie 1951 se vor desfiinţa opririle condiţionate de tramvai de la Banca de Stat (str. Jdanov) şi de la str. Reforma Agrară. Teatrul de Stat Vineri 2 Februarie 1951, orele 20: „Revizorul“. Cinematografe Cinema VICTORIA prezintă: „Rapsodia caucaziană“, încep. repr. 3,30, 5,30 şi 7,30. Cinema TIMPURI NOUI prezintă: Harta Bagi (film maghiar), Expo­ziţia de la Praga, Quartet (film co­lorat), Jurnal nou URSS, Jurnal nou Românesc. Cinema CORSO prezintă: „O femeie îşi reface viaţa”. Cinematograful Popular Cisnădie prezintă în zilele de 29, 30 şi S1 Ianuarie, filmele „Industrializarea“ şi „Teatrul Animalelor“. In zilele de 1, 2, 3 şi 4 Februarie, „Oameni in haine cadrilate“. „LUPTA SIBIULUI“ Atul HI (Win) — Nr. 456 (1747) Al XV-lea concert simfonic al Filarmonicii de Stat din Sibiu Programul celui de al XV-lea concert simfonic, dat de Orchestra Filarmonică din Sibiu în ziua de Miercuri, 31 Ianuarie 1951, va cu­prinde compoziţii de Zeno Vani­cea, Serghei Rachmaninov şi Laul­­wig van Beethoven. Zeno Vancea este un compozi­tor bănăţean, care a căutat să-şi orienteze scrierile în sensul re­zoluţiei CC al Partidului Comu­nist (b) al Uniunii Sovietice din 1948. Are o serie întreagă de compoziţii inspirate din folclor. Rapsodia bănăţeană, care se va executa la acest concert, este o culegere de cântece populare din Banat. Serghei Rachmaninov a fost un compozitor rus, care a ştiut să dea o formă clasică perfectă com­poziţiilor sale; acestea se cântă şi astăzi foarte mart in Uniunea Sovietică. Concertul pentru pian şi orchestră în do-minor se compune din trei mişcări, prima mişcare începe cu acorduri mari la pian, după care urmează tema princi­pală, executată de corzi şi pian. Apoi solistul execută o a doua temă. Prima parte se termină ca un tempo de marş în care s-a prefăcut tema principală. A doua parte este un adagiu visător, în care plinul alternează cu orche­stra. A treia parte se caracteri­zează prin­tr'o temă puternică de dans rusesc. Concertul se încheie cu Simfo­nia lll-a „Eroica" în mi-bemol­­ncitor de L. van Beethoven. Se spune că Beethoven, care a fost un spirit progresist și un activ luptător pentru libertate, a dedicat această compoziţie lui Napoleon, a cărui admirator fu ese. Văzând insă cum Napoleon se transfor­mă din erou care luptă pentru libertate în cuceritor şi asupritor al ţării sale, Beethoven a fost adânc decepţionat, înfocat repu­blican, Beethoven afişa o mândrie dispreţuitoare faţă de capetele în­coronate şi suitele acestora. Sim­fonia se compune din patru miş­cări: prima mişcare (Allegro con brio) începe cu sunete puternice de orchestră, după care urmează tema principală, exe­utată de vio­loncel. A doua mişcare (Adagio assai) e­te an impresionant marș funebru. Mișcarea a treia (Scher­zo, allegro vivace) este primul scherzo simfonic de d­imensiuni mai mari al lui Beethoven. Cu­­pri­nde o melodie voioasă de vână­toare, executată de un trio de su­flători, care l-a inspirat mai târziu pe Weber în compozițiile sale In ultima mișcare (Allegro mollo), se oglindeşte ideia principală a în­­tregei opere. Concertul va fi dirijat de tov. H. Selbîng şi se va bucura de concursul pianistei Ilona Weiss, din Oraşul Stalin, cunoscută pu­blicului sibian. Construirea bazei economice a socialismului nu este posi­bilă decât pe calea întăririi sectorului socialist şi a limi­tării şi eliminării elementelor capitaliste în domeniul schim­­bului dintre sat şi oraş. Lărgi­rea şi întărirea continuă a sec­torului socialist, nu se poate face fără investiţii ce trebuesc să crească din an în an. Ţinând cont de acest lucru, Sfatul Popular al regiunii Si­biu a prevăzut pentru Planul Cincinal o serie de lucrări de investiţii care se ridică la su­ma de 1.473.703.000 Lei. Aceste investiţii privesc următoarele întreprinderi din regiune: în­treprinderile comunale, între­prinderile de localuri şi locuin­ţe, întreprinderile economice, întreprinderile de materiale d­e construcţii, întreprinderea re­gională de combustibil, precum şi diverse lucrări în sectorul drumuri şi ape, construcţii, ad­ministrativ şi Şcoala Medie Tehnică de Ştiinţe din Făgăraş. Pentru întreprinderile Comu­nale din Sibiu, Sighişoara şi Mediaş, au fost prevăzute lu­crări de investiţii în valoare de Lei 731,550.000. Dintre a­­cestea lucrări de electrificări rurale în raioanele Sibiu şi Si­ghişoara în valoare de Lei 230.000.000; îmbunătăţirea ali­mentaţiei cu apă prin înlocui­rea şi extinderea reţelei cu apă, captare de apă, înlocuirea reţe­lei de canalizare, etc., în ora­şele