Lupta Sibiului, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1875-1900)

1951-07-01 / nr. 1875

Pagina 2 Cum îşi îndeplineşte sarcinile întreprinderea pentru Exploatarea şi Industrializarea Lemnului Sibiu II. Muncind cu un deosebit elan mun­citorii din unit­ţile de industrializare a lemnului ţi-au îndeplinit planul pe primul semestru în proporţie de 103,5% la fabrica de cherestea Sibiu şi 108,5% la fabrica de cherestea Or­­lav. Până la 15 iunie planul anual al IPEIL-ului a fost realizat în proporţie de 53,6%. La Sibiu lipsesc muncitorii perma­nenţi localnici, din care cauză între­­prinderea aduce muncitori semi-pro­­letari din comunele învecinate. Acest fapt scumpeşte îrnsă costul materialu­lui şi nu se poate conta cu regularitate pe aceşti muncitori. Deasemenea fi la C.l­at majoritatea muncitorilor sunt semi-proletari. Au fost creiate cursuri de calificare la aceste fabrici, care funcţionează şi în prezent cu 65 elevi. Rezultatele a­­cestor cursuri sunt bune fiindcă s-au calificat şi promovat muncitori de bază pentru faibrien­e forestiere dându-se în producţie gaterişti, circularişti şi şo­feri femei, care corespund în munca lor. întrecerea socialistă a antrenat un număr mare de muncitori, însă deo­camdată organizarea şi urmărirea ei nu se face pe baze ştiinţifice. între­prinderea a luat măsuri pentru nor­marea lucrului şi la muncitorii auxiliari şi la funcţionarii administrativi După ce se vor stabili norme de lucru ştiin­ţifice, întrecerea socialistă va putea fi organizată fi urmărită în bune condi­­țiuni. Protecţia muncii este mult mai bine organizată decât la exploatări. In in­cinta fabricii din Sibiu, există un dis­pensar medical care deserveşte mun­citorii acestei fabrici. Două cantine proprii servesc zilnic muncitorilor masa de prânz. Conservarea materialului lemnos în incinta fabricilor se face în condiţiuni mulţumitoare. Calitatea produselor este în funcţie şi de calitatea buşteni­lor pe care li primeşte fabrica de la exploatări proprii şi dela alţi furnizori. Uneori aceşti buşteni nu corespund din punct de vedere calitativ. In a­­ceastă privinţă întreprinderea a luat măsuri pentru ca din exploatările pro­prii să nu se aducă la fabrici buşteni necorespunzători, iar la furnizori au fost trimişi recepţionaţi pe teren pen­tru sortarea materialului lemnos La fabrica din Orlat nu tot utilajul core­­punde procesului de fabricaţie. Un ga­ter va fi înlocuit in cursul trimestrului I. Fabricile de produse finite din lemn şi-au îndeplinit planul pe semestrul I în proporţie de 102,5%. Aceste fabrici se găsesc în plină desvoltare şi articolele produse sunt de calitate superioară. Este cunoscută fabricaţia de rachete pentru tenis in­digene, la fabrica de articole sport, rachete care au fost văzute şi experi­mentate de cei mai buni specialişti din ţară şi care au găsit că aceste rachete sunt superioare. In scurtă vreme fa­brica va produce asemenea rachete în serie. In felul acesta oamenii mun­cii din Republica noastră vor putea practica şi ei tenisul, acest sport care până anii trecuţi îl puteau prac­tica numai burghezii. Prin fabricaţia în ţară a rachetelor, tenisul va deveni un sport de massă. Prin adresa Nr. 011.106 din Mai 1951 Comisia Centrală de Tenis a felicitat pe muncitorii, teh­nicienii şi conducerea IPEIL, care, prin eforturile lor comune au reuşit să rea­lizeze prototipul rachetei de tenis ro­mânesc. La fel de căutate şi de apreciate sunt şi celelalte articole din lemn pen­tru sport ca: skiurile, discurile, cercu­rile, suliţele etc. Secţiunea pentru va­lorificarea deşeurilor este în curs de organizare. Aci se vor fabrica din lemn, articole de larg consum şi se vor valorifica toate rămăşiţele din ma­terialele care până acum treceau la de­şeuri şi se vindeau ca lemn de foc. La produse finite pentru articolele de sport, materia primă o formează cheresteaua de frasin, care se achizi­ţionează mai greu deoarece acest material se găseşte în cantităţi reduse în pădurile din Republica noastră. Tehnicienii de la fabrica de articole de sport studiază