Lupta Sibiului, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1875-1900)
1951-07-01 / nr. 1875
Pagina 2 Cum îşi îndeplineşte sarcinile întreprinderea pentru Exploatarea şi Industrializarea Lemnului Sibiu II. Muncind cu un deosebit elan muncitorii din unitţile de industrializare a lemnului ţi-au îndeplinit planul pe primul semestru în proporţie de 103,5% la fabrica de cherestea Sibiu şi 108,5% la fabrica de cherestea Orlav. Până la 15 iunie planul anual al IPEIL-ului a fost realizat în proporţie de 53,6%. La Sibiu lipsesc muncitorii permanenţi localnici, din care cauză întreprinderea aduce muncitori semi-proletari din comunele învecinate. Acest fapt scumpeşte îrnsă costul materialului şi nu se poate conta cu regularitate pe aceşti muncitori. Deasemenea fi la C.lat majoritatea muncitorilor sunt semi-proletari. Au fost creiate cursuri de calificare la aceste fabrici, care funcţionează şi în prezent cu 65 elevi. Rezultatele acestor cursuri sunt bune fiindcă s-au calificat şi promovat muncitori de bază pentru faibriene forestiere dându-se în producţie gaterişti, circularişti şi şoferi femei, care corespund în munca lor. întrecerea socialistă a antrenat un număr mare de muncitori, însă deocamdată organizarea şi urmărirea ei nu se face pe baze ştiinţifice. întreprinderea a luat măsuri pentru normarea lucrului şi la muncitorii auxiliari şi la funcţionarii administrativi După ce se vor stabili norme de lucru ştiinţifice, întrecerea socialistă va putea fi organizată fi urmărită în bune condițiuni. Protecţia muncii este mult mai bine organizată decât la exploatări. In incinta fabricii din Sibiu, există un dispensar medical care deserveşte muncitorii acestei fabrici. Două cantine proprii servesc zilnic muncitorilor masa de prânz. Conservarea materialului lemnos în incinta fabricilor se face în condiţiuni mulţumitoare. Calitatea produselor este în funcţie şi de calitatea buştenilor pe care li primeşte fabrica de la exploatări proprii şi dela alţi furnizori. Uneori aceşti buşteni nu corespund din punct de vedere calitativ. In această privinţă întreprinderea a luat măsuri pentru ca din exploatările proprii să nu se aducă la fabrici buşteni necorespunzători, iar la furnizori au fost trimişi recepţionaţi pe teren pentru sortarea materialului lemnos La fabrica din Orlat nu tot utilajul corepunde procesului de fabricaţie. Un gater va fi înlocuit in cursul trimestrului I. Fabricile de produse finite din lemn şi-au îndeplinit planul pe semestrul I în proporţie de 102,5%. Aceste fabrici se găsesc în plină desvoltare şi articolele produse sunt de calitate superioară. Este cunoscută fabricaţia de rachete pentru tenis indigene, la fabrica de articole sport, rachete care au fost văzute şi experimentate de cei mai buni specialişti din ţară şi care au găsit că aceste rachete sunt superioare. In scurtă vreme fabrica va produce asemenea rachete în serie. In felul acesta oamenii muncii din Republica noastră vor putea practica şi ei tenisul, acest sport care până anii trecuţi îl puteau practica numai burghezii. Prin fabricaţia în ţară a rachetelor, tenisul va deveni un sport de massă. Prin adresa Nr. 011.106 din Mai 1951 Comisia Centrală de Tenis a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi conducerea IPEIL, care, prin eforturile lor comune au reuşit să realizeze prototipul rachetei de tenis românesc. La fel de căutate şi de apreciate sunt şi celelalte articole din lemn pentru sport ca: skiurile, discurile, cercurile, suliţele etc. Secţiunea pentru valorificarea deşeurilor este în curs de organizare. Aci se vor fabrica din lemn, articole de larg consum şi se vor valorifica toate rămăşiţele din materialele care până acum treceau la deşeuri şi se vindeau ca lemn de foc. La produse finite pentru articolele de sport, materia primă o formează cheresteaua de frasin, care se achiziţionează mai greu deoarece acest material se găseşte în cantităţi reduse în pădurile din Republica noastră. Tehnicienii de la fabrica de articole de sport