Lupta Sibiului, martie 1951 (Anul 8, nr. 480-506)

1951-03-01 / nr. 480

Pentru întărirea organizatorică şi economică a gospodăriilor agricole colective din regiunea Sibiu Gospodăriile agricole colective mai vechi din regiunea noastră în număr de nouă ca ..Ogorul Roşu"­­Laslea, „Zorile"-Turnişor, „6 Mar­­tie"-Şelimbăr, „Flacăra"-Şaroşul, „Ogorul Roşu"-Hosman, „Brazdă Nouă"-Apoldul de Sus, „Drumul Soc­ia­lismului"-Gârbova, „30 De­­cembrie"-Şeica Mare şi „Il­e Pinii­­lie" din Daia Română, şi-au ţinut în cursul lunii Februarie adunările generale în cadrul cărora s-a fă­cut o amănunţită analiză a primu­lui an agricol desfăşurat în con­­dițiunii de muncă organizată, după modelul colhoznicilor din Uniunea Sovietică. Cu mici excepții, din dările de seamă făcute de către consiliile de conducere rezultă că cele nouă unități agricole colective din re­giunea Sibiu, înființate printre pri­mele, și-au asigurat baze trainice, deschizându-şi perspective largi pe drumul socialismului, pe dru­mul belşugului şi a bunei stări. Ca dovadă a succeselor stau mărturie nouile primiri de membri în sânul gospodăriilor agricole colective de la Şaroş, Oaslea, Şeica Mare şi Turnişor. Exemplul de muncă organizată, cu producţii sporite la hectar şi cu o răsplată justă a zilelor-muncă, a trezit, de asemenea, dorinţa mul­tor tirani săraci şi mijlocaşi din satele regiunii Sibiu, de a se uni şi ei în gospodării agricole co­lective. Astfel, până în prezent mai multe familii din comune ca: Mălâncrav, Seleuş şi Crif, din ra­ionul Sighişoara, apoi Merghin­­deal, Toarcla, Gherdeal, Noişfat, Nefuş şi Bruiu, din raionul Agnita; Drăguş şi Felmer, din raionul Fă­găraş; Cunfa, din raionul Sebeş; Biertan din raionul Mediaş şi Şura Mare, din raionul Sibiu, şi-au creat toate condiţiile pentru ca în pri­măvara acestui an să păşească la muncă pe drumul cel nou, trasat de Partid — singurul mijloc pen- 1 tru salvarea ţărănimii muncitoare de la mizerie şi sărăcie, insuşindu-şi temeinic sarcinile din statut, care prevede organizarea muncii şi o dreaptă răsplată a aces­teia, gospodăriile agricole colective ca: „Flacăra” de la Şaroş, „Ogorul Roşu" de la Hosman şi „Brazdă Nouă" de la Apaldul de Sus, au reuşit să fie azi considerate printre unităţile fruntaşe din regiunea Si­biu, ele asigurându-şi largi baze organizatorice și economice. Frumoasele realizări înregistrate de cele trei gospodării agricole colective amintite mai sus se da­­toresc, printre sitele, muncii de lămurire dusă de către consiliile de conducere. In tot cursul cam­paniilor agricole membrii au luat parte cu avânt la diferitele munci, reuşind să asigure o prod­ucţie sporită cantitativ şi calitativ, asi­gurându-şi, o corespunzătoare răs­plată a zilelor-muncă. Unităţi ca „Flacăra" de la Şaroş şi „Ogorul Roşu" de la Hosman, asigurân­du-şi o bună organizare a brigă- I zi­lor, încă din primele luni de muncă pe calea cea nouă, au în­registrat succese evidente. Adunările generale ţinute în cursul lunei Februarie au oferit membrilor gospodăriilor agricole colective prilejul unor critici con-­­structive, cu sublinierea lipsurilor­ şi a greşelilor în muncă, iar acolo unde a fost cazul, ca de exemplu l­­a Turnişor, Şeica Mare şi Laslea,­­ schimbându-se atât o parte din­ consiliul de conducere, cât şi pre­şedinţii la ultimile două. înlătura­rea elementelor necorespunzătoa­re din posturile pe care le-au de­­ţinut, s-a făcut în urma faptului că ei au fost vinovaţi de înstrăi­nări de bunuri colective, neorga­­nizarea campaniilor de munci a­­gricole şi a altor delăsări, care au cauzat oarecari pagube atât co­lectiviştilor cât şi unităţilor