Lupta Sibiului, aprilie 1951 (Anul 8, nr. 507-532)

1951-04-01 / nr. 507

Pagina 2 „Vreau ca războiul meu de ţesut­ să nu stea nîcio clipă nefolosit“ De multe ori am stat ţi m am gândit ce să fac pentru a folosi războiul meu de ţesut în aşa fel ca el să producă mai mult ţi să nu stea nicio cli­pă nefolosit, chiar după ce eu voi pleca pentru a îmbrăca haina nouă de ostat al Arma­tei Republicii Populare Române­in cursul lunii Martie, pentru a con­tribui şi mai mult la realizarea sarcini­lor primului nostru Plan Cinostal, ca UTM-ist, împreună cu încă un grup de tineri ara reparat prin muncă voluntară 5 războaie de țesut care au dat o în­semnată contribuţie la întreţinerea uti­lajului la fabrica textilă „Cisnădie 2". In timpul liber duc o intensă muncă de lămurire de la om la om pentru a îngriji cât mai bine ma­iniie, pentru a da produse de mai bună calitate şi de a califica noul cadre la locul de pro­ducte, atât de necesare primului nos­tru Plan Cincinal. Eu mi-am luat angajamentul ca până la plecarea mea în rândurile ostaţilor Armatei RPR să calific pe tânărul lufin Sturny ca bun ţesător, pentru ca răz­boiul meu de țesut să nu stea nicio clipă nefolosit şi pentru a realiza îna­inte de termen sarcinile primului ,-vostru Plan Cincinal. EMU. HÂNCU maistru fesător fabrica „Cisnădie Nr. 2" Urmând cu devotament tradiţiile revoluţionare ale Uniunii Tineretului Comunist, inspirându-se din exem­plul glorios al Comsomolului feninist­­stalinist, tinerii muncitori din regiu­nea Sibiu, antrenaţi în uriaşul efort colectiv al luptei pentru realizarea Planului Cincinal şi pentru pace, lu­crează cu mult avânt sub steagul întrecerii socialiste. Brigăzile UTM- iste de producţie au realizat în ca­drul Săptămânii Mondiale a Tine­retului succese deosebit de însemnate. Astfel, brigada I­ postav de la fabrica „Steaua Roşie“ din Sibiu a depăşit planul de producţie cu 179 o/o, iar brigada II-lingerie condusă de tânăra Maria Vulcu a înregistrat o depă­şire de 1670/0. Tinerii din brigada 11 şi 12 de la IMS Sibiu, au avut o depăşire de normă în medie de 411% şi 244,7 o/o. De asemeni tinerii din brigada tova­răşului Dumitru Matache, secţia lă­­cătuşerie a uzinei Sovromchim Ucea- Făgăraş, a depăşit norma în medie cu 1500/0. Muncind sub lozinca „Pentru Pa­trie, pentru Plan“, şi utemiştii de la uzina „Independenţa“ Sibiu se si­tuează în frunte. Carol Belinski, strungar, a depăşit norma în cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului cu 406o/o; Rudolf Roth, monteur, cu 320 o/o; Ion Frăţiei, monteur, cu 200o/o; iar strungarul Ion Boeraş cu 300o/o. In raionul Sighişoara, la fabrica „Nicovala“, tânărul Gheorghe Roşea a obţinut o depăşire de 250°/o, iar de la data de 21 Martie el lucrează în contul lunii Mai 1951. Pentru succesele îmbucurătoare, pentru efortul depus, UTM-iştii evi­denţiaţi au fost premiaţi cu cărţi şi bani. In această Săptămână tineretul muncitor şi-a îndreptat în aceeaşi măsură toată atenţia şi asupra tine­rilor ce lucrează la diferitele unităţi socialiste al© agriculturii, asupra tinerilor de la sate, precum şi asupra elevilor, lupta pentru aşezarea învă­ţământului pe baze sănătoase şi rea­liste, adoptarea unei noui atitudini faţă de muncă şi învăţătură, a dat un nou impuls vieţii şcolare din re­giunea Sibiu. In ziua „Insămânţării şi plantării pomilor“ — 25 Martie — la Sighi­şoara, Sibiu şi Făgăraş s’au sădit poeţi şi s’au curăţit pomi. La a­­ceastă acţiune, numai în Făgăraş peste 350 de elevi şi 80 militari au plantat 3000 poeţi într’o singură zi. In comuna Grânari 30 tineri au plan­tat 1786 pomi. In oraşul Sebeş, participând activ alături de vârstnici şi pionieri, din iniţiativa Partidului, 200 tineri mun­citori, au amenajat parcul din cen­trul oraşului, prestând 400 ore muncă voluntară. In „Ziua Armatei“ s-au dat nume­roase festivaluri cu concursul echi­pelor artistice ala şcolilor medii şi profesionale, la Sibiu, Făgăraş, Me­diaş şi Agnita. Tot în „Ziua Armatei“ au avut loc consfătuiri între tinerii civili şi mili­tari, în Cisnădie, Tălmaciu (fabrica „Firul Roşu“), Ocna Sibiului. In oraşul Sibiu la toate Căminele Cul­turale au vorbit tineri militari. Ast­fel, la Căminul Cultural „Vasile Roaită“ din Sibiu a conferenţiat tov. locotenent german „Despre Armata RPR, scut al păcii şi independenţei popoarelor“. Cu această ocazie UTM-iştii din oraş şi-au manifestat voinţa lor dârză de a lupta ne­clintit în rândurile marelui front al păcii, condus de Uniunea Sovietică, chezăşia independenţei şi securităţii popoarelor. UTM-iştii din regiunea Sibiu cul­tivă cu consecvenţă dragostea fier­binte pentru Ţara Socialismului vic­torios, solidaritatea cu tineretul ţări­lor de democraţie populară şi cu tineretul colonial care luptă împotriva jugului imperialist. Realizarea acestor noui victorii pe fronte a construcţiei paşnice, în mo­mentul când imperialiştii americani şi englezi, împreună cu clica lui Tito, pregătesc un nou războiu, constitue o contribuţie însemnată la întărirea frontului păcii, condus de URSS în frunte cu marele conducător I. V. Stalin. E. SASARMAN Noui succese ale tinerilor muncitori din regiunea Sibiu în cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului „ud STALIJV AU APĂRUI ^ Jlu/oe&lS „POIriIsII , CRÂNGUL m CALINI ~ i comeotiein 4'acXe I . (ju, J/.&mmmaaa „XILIUX'RU­­­I IN CURÂND MDE J „ AFAV1S " h&mow, t 2srj nm -ym­­ 60 - sprijinul colectivului d­e conducere, la grupul de şan­tiere Sibiu al întreprinderii 5 Construcţii din Oraşul Stalin, a luat fiinţă la 10 ianuarie a. c. un curs de calificare gradul I, la care s-au înscris fii de mun­citori şi ţărani muncitori din regiunea noastră, dornici să­ în­veţe meseriile de dulgheri, zi­dari şi fierari-beton. Cursurile teoretice au fost de 12 ore pe săptămână, iar prac­tic, la ateliere şi pe şantiere 36 ore săptămânal. Cursurile au început cu mare greutăţi, nefiind clase suficien­te pentru numărul mare de în­scrişi, iar atelierele nu erau do­tate la început cu cele nece­sare. Aceste greutăţi au fost însă învinse şi şcoala a func­ţionat în condiţii bune, datorită colectivului de conducere al grupului de şantiere şi tovară­şilor Iuliu Simon, şef de sec­tor, Moise Găvozdea, respon­sabilul şcoalei de calificare şi maiştrilor, care fiind pătrunşi de sarcinile trasate de Partid, au înţeles însemnătatea şi ros­tul şcoalei de calificare. Astfel au fost calificaţi prin absolvirea şcolii de calificare gradul I 72 dulgheri, 44 zidari şi 17 fierari-beton. Maiştrii care au contribuit la formarea acestor cadre sunt meşterii zidari Ioan Munteanu şi Andrei Beer; în dulgherie Tom­a Ghirlich şi Leopold Rei­­senauer, iar în fier-beton in­structorul Gunther Meitzer. Muncitorul Ioan Borcea din comuna Ruşi, absolvent dul­gher al şcolii de calificare gra­dul I, vorbind despre şcoală şi meseria de dulgher, ne-a spus: — „Mi-a plăcut de mult me­seria­ de dulgher, încă de mic copil, dar n’am putut-o învă­ţa pentru că părinţii mei erau săraci şi noi eram mulţi acasă. Pentru această învăţătură tre­....