studiază înlocuirea frasinului cu lag aburii, experienţă ce a dat rezultate foarte bune la fabricaţia unora dintre articolele ce se produc Pentru inovaţiile aduse, care au uşurat şi ieftinit procesul de fabricaţie al produselor finite din lemn, in special la fabricaţia de rachete, s'au evidenţiat in mod deosebit tov. Hugo Koch, Wilhelm Landmann, Adalbert Nagy şi Ewald Paulini. Fabrica de sport şi articole tehnice din lemn pentru industria textilă nu dispune de spaţiul necesar, din care cauză condiţiunile de muncă în unele secţii nu sunt mulţumitoare. La fabricile de produse finite sunt antrenaţi în întrecere socialistă aproape toţi angajaţii şi ea dă rezultate satisfăcătoare. Alt capitol însemnat îl formează investiţiile. In prezent cea mai mare lucrare este acea de la Valea Cibinului, unde se cotstrueşte o linie ferată forestieră pe distanţa de 14 km, care va deservi fabrica de cherestea din Orlat. Această construcţie va fi dată în folosinţă peste 2—3 luni. Astfel se va rezolva problema transportului din bazinul forestier Valea Cibinului şi totodată aprovizionarea fabricii din Orlat cu materia primă nu va mai constitui o problemă pentru întreprindere, întreprinderea prin specificul ei trebue să construiască drumuri forestiere, cabane, scocuri, baraje, canale și alte lucrări premergătoare pentru scoaterea materialului din exploatări și aducerea lui la fabrici. Fără asemenea investiţii planul de producţie nu poate fi realizat. In executarea acestor lucrări, important este termenul pentru începerea lor, termen care este in funcţie numai de deschiderea finanţării la bancă, lucru ce se produce uneori cu întârzieri, care pot împiedeca realizarea la timp a planului. Din cele de mai sus se poate vedea dispersarea unităţilor de producţie, care compun întreprinderea IPEIL Sibiu. Concentrarea celor două fabrici de cherestea şi a fabricilor de produse finite într'un singur loc şi in condiţiuni bune, cu linie de garaj, birouri, locuinţe, canalizare etc. ar da naştere unui frumos combinat forestier în regiunea Sibiu. Aceasta este o preocupare de viitor.. Până atunci întreprinderea trebue să-şi organizeze şi mai bine procesul de producţie, să îmbunătăţească mereu condiţiile de traiu ale muncitorilor din exploatări şi din fabrici, atât de neglijaţi sub regimul burghezo-moşieresc, să asigure protecţia muncii pentru a evita accidentele, care sunt numeroase în industria lemnului, să organizeze munca în brigăzi atât la exploatare cât şi la fabrici, să mecanizeze munca acolo unde aceasta este posibil, să intensifice la maximum întrecerea socialistă şi să o organizeze pe baze ştiinţifice, să-şi creieze rezervele proprii, să lupte pentru a deveni întreprindere beneficiară pentru a-şi putea forma fond directorial, să existe mereu preocuparea de creştere de cadre noui, de care industria noastră duce în prezent lipsă. Luptând pentru realizarea planului, munciorii de la IPEIL Sibiu, luptă pentru pace împotriva aţâţătorilor la un nou războiu mondial, încrezători în forţele păcii, care au în fruntea lor marea Uniune Sovietică, condusă de genialul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, tovarăşul I. V Stalin, muncitorii de la IPEIL Sibiu sunt hotărâţi să realizeze planul anual in 11 luni. S. FRÖHLICH director IPEIL Sibiu întreprinderea patronală „Nicovala“ din Sighişoara sprijină Gospodăria Agricolă Colectivă „Viaţa Nouă“ Odată cu raionarea, Gospodăria Agricolă Colectivă „Viaţa Nouă” din comuna Sacel a trecut sub patronajul fabricii „Nicovala” din Sighişoara Pentru a veni în ajutorul gospodăriei atât din punct de vedere moral cât şi din punct de vedere material, conducerea întreprinderii s-a deplasat la faţa locului unde a stat de vorbă cu colectiviştii despre cele necesare pentru buna funcţionare a gospodăriei. In anul 1950 fabrica a donat următoarele obiecte confecţionate de către muncitorii fabricii: o gazetă de perete, un dulap, o masă pentru birou, bănci şi scaune, a trimis o echipă de zidari şi dulgheri care a lucrat