Sibiu, Mediaş şi Sighişoa­ra; lărgirea reţelei de gaz me­tan la Sibiu şi Mediaş, pentru care se vor executa lucrări în valoare de Lei 61.000.000. In cadrul întreprinderilor Localuri şi Locuinţe din Mediaş, Făgăraş, Sibiu şi Sighişoara, se vor executa lucrări în va­loare de Lei 188.000.000, con­­struindu-se locuinţe noui pen­tru oamenii muncii, făcându-se amenajări la locuinţele naţiona­lizate existente şi terminându­­se clădirile începute atât în Si­biu cât şi la Sighişoara. Pentru asi­gur­e­a combu­tibi­­lului necesar populaţiei din re­giune şi pentru a reface pe ba­ze noui, raţionale, exploatarea lemnului, s-au prevăzut diver­se investiţii la exploatările de turbă, pentru desvoltarea ex­ploatărilor de combustibil local şi pentru amenajări la depozi­tele existente, valoarea lucră­rilor ridicându-se la suma de Lei 33.845.000. Pentru desvoltarea întreprin­derilor Economice s-au prevă­zut lucrări de investiţii în va­loare de Lei 69.115.000, dintre care amintim doar: construirea de eleşteie de peşte la Hendorf şi Netuş, construirea de coteţe de porci la Sebeş, Si­biu şi Sighişoara, reparări la clădirile acestor întreprinderi şi amenajarea unui atelier de tâm­plari© la Mediaş. In ramura materialelor de construcţie, s-au prevăzut lu­crări de investiţii în valoare de Lei 54.866.000, pentru desvol­­tarea fabricii de cărămidă din Făgăraş şi altor întreprinderi industriale. Desvoltarea producţiei indu­striale şi agricole, precum şi volumul crescând al construc­ţiilor în Planul Cincinal, pune pentru Sfatul Popular al regiu­nii Sibiu sarcini mari ia o© pri­veşte transporturile şi comuni­caţiile între oraşe şi sate, spre a asigura volumul sporit al transporturilor de mărfuri şi materiale pe care îl cere desvol­tarea economiei naţionale şi ri­dicarea nivelului de trai al po­porului muncitor. Spre a face faţă acestor sar­cini, Sfatul Popular al regiu­nii Sibiu, a prevăzut lucrări de refacere a drumurilor şi podu­rilor din regiune în valoare de Lei 328 542.000. Astfel, se vor reface drumu­rile: Sighişoara, Făgăraş, Si­biu, Cisnădie—Sadu, Tălmaci— Sadu—Fundul Râului, ca drum nou de acces la Uzina Hidro­electrică din Sadu, Sibiu—Ră­şinari - Păltin­iş, T­iuc — B­aj — Micăsasa, Mediaş — Voila, Dumbrăveni—Căpâlna, Cetatea de Baltă—Blăjel, Ohaba—Bu­cium—Breaza, Făgăraş—Băr­cuţ, Sălişte — Poiana — Nova­ci—Gorj, Sibiu — Nocrich — Beneşti—Agn­ita, Hen’or—Ag­nita — Şeica Mare — Bârghiş. Se va construi apoi un pod de beton peste Cibin în Guşteriţa, se vor face îndiguiri şi apărări de maluri pe râul Cibin, se va construi un pod de sprijin pe râul Cibin în comuna Cristian, precum şi o serie de alte lucrări pentru refacerea căilor de co­municaţie. Tot în cadrul planului de in­vestiţii, s-au prevăzut lucrări de construcţie în valoare de Lei 30.035.000 pentru terminarea băii din Dumbrăveni, construi­ea unei băi la Mediaş, terminarea garajului de la Sfatul Popular Făgăraş şi terminarea băii din Sebeş. Una din cele mai importante probleme ale construirii bazei economice a socialismului este şi creşterea producţiei la în­treprinderile economice. Pro­ducţia acestor întreprinderi va creşte în regiunea Sibiu, în cadrul Planului Cincinal, în aşa măsură, încât în anul 1955 pro­ducţia globală a întreprinderi­lor economice din regiune, ex­primată în preţuri constante, va atinge un nivel de 250 °/o faţă de producţia din 1950. Planul Cincinal al regiunii prevede o creştere a producţiei globale din sectorul alimentar cu 246,4 °/o faţă de 1950, în sec­torul agricol 376o/0, în secto­ul extractiv cu 44, 2­­/o, în sectorul materiale de construcţie cu 292,2°/o, în sectorul metalurgic cu 122,10/0, în sectorul chimic cu 105,3o/o, în sectorul lemn cu 6,6®/o, iar in sectorul „diverse” producţia va creşte cu 424,90/o faţă de 1950. Sarcinile de mai sus din Pla­nul Cincinal, din care s’au de­falcat sarcini pe 1951, au fost prelucrate în şedinţa din 19 Ia­nuarie a. c. ţinută la Sfatul Popu­lar al regiunii Si­ru cu co­lectivul secţiunii gospodăriei co­munale şi industriei locale şi unităţile în subordine, de faţă fiind şi delegaţi ai Partidului şi organizaţiilor de massă. După prelucrarea planului, responsabilii de unităţi şi-au luat angajamentul de a de­mna eforturi sporite pentru realiza­rea sarcinilor din planul pe 1951, unele unităţi chemându-se la întrecere pentru realizarea înainte de termen a planului. FELICIA GHERMAN coresp. In cadrul Planului Cincinal se vor realiza in regiunea Sibiu, lucrări de investiţii în valoare de aproape un miliard şi jumătate

Next