însăşi. Neacordând atenţia cuvenită o­­bligaţiunilor din statut, ca mem­brii să participe cât mai efectiv la campania de munci agricole, unele gospodării agricole colec­tive din grupul celor nouă ca: Şeica Mare şi Turnişor, n'au reuşit să îndeplinească la timp şi în cele mai bune condiţiuni unele lucrări agricole, din care pricină produc­ţia la hectar a avut de suferit. Datorită îndrumărilor tovără­şeşti date de colhoznicii din Uniu­nea Sovietică, care ne-au vizitat regiunea, o bună parte a membri­lor gospodăriilor agricole colec­tive ca cei de la Şaroş, Şelimbăr şi Apaldul de Sus, şi-au însuşit mai temeinic forme noui pentru orga­nizarea muncii, la aceste gospo­dării aplicându-se azi, în mod conştiincios, o parte din metodele popularizate cu ocazia întâlnirilor pe care colectiviştii unităţilor de mai sus le-au avut cu grupul col­hoznicilor. Punând accentul pe metoda în­trecerilor socialiste, membrii gos­podăriilor agricole colective „Fla­căra",­ de la Şaroş şi „Ogorul Roşu", de la Hosman, au reuşit să execute tot timpul lucrări de bună calitate, angrenând, în toate mun­cile şi în toata campaniile, cât mai mulţi membri, fapt care a dus la producţii sporite de cere­ale, la buna întreţinere a vitelor, la crea­rea resurselor de venit şi la o dreaptă răsplată a zilelor-muncă. Pentru ca pe viitor să contri­buim şi mai mult la organizarea temeinică a gospodăriilor agricole colective, înfiinţate şi în curs de înfiinţare, comitetele raionale de Partid cât şi organizaţiile de bază din cadrul unităţilor, vor trebui să privească cu şi mai multă seriozi­tate sarcinile ce le stau în ţară iar în campania muncilor de primă-­­ vară să dea un şi mai larg avânt I muncilor din sectorul socialist al­­ agriculturii.­­ Comitetelor raionale de Partid Sebeş şi Sibiu, le revine sarcina de a asigura o şi mai bună organi­zare şi îndrumare a gospodăriilor­­ agricole colective, punând la în­demâna acestora organizatori de­ partid, recrutaţi din elemente de­votate cauzei socializării agricul-­ turii. Să nu uităm o clipă că întă-­­­rirea organizatorică şi economică­­ a gospodăriilor agricole colective­­ trebue să se facă în spiritul luptei de clasă, îngrădind şi demascând fără cruţare elementele duşmă­noase sabotoare, care ar încerca să zădărnicească munca membri­lor gospodăriilor colective pe drumul cel nou. Luptând pentru întărirea orga­nizatorică şi economică a gospo­­d­ăriilor agricole colective, vom întări şi mai mult sectorul socia­list al agriculturii şi implicit vom­­ sluji cauza păcii. OCTAVIAN FLORICEA Organizatorul din Serviciul Gos-­ podarilor Agricole Colective al Secţiunii Agricole a Sfatului Popular Regional, Sibiu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ Ș­I DJI­U LUI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU . * $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul HI (VIII) — Nr. 480(1771) Joi, 1 Martie 1951 4 pagini 4 Lei Documentele istorice adoptate de prima sesiune a Consiliului Mondial al Păcii BERLIN, 28 (Agerpres). — TASS transmite: In seara zilei de 25 Februarie Consiliul Mondial al Păcii a ţinut o şedinţă sub preşedinţia profesorului Bernal (Marea Britanie). A luat cuvântul Pietro Nenni, care a anunţat că Comisia politică a făcut un bilanţ al rezultatelor lucrărilor sesiunii şi a pregătit o serie de re­zoluţii ale căror proiecte au fost adoptate în unanimitate în şedinţa Comisiei, şi care sunt acum prezen­tate spre examinare Consiliului Mon­dial al Păcii. In această şedinţă, a declarat Nen­ni, toţi cei prezenţi vor lua cuno­ştinţă, vor discuta şi vor vota asupra a două rezoluţii: Apelul Consiliului Mondial al Pă­cii