Lupta Sibiului, august 1951 (Anul 8, nr. 1901-1925)

1951-08-01 / nr. 1901

SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÄ! !#S­I Baia LUI a PMR SIBIU 3IONAL * Anul VIII — No. 1901 Miercuri, 1 August 1951 4 pagini — 4 Lei MieSCa1 ORGAN AL COMITETULUI REU ȘI AL SFATULUI POPUL/ 3 ION/ IR REI Colectarea laptelui şi a lânei trebue intensificată Grija pentru ridicarea nivelului­­de trai al celor ce muncesc şi aprovi­zionarea lor cu produse de larg con­sum, constitue una dintre preocu­pările de fiecare zi ale Partidului ,şi ale Guvernului nostru de demo­craţie populara. Această­ grijă este concretizata şi prin noul regim de colectare a laptelui, stabilit prin De­cretul Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale­­şi prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri din 25 Ianuarie 1951. Regimul colectării este alcătuit in spiritul luptei de clasă şi al întă­ririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, având ca scop aprovizionarea cu lapte a ora­şelor, a centrelor muncitoreşti­, a gră­diniţelor de copii, căminelor de zi, creşelor, instituţiilor, spitalelor şi asi­gurarea materiei prime industriei so­cialiste de produse lactate. Regiunea noastră se situează prin­tre primele regiuni care au impor­tanta sarcină de a da Industriei tex­tile materia primă necesară asigu­rării­ îmbrăcămintei celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Colectarea laptelui şi a lânei în regiunea noastră a început întriun mod organizat, convocându-se în nenumă­rate rânduri la Sfatul Popular Regior­gional, preşedinţii şi secretarii sfa­turilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale, împuterniciţii CSC-ului precum şi responsabilii organizaţiilor de massa« Dar CU toate prelucrările şi in­structajele făcute de Sfatul Popular Regional, o parte negativă, care a îngreunat realizarea planului de co­lectare a laptelui şi a lânei este că organele administrative raionale au­ făcut impunerile de lapte şi de lână pe baza unor documentaţii neprecise, birocratice, străine de teren. Aşa au făcut de pildă organele administra­tive ale sfaturilor populare ale co­munelor Porumbarul de Jos, din ra­ionul Sibiu, Sărata, Viştea de Sus, din raionul Făgăraş, unde agentul veterinar nu cunoştea inventarul viu al producătorilor sau în comuna Ră­şinari, raionul Sibiu, unde produ­cătorii care au peste 1.000 capete de ovine nu au fost impuşi după nu­mărul real. Asemenea cazuri sunt şi în comunele Voca de sus şi Arpa­­şul de jos, din raionul Făgăraş. In acţiunea de colectare a laptelui o contribuţie însemnată au dat com­i­­tetate raionale de partid, care au ţintit consfătuiri şi au dus muncă de lămurire cu ţăranii muncitori din co­munele regiunii noastre. Până la 15 Iulie 1951, s’a colectat pe regiune un procent de 34,Ido,o lapte de vacă, iar lapte de oaie şi capră un pro­cent de 32,60°,o­ Fruntaş pe regiune în colectarea laptelui este raionul Sighişoara, ur­mat de raionul Sebeş. Un exmplu de urmat este al comunei Voruml­, din raionul Mediaş, unde datorită muncii ele lămurire dusă de organi­zaţia de bază, predarea cotelor de lapte şi de lână se desfăşoară în­­tr’un spirit, patriotic. Printre primii la predarea cotelor se află şi Traian Munteanu, membru în organizaţia Frontul Plugarilor, care a predat cele 120 litri lapte cotă, Ion Buchete, care a predat 160 litri lapte şi Si­mion Grecu 74 litri lapte, predând peste cotă 12 litri lapte şi luându-şi angajamentul să ducă o muncă in­tensă