înlocuirea frasinului cu lag aburii, experienţă ce a dat rezul­tate foarte bune la fabricaţia unora dintre articolele ce se produc Pentru inovaţiile aduse, care au uşurat şi ief­tinit procesul de fabricaţie al produ­selor finite din lemn, in special la fabricaţia de rachete, s'au evidenţiat in mod deosebit tov. Hugo Koch, Wilhelm Landmann, Adal­bert Nagy şi Ewald Paulini. Fabrica de sport şi articole tehnice din lemn pentru industria textilă nu dispune de spaţiul necesar, din care cauză condiţiunile de muncă în unele secţii nu sunt mulţumitoare. La fabri­cile de produse finite sunt antrenaţi în întrecere socialistă aproape toţi an­gajaţii şi ea dă rezultate satisfăcă­toare. Alt capitol însemnat îl formează in­vestiţiile. In prezent cea mai mare lu­crare este acea de la Valea Cibinului, unde se cot­strueşte o linie ferată fo­restieră pe distanţa de 14 km, care va deservi fabrica de cherestea din Orlat. Această construcţie va fi dată în folosinţă peste 2—3 luni. Astfel se va rezolva problema transportului din bazinul forestier Valea Cibinului şi totodată aprovizionarea fabricii din Orlat cu materia primă nu va mai con­stitui o problemă pentru întreprindere, întreprinderea prin specificul ei tre­­bue să construiască drumuri forestiere, cabane, scocuri, baraje, canale și alte lucrări premergătoare pentru scoate­rea materialului din exploatări și adu­cerea lui la fabrici. Fără asemenea in­vestiţii planul de producţie nu poate fi realizat. In executarea acestor lu­crări, important este termenul pentru începerea lor, termen care este in funcţie numai de deschiderea finanţă­rii la bancă, lucru ce se produce une­ori cu întârzieri, care pot împiedeca realizarea la timp a planului. Din cele de mai sus se poate vedea dispersarea unităţilor de producţie, care compun întreprinderea IPEIL Sibiu. Concentrarea celor două fabrici de cherestea şi a fabricilor de produse finite într'un singur loc şi in condi­­ţiuni bune, cu linie de garaj, birouri, locuinţe, canalizare etc. ar da naştere unui frumos combinat forestier în re­giunea Sibiu. Aceasta este o preocu­pare de viitor.. Până atunci întreprinderea trebue să-şi organizeze şi mai bine procesul de producţie, să îmbunătăţească me­reu condiţiile de traiu ale muncitori­lor din exploatări şi din fabrici, atât de neglijaţi sub regimul burghezo-mo­­şieresc, să asigure protecţia muncii pentru a evita accidentele, care sunt numeroase în industria lemnului, să organizeze munca în brigăzi atât la exploatare cât şi la fabrici, să meca­­nizeze munca acolo unde aceasta este posibil, să intensifice la maximum în­trecerea socialistă şi să o organizeze pe baze ştiinţifice, să-şi creieze rezer­vele proprii, să lupte pentru a deveni întreprindere beneficiară pentru a-şi putea forma fond directorial, să existe mereu preocuparea de creştere de cadre noui, de care industria noastră duce în prezent lipsă. Luptând pentru realizarea planului, munciorii de la IPEIL Sibiu, luptă pen­tru pace împotriva aţâţătorilor la un nou războiu mondial, încrezători în forţele păcii, care au în fruntea lor marea Uniune Sovietică, condusă de genialul conducător al oamenilor mun­cii din lumea întreagă, tovarăşul I. V Stalin, muncitorii de la IPEIL Sibiu sunt hotărâţi să realizeze planul anual in 11 luni. S. FRÖHLICH director IPEIL Sibiu întreprinderea patronală „Nicovala“ din Sighişoara sprijină Gospodăria Agricolă Colectivă „Viaţa Nouă“ Odată cu raionarea, Gospodă­ria Agricolă­ Colectivă „Viaţa Nouă” din comuna Sacel a tre­cut sub patronajul fabricii „Ni­covala” din Sighişoara­ Pentru a veni în ajutorul gos­podăriei atât din punct de vede­re moral cât şi din punct de ve­dere material, conducerea între­prinderii s-a deplasat la faţa lo­cului unde a stat de vorbă cu colectiviştii despre cele necesare pentru buna funcţionare a gos­podăriei. In anul 1950 fabrica a donat următoarele obiecte confecţio­nate de către muncitorii fabri­cii: o gazetă de perete, un dulap, o masă pentru birou, bănci şi scaune, a trimis o echipă de zi­dari şi dulgheri care a lucrat timp de trei