cu privire la încheierea unui pact al păcii şi rezoluţia privitoare la Organizaţia Naţiunilor Unite. Nenni a citit apoi în limba fran­ceză textul Apelului Consiliului Mon­dial al Păcii cu privire la încheie­­rea unui pact al păcii. Textul Apelu­lui a fost de asemenea citit in lim­bile engleză, rusă, chineză şi ger­mană. Membrii Consiliului şi numeroşii oaspeţi care umpleau până la refuz sala de şedinţe, au ascultat cu ai a­dâncă emoţie cuvintele istoricului Apel prin care Consiliul Mondial al Păcii cere încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri şi avertizează că refuzul oricăreia din marile puteri de a se întâlni spre a încheia un pact al păcii, va fi considerat ca o dovadă a unel­tirilor agresive ale respectivului gu­vern. Explicând însemnătatea acestui do­cument, Nenni a subliniat că prin­cipala sarcină a partizanilor păcii este acum de a obţine încheierea unui pact al păcii între cele cinei mari puteri. Nenni a avertizat că munca ce trebue dusă în legătură cu acest document nu va dura nicio săptămână, nicio lună. Este foarte posibil ca ea să dureze mai multe luni. Iar dacă acest Apel al par­tizanilor păcii va fi auzit, el va ajuta la salvarea lumii de un nou război­ şi va uni în jurul său pe toţi cei care nu doresc războiu. Bernal, care prezida şedinţa Con­siliului, a rostit apoi o scurtă cu­vântare în care a arătat însemnă­tatea istorică a Apelului Consiliului Mondial al Păcii cu privire la în­cheierea unui pact al păcii, sub­liniind că acest document va pătrun­de în masse populare şi mai largi decât Apelul de la Stockholm, că el au propune hotărî­ri definite, ci exprimă doar cererea popoarelor lumii către marile puteri de a ajunge la un acord și de a încheia un pact al Păcii. Bernal a subliniat că guvernele a trei dintre cele cinei mari puteri refuză chiar să-și plece urechea la orice chestiuni ridicate de mişcarea partizanilor păcii. De aceea în a­­ceste ţări mişcarea partizanilor păcii trebue să câştige de partea sa, noui şi cât mai largi pături ale popu­laţiei pentru ca acestea să ceară ducerea de tratative. Este necesară organizarea unei nelimitate campanii de masse pentru strângerea de sem­nături pe acest Apel, campanie care trebue să ia o amploare şi mai mare decât campania de strângere de semnături pe Apelul de la Stock­holm. Jean Laffitte, secretarul general al Consiliului Mondial al Păcii a anunţat că preşedintele Consiliului Mondial al Păcii Frederic Joliot-Cu­­rie, care a fost lipsit de posibili­tatea de a participa direct la lucră­rile sesiunii, dar care a păstrat totuşi un strâns contact cu sesiunea, a comunicat telefonic că el este în­tru totul de acord cu textul Apelului atât în ceea ce priveşte conţinutul cât şi forma sa, şi a cerut sa i se rezerve dreptul de a fi primul care să semneze acest Apel. Această co­municare­­a lui Jean Laffitte a fost întâmpinată de aplauzele furtu­noase ala participanţilor la sesiune. Rezoluţia privitoare la Organizaţia Naţiunilor Unite Consiliul Mondial al Păcii a consta­tat că ONU nu a răspuns la Apelul ce­lui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, ca şi cum propu­nerile reprezentanţilor a­ sute de mi­lioane de oameni pentru menţinerea păcii nu ar privi-o. De la adoptarea acestui Apel, ONU a continuat să înşele speranţele pe care popoarele şi le-au pus in ea şi a ajuns la extrem în rezoluţia sa prin care China este condamnată ca „agre­soare ONU a sancţionat şi acoperit cu au­toritatea sa exterminarea sistematică de către forţele armate americane a aproape un milion de oameni — bă­trâni, femei, şi copii din Coreea, stri­viţi sau carbonizaţi sub ruinele