de lămurire cu ţăranii munci­tori din copruna, la urna acestui angajament 24 de ţărani mtuncitori, printre care Gh. Suciu şi G. Ronţ­ia, după ce şi-au predat cotele de lapte şi de lână, au trecut să-şi valorifice prin cooperaţie surplusul de lapte, lână­, bovine­­şi legume. In coadă este raionul Făgăraş, ca­re are o serie de comune printre care şi Viştea de Sus, Ucea de Sus, Arpaşul de Jos, Oprea-Cârtişoara, Drăguş, Corbi, Netotu şi altele, care nu au realizat decât între 4—10 °/o din planul de colectări. Dacă aceste comune sunt codaşe, greşala este şi a organizaţiilor de bază şi a sfaturi­lor populare comunale, care nu au dus suficientă muncă politică de lă­murire a ţăranilor muncitori spre a le arăta importanţa predării cote­lor de lapte şi de lâna. O lipsă serioasă este şi a coope­rativelor, care folosesc metode biro­cratice de ţinerea evidenţei colectări­lor de lapte. De exemplu în raionul Făgăraş, între evidenţa CSC-ului şi a cooperaţiei sunt diferenţe de cel puţin 300.000 litri, fapt care denotă că organele cooperaţiei nu au o evi­denţă clară. Acelaşi lucru se poate spune despre uniunile cooperativelor raionale din Sibiu, Sebeş şi Agnita, care au cantităţi de lapte colectat cu 10 m/o mai mult decât cel trecut în evidenţă. In ceea ce priveşte colectarea lănei au fost fixate cinci centre şi şase­ echipe care până în 12 August a. c., se ocupă cu colectarea şi predarea lânei. Acolo unde munca s’a desfă­­şu­rat în condiţiuni bune, unde orga­nizaţiile­ de bază au îndrumat în permanenţă organele administrative, colectarea lânei s’a făcut în procent de 100 °/o, cum sunt de pildă comu­nele Râul Sadului, Haşag, Lovnic, Apaldul de Sus, Criţ, Ţîgmandru, Măgheruş, Laslea, Ighiş, Zlagna şi Nadeş. Dacă acestea sunt comunele fruntaşe, apoi sunt şi comune ca Boita, Tălmăcel şi Porceşti din raio­nul Sibiu, Cobor, Grânaru, Toderiţa şi Rucăr, din raionul Făgăraş, Poiana, din raionul Sebeş, unde organizaţiile de bază, comitetele executive ale sfa­turilor populare şi DCA-ul nu au dat destulă importanţă colectării lânei, lipsă în urma căreia din planul de colectare a lânei pe regiune a fost realizat abia 55°/o. Sfaturile populare raionale, împu­terniciţii raionali ai CSC-ului, preşe­dinţii sfaturilor populare comunale şi colectorii trebue să ducă o intensă muncă politică de massă în rândurile ţăranilor muncitori pentru ca colec­tarea laptelui şi a lânei să fie in­tensificată iar planul de colectări să fie îndeplinit şi chiar depăşit în timpul stabilit. Comitetele raionale de partid, or­ganizaţiile de bază şi sfaturile popu­lare, organizaţiile de nlassă din re­giunea noastră, trebue să privească cu toată răspunderea problema înde­plinirii planului de colectare a lapte­lui şi a lânei. Comitetele raionale de partid, sfaturile populare şi orga­nizaţiile de bază, trebue să ducă o intensă muncă de lămurire cu ţăranii muncitori şi sa le arate că această măsură este în interesul clasei mun­citoare şi a ţărănimii muncitoare, în interesul ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, al îndeplinirii primului nostru Plan Cincinal, al construirii socialismului și apărari­i­­fricii. Delegaţii celui de al treilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor sosesc la Berlin BERLIN, 1 (Agerpres).