­uam. In trecut dacă aveai bani, învăţai, nu aveai bani, nu învăţai meserie. As­tăzi, prin marea grijă a Parti­dului pentru oamenii muncii, am putut­ învăţa această mese­rie, de mult dragă şi dorită, fără bani, ba chiar şi mai mult, pri­meam 50 lei pe zi plată. Acum după ce m’am calificat merg cu drag să lucrez în întrecerea socialistă, care dă rezultate fru­moase, pentru îndeplinirea Planului Cincinal”. Elevul calificat în zidărie Virgil Corlaci, numai de 17 ani, ne-a spus: „Mi-e dragă me­seria de zidar. Cu cei 9 fraţi ai mei, de mic copil mă jucam de-a zidăria. Când am auzit că la Sibiu, la grupul de şantiere construcţii, este o şcoală de ca­lificare în mod gratuit, am ve­nit cu sufletul plin de bucurie că voiu putea învăţa fără bani o meserie. Mulţumesc Partidu­lui care a venit în ajutorul ce­lor mulţi Eu la rândul meu voiu pune toată munca şi priceperea mea pentru îndeplinirea Planu­lui Cincinal”. Tânărul Ioan N. Marin, fierar beton, absolvent al şcolii de ca­lificare, a spus: „De mult am râvnit să învăţ o meserie, dar toate porţile erau închise. Dar azi bătând numai la o poartă, poarta şcolii de calificare a gru­pului de şantiere Sibiu, mi s’a pus la dispoziţie totul gratuit — pat, masă bună, învăţătură şi 1500 lei lunar. Dar’ şi eu voiu şti să mulţumesc Partidului pentru toate şi voi munci pen­tru mărirea productivi, pentru pace şi pentru îndeplinirea Pla­nului Cincinal”. In cadrul primului an al Cin­cinalului este planificat şi al­­ doilea curs de gradul I pentru aceleaşi meserii, care se va des­chide în ziua de 2 Aprilie 1951, în aceleaşi condiţiuni. ŞTEFAN IONESCU coresp. Anal­m (VIII) — Nr. 507 (1798) „LUPTA SIBIULUI” întru o recoltă îmbelşugată campania însămânţărilor va trebui să fie şi mai mult sprijinită lor de în­­tV'OAllfl , anul 1951 s’a­­ciotit la Ocna Si­nului pe baza celor 976 planuri de culturi, al­cătuite de Sfatul Popular. A­­ceste lucrări pregătitoare s’au făcut însă cu oarecare în­târziere faţă de alte comune, deoarece echipa însărcinată cu întocmirea planurilor de cul­tura, lucra simultan şi la re­partizarea cotelor de lapte. Aşa se explică faptul că până la data de 29 Martie a. c. nu s’a însămânţat în această comună decât 3­58 ha grâu pri­măvară, 72 ha orz, 117 ha ovăz, de organizaţiile de massă 2 ha mac, 4 ha sfeclă de zahăr, 9 ha trifoi ascuns, 0,58 ha linte, 4 ha lucerna nouă, 8 ha sfeclă nutreţ, 14 ha cartofi, 2 ha ceapă şi 8 ha diferite legume — deci un total de 244,08 ha — din cele 1.052 ha prevăzute. Pentru a se putea cunoaşte mai precis situaţia la zi şi la săptămână, şefii de tarlale vor trebui să facă un control per­manent pe teren, ducând o susţinută muncă de lămurire în rândurile ţăranilor munci­tori ca aceştia să ţină la curent pe şefii sectoarelor re­spective asupra tuturor lucră­rilor efectuate în campania de însămânţări. O sarcină importantă revine apoi organizaţiilor de massă, care vor trebui s, prin exemple vii, câ’­tiv campania însă, de primăvară­însumând