ota­şelor şi satelor lor. Consiliul Mondial al Păcii hotărăşte să trimeată la ONU o delegaţie for­mată din: Domnul Nenni (Italia), d-na Isabelle Slum (Belgia), d-na S- O. Davies (Ma­rea Britanie) d-na Jessie Street (Au­stralia), domnul D'Astier de la Vige­­rie (Franța), domnul Tihonov JUKSSJ, domnul U Yao Tun (Republica Popu­lară Chineză), domnul Hromscka (C­­Cehoslovacă), domnul SVArhaussîer, (Africa Neagră), domnul Pablo Neru­da (Chili), domnul Jara (Mexic), dom­nii Paul Robeson şi Upnaus (Statele Unite), dr. Attal (India). Această delegaţie este împuternicită să ceară Organizaţiei Naţiunilor Unite: 1. Să examineze diferitele puncte ale Apelului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, precum şi diferitele rezoluţii ale Consiliului Mondial al Păcii, şi să-şi exprime părerea în le­­gătură cu ele. 2. Să revină la rolul ce i-a fost fi­xat de Charta, pentru a deveni un for pentru înţelegerea între guverne şi nu unealtă a vreunui grup domi­nant. Prezenta acţiune a Consiliului Mon­dial al Păcii va fi sprijinită de sute de milioane de bărbaţi şi femei care au dreptul să vegheze cu vigilenţă ca organele internaţionale supreme să nu trădeze sarcina lor de menţinere a păcii. Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unil pact al păcii Răspunzând năzuinţelor milioanelor de oameni din întreaga lume, oricare ar fi părerea lor asupra cauzelor care dau naştere primejdiei unui război­ mondial, in numele întăririi păcii şi asigu­rării securităţii internaţionale. Cerem încheierea unui pact al pă­cii între cele cinci mari puteri — Statele Unite ale Americă Uniunea Sovietică, Republica Populară Chine­ză, Marea Britanie şi Franţa. Vom considera refuzul guvernului oricăreia dintre marile puteri de a se întruni în scopul încheierii unui pact al păcii drept o dovadă a intenţiilor agresive ale acestui guvern. Chemăm toate ţările iubitoare de pace să sprijine cererea cu privire la încheierea acestui pact al păcii, des­chis tuturor statelor. Punem semnăturile noastre pe acest Apel şi chemăm pe toţi oamenii de bună credinţă şi toate organizaţiile care se străduesc să întărească pacea să-l semneze. Apelul este semnat de: Preşedintele Consiliului Mondial al Păcii — Frede­ric la Liot-Carie şi reprezentanţii a pe­ste 60 de ţări. O importantă realizare la fabrica „Mătasea Roşie" - Cisnădie La ţesătoria „Mătasea Roşie“ din Cisnădie, se resimţea lipsa unei con­ducte de apă potabilă care să ali­menteze secţia ţesătorie. Pentru ca ţesătorii să nu pără­sească totuşi locul de muncă în tim­pul producţiei, apa necesară era a­­dusă într’un ciubăr. Acest procedeu nefiind igienic şi necesitând servi­ciile a doi oameni care ar fi putut presta o muncă productivă, a deter­minat pe tovarăşul şef mecanic Ioan Chişu, să ia iniţiativa de a instala o conductă pentru apă. Iniţiativa sa a fost susţinută de secţia administra­tivă şi de conducerea întreprinderii, care a pus la dispoziţie materialele necesare din rămăşiţele recuperabile de la alte instalaţii. Lucrările necesare au fost efec­tuate prin muncă voluntară de munci­torii fabricii, care au săpat 50 m. c. de pământ şi au instalat 50 m liniari de ţeavă recuperată, evaluată la 38.000 lei. Această lucrare efectuata cu mij-I loace proprii a adus întreprinderii o economie de peste 150.000 Iei, iar cei doi muncitori, care erau folosiţi pentru căratul apei, astăzi sunt puşi într’o muncă productivă. Lucrarea a fost terminată în 26 zile şi s’au evidenţiat lăcătuşii Mihai Frăţilă şi Petre Ştefan, electricianul Ioan Birthelmer şi săpătorii loan Bă­­descu, Valeriu Bâran şi Traian Mun­­tean.« CONSTANTIN PACA coresp.

Next