­­ După cum anunţă TASS, la 29 iulie au sosit la Berlin, pentru a participa la cel de al treilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace, delegaţiile de tineret din India, Indonezia, Iran, Cuba, Africa de Nord, Irlanda, R. P. Bulgaria, Franţa şi R. Cehoslovacă. La Berlin a sosit deasemenea dirijorul Teatrului Mare al URSS, Faier, laureat al premiului Stalin, care va dirija orchestra simfonică a postului de radio al Germaniei Centrale în cursul programului inter­pretat de școala coreografică a Teatrului Mare al URSS. Fruntaşi ai întrecerii in cinstea zilei de 23 August Lucrează în contul anului 1952 Avântaţi in întrecere socialistă In cinstea zilei de 23 August, muncito­rii de la uzina .Independenţa” din Si­biu, obţin zilnic importante depăşiri de norme. Turnătorii Tom­a Ordeanu, Dumitru Timar, Gustav Birthelmer, strungarii Ioan Bartel, Jos­f Fleischer, şi alţii, depăşesc zilnic normele cu 150—200 la sută, reuşind prin depăşirile de norme să îndeplinească planurile in­dividuale pe întreg anul şi să lucreze în contul anului 1952. Rezultatul obţinut în muncă de a­­ceşti fruntaşi se datoreşte unei bune organizări a lucrului­, eliminării tim­pilor morţi şi ajutorului pe care îl primesc din partea tehnicienilor şi in­ginerilor. Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ secretar general al CC al Partidului Muncitoresc Român Bucureşti Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej Astăzi se împlinesc doi ani de la în­fiinţarea gospodăriei agricole colec­tive „Ogorul Roşu” din comuna Las­lea, raionul Sighişoara, regiunea Si­biu. Noi membrii gospodăriei colective aducem călduroase mulţumiri Partidu­lui nostru drag pentru îndrumarea ce ne-a dat-o de a trece de la mica gospodărie individuală la marea gos­podărie colectivă, spre făurirea unei vieţi mai bune nouă şi copiilor no­­ştri. In decursul acestor doi ani gospo­­daria noastră a progresat mult dato­rită muncii colectiviştilor şi ajutorului primit din partea Partidului, care ne-a sprijinit zi de zi. De aceea gândul nostru se îndreap­tă cu recunoştinţă către conducătorul partidului nostru, către CC al Parti­dului şi ne angajăm să răsplătim a­­jutorul preţios ce l-am primit până acum, muncind cu şi mai mar­e râvnă pentru a obţine recolte şi mai boga­te, luptând în acest fel pentru întări­rea şi apărarea păcii. Consiliul de conducere al gospodă­riei colective „Ogorul Roşu", comuna Laslea, raionul Sighișoara: Aron A­­lexandru, președinte, Ioan Cârlan, Ioan Martini, Gotica Silvia, Augustin Ciorogaru, membri. Să grăbim lucrările de recoltare, treeriş şi desmiriştit! Campania de vară Când SMT-ul nu-şi respectă angajamentele la Racoviţa In ziua de 14 iulie 1951, a înce­put recoltarea păroaselor în comuna Racoviţa raionul Sibiu. Fiind o comu­nă de munte, unde coacerea cerea­lelor se face cu întârziere şi anul acesta timpul fiind favo­rabil desvoltării şi maturizării cerea­lelor,, a început recoltarea lor mai înainte cu câteva zile. Recoltarea a început cu orzul de primăvară, care este bine desvoltat. Toate cele 4 ha de orz ce au fost însămânţate în primăvară au fost re­coltate într-o singură zi. La 25 iulie a început freerişul ce­realelor atât în sectorul individual cât şi în sectorul socialist. Ariile au fost dotate cu tot materialul necesar, atât pentru efectuarea muncilor în condiţiuni optime, asigurarea securi­tăţii contra incendiilor, cât şi po­sturi sanitare de prim ajutor, unde, în cadrul muncilor voluntare, au fost în­­cadraţi pe lângă personalul sanitar de specialitate şi elevii şcoalelor medii- ROMULUS DANILA coresp. Un rol covârşitor în îndrumarea ţă­rănimii muncitoare spre aplicarea mun­cii m­ecanizate îl au