un număr 700 membri, organizaţi massă din Ocna Sibiului, vor putea contribui într’o aprecia­bilă măsură la intensificarea campaniei de însămânţări, a­­jutând astfel Sfatul Popular să-şi ducă sarcinile la înde­plinire la timp şi în condiţiuni cât mai bune. Lucrări de bună calitate cu tractoarele pe suprafeţele întovărăşirii dela Ocna Sibiului In comuna Ocna Sibiului, un număr de 40 familii ţărani muncitori s’au organizat în în­tovărăşiri, pentru a-şi lucra pă­­nântul cu tractoarele Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Tur­­nişor—Sibiu. Pe baza contractului în­cheiat, Staţiunea de Maşini şi Tractoare de la Tirnişor a tri­mis la Ocna Sibiului un trac­tor condus de tractoristul I. Comiza, care a reușit să exe­cute lucrări de cea mai bună calitate. Adunarea generală a Uniunii Raionale a Cooperativelor de Consum Sibiu In ziua de 1 Aprilie 1951, ora 9, va avea loc în sala Sindicatului Transporturi şi Comunicaţii (CFR), din strada Sindicatele Unite 1—3 Sibiu, ADUNAREA GENERALĂ a Uniunii Raionale a Cooperativelor de Consum Sibiu. Ordinea de zi a adunării generale va fi următoarea: 1. Analiza activităţii Uniunii şi Cooperativelor din Raion şi sarcini viitoare. 2. Prelucrarea şi aprobarea Sta­tutului. 3. Alegerea Consiliului şi a Co­misiei de Cenzori. La adunarea generală a Uniunii vor participa toţ­i împuterniciri aleşi în adunările generale ale Coopera­tivelor din raion. Duminecă, 1 Aprilie 1951, orele 17, va avea loc o EXPOZIŢIE A CĂRŢII în localul librăriei „Car­tea Rusă“, str. Olga Bancic Nr. 1, Sibiu. Se vor prezenta ultimele noutăţi ideologice, tehnice şi lite­rare. Expoziţia va fi însoţită de o conferinţă cu subiectul „Lenin şi literatura sovietică“. Apărarea păcii este grija cea mai arzătoare a tuturor oamenilor cin­stiţi din lumea întreagă. Apelul Con­siliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cei­ 5 mari puteri, precum şi Hotă­­rîrile luate de acest Consiliu la Ber­lin, au fost primite de femeile din sectorul­­ Sibiu cu mult entuziasm. Organizaţia de bază din cartier şi Comitetul orăşenesc de luptă pentru pace, cu sprijinul dat de cele două organizaţii de massă, ARLUS şi UFDR, au constituit două comitete de luptă pentru pace. UFDR-istele au răspuns chemării cu aceeaşi însufleţire pe care au arătat-o şi în alte împrejurări, ele formând majoritatea acestor comitete. In prima şedinţă de comitet, care s’a ţinut în ziua de 22 Martie, 20 de UFDR-ista din cei 27 membri câţi cuprinde comitetul, au primit sarcini trasate de către Comitetul orăşenesc. Străduindu-se pentru înde­plinirea lor, ele au arătat dorinţa lor de a trece grabnic la fapte. Astfel tov. Ana Marcu şi Otilia Savu şi-au luat angajamentul de a populariza probleme cuprinse în Apelul şi Rezoluţia Consiliului Mon­dial al Păcii, arătând că vor duce o muncă susţinută de la om la om, or­ganizând scurte convorbiri în cadrul grupelor de citit şi comitetelor de străzi. MARIA CORBULEANU coresp. I­I­I Femeile muncitoare popularizează Apelul­­şî Hotărîrile Consiliului Mondial al Păcii I A apărut Colecţie de Legi, Decrete, Hotărîri şi Decizii pe anul 1951, cuprinzând : Decrete, Hotărîri ale Consiliului de Miniştri, Decizii şi Comunicate Ministeriale De vânzare la toate librăriile Abonamente numai prin Centrul de Difuzare al Presei Sibiu, Str. I. V. Stalin Nr. 9

Next