săptămâni la ame­najarea grajdului gospodăriei, dându-se de către fabrică rame pentru geamuri, uşi, zăvoare, cuie şi şuruburi. Aceste obiecte şi manoperă se ridică la valoa­rea de cea 90.000 lei. Anul acesta, în luna Februa­rie, pentru a veni în ajutorul campaniei de îns­ămân­ţări, din inţiativa organizaţiei de bază din întreprindere s’a organizat o echipă compusă din 12 tova­răşi, care s’a deplasat la faţa locului cu aparatul de sudură şi alte scule pentru repararea uneltelor agricole. Uneltele care au necesitat reparaţii mai mari au fost duse la fabrică şi după ce au fost reparate au fost îna­poiate gospodăriei. In cursul lunei Mai preşedin­tele şi secretarul gospodăriei au făcut propunerea de a se repara o căruţă necesară transporturi­lor mai uşoare. Căruţa a fost adusă la fabrică, însă fiind foarte uzată muncitorii au ho­­tărît să construiască o căruţă nouă. Această căruţă va fi ter­minată până la 10 iulie când va fi predată gospodăriei colec­tive. In cursul lunei iunie tovarăşii din comitetul de fabrică s’au deplasat la gospodărie unde au ţinut conferinţe în legătură cu munca gospodăriilor colective. Iată cum înţeleg muncitorii fabricii „Nicovala” din Sighi­şoara să sprijine gospodăria co­lectivă pe care o patronează. GHEORGHE ROȘCA coresp. „LUPTA SIBIULUI*’ SPORT In cadrul Cupei R. P. R, Metalul I.M.S. va înfrunta formaţia C. S. Armata din Craiova Astăzi pe terenul din Guşteriţa se desfăşoară partida în cadrul cupei RPR de football între forma­ţiile Metalul IMS şi CS Armata din Craiova. Cei doi adversari în cadrul 16-imi­­lor Cupei RPR au reuşit să se cali­fice în optimile de finală ale com­petiţiei prin victoriile obţinute în dauna echipelor Metalul­ Tohan şi Flacăra-Petroşani. Această întâlnire este considerată ca o partidă decisivă pentru cali­ficarea pe mai departe. Nu trebue uitat nici faptul că Metalul IMS şi CS Armata Craiova s-au mai în­tâlnit acum două săptămâni în ca­drul campionatului, când crai­ovenii au realizat o victorie de 3:1. Matchul de azi, care începe la orele 18, va fi viu disputat de ambele formaţii. In deschidere, la orele 16, echipa Armata Sibiu întâlneşte în jocul raional echipa Metalul IMS II. Amil VIII — Nr. 1875 Când şi cum trebue să facem recoltarea păioaselor Recoltatul păioaselor în regi­unea Sibiu a început până în prezent la Gospodăriile de Stat 1 Mai Petreşti, Valea Lungă, precum şi în sectorul particular al comunelor Răhău şi Sebeş. In agricultură muncă depusă pe ogoare de ţăranul muncitor se vede mai sigur abea la re­coltă. La recoltă se vede felul cum s’au aplicat şi când s’au apli­cat toate măsurile agrotehnice recomandate de tehnicieni şi anume prin cantitatea de pro­duse ce se obţine la unitatea de suprafaţă, prin cantitatea de boabe ce o depune ţăranul în coş. Acum când în raionul Sebeş şi Mediaş recoltatul orzului a început, este cazul a arăta pe scurt, când trebue să se facă recoltatul la fiecare păioase în parte pentru a avea cât mai puţine pierderi şi cât mai mult câştig. In general, la păioase momen­tul recoltării este atunci când paiul se îngălbeneşte cu ex­cepţia nodurilor superioare, boa­bele capătă culoare galbenă, conţinutul putându-se tăia cu unghia, adică când păioasele ajung la maturitatea (coacerea) galbenă sau­ în pârgă. Pe fel de păioase recoltatul trebue făcut la timpul următor: — La grâu, recoltatul trebue făcut la mijlocul stadiului de coacere în pârgă; dacă întâr­ziem bobul îşi schimbă culoarea, pierde sticlozitatea şi vom avea pierderi prin scuturare­ La secară, recoltatul se va face la­­sfârşitul coacerii în­­ pârgă şi începutul coacerii com­­­plecte, pentru a evita obţinerea de boabe şiştave (sbârcite). La orz, (cu 4 rânduri), re­coltatul se va face la începutul coacerii în pârgă, deoarece se scutură uşor prin frângerea uşoară a spicului. Perioada de recoltare trebue să fie foarte scurtă, căci procesul de uscare al spicului se face foarte repede. La orzoaică (cu 2 rânduri), întrebuinţându-se pentru fabri­carea berei, se recomandă a se face recoltatul la sfârşitul coa­cerii în pârgă, dar­ să se facă în timp scurt. La ovăz, cel mai potrivit mo­ment este atunci când boabele etajului superior sunt la înce­putul coacerii depline, dar nu­mai când se poate face recolta­tul repede, în caz contrar ceva mai devreme. Se impune să respectăm aceste momente de recoltat pen­tru a elimina pierderile prin scuturare, mai ales acolo unde avem suprafeţe mari cum sunt gospodăriile colective şi de Stat, unde perioada de recoltat a păi­­oaselor nu se poate termina in câteva zile. In sectorul individual unde braţe de muncă sunt suficiente, se impune numai o planificare bună a acestor braţe de muncă, astfel ca recoltatul să se facă, la termen optim şi în cât mai scurt timp. Acolo unde momentul începe­rii recoltatului şi timpul în care se va face, nu va fi bine calculat, cerealele vor fi supuse scutu­­rării şi în felul aceasta vom în­registra pierderi importante. Recoltatul cerealelor nu tre­bue făcut numai la timp, în mo­mentul optim, ci trebue să se facă şi în condiţiunile cele mai bune. Recoltatul păioaselor este de două feluri şi anume: mecanic şi ori mâna.­­ Recoltatul mecanic se poate face cu secerătoarea-legătoare şi cu secerătoarea simplă. Seceră­­toarea-legătoare e maşina care seceră şi leagă, grâul recoltat cu ea poate merge până la sfâr­şitul coacerii în pârgă. O astfel de maşină poate secera în medie 3 ha. pe zi, astfel că se impune a fi folosite la maximum în sec­torul de Stat şi colectiv, unde avem suprafeţe întinse de păi­oase. Este un recoltat cu puţine pierderi. Recoltatul cu secerătoarea simplă, adică cea care nu leagă snopul, este de asemenea avan­tajos prin faptul că este mai rapid, putându-se face o supra­faţă mai mare şi anume în me­die două ha. pe zi cu vitelot. Se impune ca­ la legat să se strângă bine spicele în snopi. Recoltatul cu maşinile nu se poate face acolo unde păioasele sunt căzute şi nu se recomandă acolo unde sunt buruieni, mai ales secerătoarea-legătoare, ne­­putându-se usca snopul, dease­menea se poate face numai pe terenuri plane, drepte. Recoltatul cu mâna se face cu coasa şi cu secerea. Recoltatul cu coasa, se face în general la toate păioasele şi în majoritatea regiunii, cu coasa împiedecată, cu arc de lemn le­gat dela mijlocul cozii spre vârf, spre a aşeza toate spicele într’o singură parte. Este o metodă ra­pidă şi se recomandă, şi unde păioasele au buruiană, ele rămâ­nând în brazdă sau polog să se usuce. După strânsul în snopi, se re­comandă greblatul şi strânsul spicelor la această­ metodă, căci altfel avem pierderi importante. Recoltatul cu secera se face în mai puţin© cazuri, mai mult în comunele de sub munte, este mai încet, intrând braţe multe la ha, dar­ este cu mai pu­ţine pierderi. De felul cum se face recoltatul depinde dacă avem mai multe sau mai puţine pierderi şi deci cantitate mai mare sau mai mi­că de produse la ha. Spicele să fie strânse prin echipe de pioneri şi elevi, de­oarece conform calculelor făcute de tov. ministru Vidraşcu, prin pierderea a unui spic la un m. p. se pierde 30.000 tone cereale la 4.000.000 ha. pe ţară.. Ori dacă să­ pierd 10 spice la 10 m. p. pierderea totală este de 300.000 tone cereale pe ţară, deci o cantitate importantă pen­tru economia ţării. Se impune deci să organizăm bine recoltatul sub îndrumarea Partidului cu sprijinul organi­zaţiilor de massă, a şcolilor, că­minelor culturale, întreprinderi­lor industriale etc. numai să du­cem această campanie la bun sfârşit. Sfaturile Populare comunale, ajutate de deputaţii poporului, au un rol important în organi­zarea strângerii recoltei cu mai puţine pierderi. Prin strângerea recoltei la timp şi cu mai puţine pierderi, vom obţine produse mai bune şi mai multe, vom îmbunătăţi hra­na ţărănimii muncitoare şi vom asigura hrana clasei munci­toare, care va produce mai mult pentru ţărănime, vom contribui la a­­cimentarea legăturilor între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, vom întări econo­mia ţării şi vom contribui la întărirea­ luptei pentru n­ave. PETRE MUNTEAN*­ Inginer şef al Sect/’ ani Agricole Regionale Sun»

Next