timp de trei săptămâni la amenajarea grajdului gospodăriei, dându-se de către fabrică rame pentru geamuri, uşi, zăvoare, cuie şi şuruburi. Aceste obiecte şi manoperă se ridică la valoarea de cea 90.000 lei. Anul acesta, în luna Februarie, pentru a veni în ajutorul campaniei de însămânţări, din inţiativa organizaţiei de bază din întreprindere s’a organizat o echipă compusă din 12 tovarăşi, care s’a deplasat la faţa locului cu aparatul de sudură şi alte scule pentru repararea uneltelor agricole. Uneltele care au necesitat reparaţii mai mari au fost duse la fabrică şi după ce au fost reparate au fost înapoiate gospodăriei. In cursul lunei Mai preşedintele şi secretarul gospodăriei au făcut propunerea de a se repara o căruţă necesară transporturilor mai uşoare. Căruţa a fost adusă la fabrică, însă fiind foarte uzată muncitorii au hotărît să construiască o căruţă nouă. Această căruţă va fi terminată până la 10 iulie când va fi predată gospodăriei colective. In cursul lunei iunie tovarăşii din comitetul de fabrică s’au deplasat la gospodărie unde au ţinut conferinţe în legătură cu munca gospodăriilor colective. Iată cum înţeleg muncitorii fabricii „Nicovala” din Sighişoara să sprijine gospodăria colectivă pe care o patronează. GHEORGHE ROȘCA coresp. „LUPTA SIBIULUI*’ SPORT In cadrul Cupei R. P. R, Metalul I.M.S. va înfrunta formaţia C. S. Armata din Craiova Astăzi pe terenul din Guşteriţa se desfăşoară partida în cadrul cupei RPR de football între formaţiile Metalul IMS şi CS Armata din Craiova. Cei doi adversari în cadrul 16-imilor Cupei RPR au reuşit să se califice în optimile de finală ale competiţiei prin victoriile obţinute în dauna echipelor Metalul Tohan şi Flacăra-Petroşani. Această întâlnire este considerată ca o partidă decisivă pentru calificarea pe mai departe. Nu trebue uitat nici faptul că Metalul IMS şi CS Armata Craiova s-au mai întâlnit acum două săptămâni în cadrul campionatului, când craiovenii au realizat o victorie de 3:1. Matchul de azi, care începe la orele 18, va fi viu disputat de ambele formaţii. In deschidere, la orele 16, echipa Armata Sibiu întâlneşte în jocul raional echipa Metalul IMS II. Amil VIII — Nr. 1875 Când şi cum trebue să facem recoltarea păioaselor Recoltatul păioaselor în regiunea Sibiu a început până în prezent la Gospodăriile de Stat 1 Mai Petreşti, Valea Lungă, precum şi în sectorul particular al comunelor Răhău şi Sebeş. In agricultură muncă depusă pe ogoare de ţăranul muncitor se vede mai sigur abea la recoltă. La recoltă se vede felul cum s’au aplicat şi când s’au aplicat toate măsurile agrotehnice recomandate de tehnicieni şi anume prin cantitatea de produse ce se obţine la unitatea de suprafaţă, prin cantitatea de boabe ce o depune ţăranul în coş. Acum când în raionul Sebeş şi Mediaş recoltatul orzului a început, este cazul a arăta pe scurt, când trebue să se facă recoltatul la fiecare păioase în parte pentru a avea cât mai puţine pierderi şi cât mai mult câştig. In general, la păioase momentul recoltării este atunci când paiul se îngălbeneşte cu excepţia nodurilor superioare, boabele capătă culoare galbenă, conţinutul putându-se tăia cu unghia, adică când păioasele ajung la maturitatea (coacerea) galbenă sau în pârgă. Pe fel de păioase recoltatul trebue făcut la timpul următor: — La grâu, recoltatul trebue făcut la mijlocul stadiului de coacere în pârgă; dacă întârziem bobul îşi schimbă culoarea, pierde sticlozitatea şi vom avea pierderi prin scuturare La secară, recoltatul se va face lasfârşitul coacerii în pârgă şi începutul coacerii complecte, pentru a evita obţinerea de boabe şiştave (sbârcite). La orz, (cu 4 rânduri), recoltatul se va face la începutul coacerii în pârgă, deoarece se scutură uşor prin frângerea uşoară a spicului. Perioada de recoltare trebue să fie foarte scurtă, căci procesul de uscare al spicului se face foarte repede. La orzoaică (cu 2 rânduri), întrebuinţându-se pentru fabricarea berei, se recomandă a se face recoltatul la sfârşitul coacerii în pârgă, dar să se facă în timp scurt. La ovăz, cel mai potrivit moment este atunci când boabele etajului superior sunt la începutul coacerii depline, dar numai când se poate face recoltatul repede, în caz contrar ceva mai devreme. Se impune să respectăm aceste momente de recoltat pentru a elimina pierderile prin scuturare, mai ales acolo unde avem suprafeţe mari cum sunt gospodăriile colective şi de Stat, unde perioada de recoltat a păioaselor nu se poate termina in câteva zile. In sectorul individual unde braţe de muncă sunt suficiente, se impune numai o planificare bună a acestor braţe de muncă, astfel ca recoltatul să se facă, la termen optim şi în cât mai scurt timp. Acolo unde momentul începerii recoltatului şi timpul în care se va face, nu va fi bine calculat, cerealele vor fi supuse scuturării şi în felul aceasta vom înregistra pierderi importante. Recoltatul cerealelor nu trebue făcut numai la timp, în momentul optim, ci trebue să se facă şi în condiţiunile cele mai bune. Recoltatul păioaselor este de două feluri şi anume: mecanic şi ori mâna. Recoltatul mecanic se poate face cu secerătoarea-legătoare şi cu secerătoarea simplă. Secerătoarea-legătoare e maşina care seceră şi leagă, grâul recoltat cu ea poate merge până la sfârşitul coacerii în pârgă. O astfel de maşină poate secera în medie 3 ha. pe zi, astfel că se impune a fi folosite la maximum în sectorul de Stat şi colectiv, unde avem suprafeţe întinse de păioase. Este un recoltat cu puţine pierderi. Recoltatul cu secerătoarea simplă, adică cea care nu leagă snopul, este de asemenea avantajos prin faptul că este mai rapid, putându-se face o suprafaţă mai mare şi anume în medie două ha. pe zi cu vitelot. Se impune ca la legat să se strângă bine spicele în snopi. Recoltatul cu maşinile nu se poate face acolo unde păioasele sunt căzute şi nu se recomandă acolo unde sunt buruieni, mai ales secerătoarea-legătoare, neputându-se usca snopul, deasemenea se poate face numai pe terenuri plane, drepte. Recoltatul cu mâna se face cu coasa şi cu secerea. Recoltatul cu coasa, se face în general la toate păioasele şi în majoritatea regiunii, cu coasa împiedecată, cu arc de lemn legat dela mijlocul cozii spre vârf, spre a aşeza toate spicele într’o singură parte. Este o metodă rapidă şi se recomandă, şi unde păioasele au buruiană, ele rămânând în brazdă sau polog să se usuce. După strânsul în snopi, se recomandă greblatul şi strânsul spicelor la această metodă, căci altfel avem pierderi importante. Recoltatul cu secera se face în mai puţin© cazuri, mai mult în comunele de sub munte, este mai încet, intrând braţe multe la ha, dar este cu mai puţine pierderi. De felul cum se face recoltatul depinde dacă avem mai multe sau mai puţine pierderi şi deci cantitate mai mare sau mai mică de produse la ha. Spicele să fie strânse prin echipe de pioneri şi elevi, deoarece conform calculelor făcute de tov. ministru Vidraşcu, prin pierderea a unui spic la un m. p. se pierde 30.000 tone cereale la 4.000.000 ha. pe ţară.. Ori dacă să pierd 10 spice la 10 m. p. pierderea totală este de 300.000 tone cereale pe ţară, deci o cantitate importantă pentru economia ţării. Se impune deci să organizăm bine recoltatul sub îndrumarea Partidului cu sprijinul organizaţiilor de massă, a şcolilor, căminelor culturale, întreprinderilor industriale etc. numai să ducem această campanie la bun sfârşit. Sfaturile Populare comunale, ajutate de deputaţii poporului, au un rol important în organizarea strângerii recoltei cu mai puţine pierderi. Prin strângerea recoltei la timp şi cu mai puţine pierderi, vom obţine produse mai bune şi mai multe, vom îmbunătăţi hrana ţărănimii muncitoare şi vom asigura hrana clasei muncitoare, care va produce mai mult pentru ţărănime, vom contribui la acimentarea legăturilor între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, vom întări economia ţării şi vom contribui la întărirea luptei pentru nave. PETRE MUNTEAN* Inginer şef al Sect/’ ani Agricole Regionale Sun»