staţiunile de ma­şini şi tractoare. Pentru a-şî îndepli­ni cu cinste acest rol important, SMT-urile trebue să respecte con-­ tractele încheiate cu gospodăriile co­lective sau cu ţăranii întovărăşiţi, fă-' când lucrările la timp şi în bune con­­diţiuni. Din nefericire însă nu toate SMT- urile au reuşit să se ridice la înălţi­mea sarcinilor ce le revin. Aşa de e­­xemplu SMT-ul din Sighişoara nu a reuşit să termine repararea tuturor maşinilor, până la datele stabilite prin Hotărîrea CC al PMR şi a Gu­vernului din 24 Mai a. c. şi cu toate că terminarea întregului parc de ma­şini şi tractoare a întârziat, reparatul sa făcut şi de proastă calitate. Aceas­ta s'a putut constata odată cu înce­perea secerişului la gospodăria colec­tivă „Flacăra", din comuna Şaroş, un­de o brigadă de tractorişti aparţi­nând SMT-ului Sighişoara, a secerat în două zile un singur hectar cu grâu, făcând risipe de paie şi boabe. Cu secerătoarea stricată şi neprice­­jpându-se a o piune în funcţie, tracto­riştii au renunţat de a mai continua seceratul celor 30 hectare cu grâu a gospodăriei, prevăzute în contract­ La gospodăria colectivă „Steagul Ro­şu" din comuna Proştea Mare, raio­nul Mediaş, secerişul s'a făcut de membrii gospodăriei tară ca ei să primească sprijinul SMT-ului, care prin contract şi-a luat răspunderea de a le secera 60 hectare cu grâu- SMT-ul Sighişoara n'a trimis secer­i­­tori nici la gospodăria colectivă „Partizanii Păcii“ din comuna Moş­na, cu toate că trebuia să le secere 57 hectare păioase, iar după ce membrii gospodăriei colective „Partizanii Pă­cii“ au terminat singuri seceratul cu coase şi seceri, tractoriştii SMT-ului Sighişoara, s-au apucat de desmiriş­­tit, reuşind ca în două zile să des­­miriştească doar un singur hectar. Un caz asemănător de neglijenţă faţă de contractele încheiate cu gospodăriile colective e şi acela de la gospodăria colectivă „30 Decembrie" din comu­na Şeica Mare, unde SMT-ul trebuia să secere 90 hectare cu grâu şi nu şi-a respectat angajamentul prevăzut în contract­ Deasemeni se întâmpină greutăţi din partea SMT-ului Sighişoara şi în momentul de faţă când se dă bă­tălia pentru treeratul păroaselor. Ast­fel, batoza trimisă de SMT la gos­podăria colectivă „23 August“ din comuna Buia nu a fost pusă în func­ţie din cauza lipsei unei ţevi de asi­gurare a eşapamentului. Deasemenea batoza trimisă de SMT la gospodă­ria colectivă „Nicolae Bălcescu“ din com­una Nemşa, nu a avut la site fatele necesare, din care cauză nu funcţiona bine iar în comuna Axenie Sever, batoza SMT-ului nefiind bine reparată a aruncat o mare cantitate de boabe, odată cu paiele şi pleava. Toate aceste lipsuri pe care le are in muncă SMT-ul Sighişoara do­vedesc din plin că conducerea SMT- ului nu a luat în serios sarcinile fixate prin Hotărîre şi nu a con­trolat amănunţit felul cum s’a făcut repararea întregului parc de maşini. Faptele, arătate mai sus nu pot con­stitui pilde bune pentru ţăranii săraci şi mijlocaşi, de a vedea în SMT un ajutor. Conducerea SMT Sighişoara, tre­bue să ia grabnice măsuri de îmbu­nătăţire a muncii şi îndeplinirea promptă a sarcinilor ce-i revin în acest raion. ANTON DOBOȘ coresp. Sportivii din Făc­âraş muncesc pe ogoare Nouă brigăzi compuse din 180 sportivi din colectivele Meta­lul Nitramonia, Metalul Ocea, Progresul, Locomotiva şi Spar­tak din Făgăraş, s-au deplasat la gospodăria Agricolă de Stat Şercăiţa, pentru a sprijini mun­ca­ de recoltare. Ajunşi pe teren, cei 180 spor­tivi făgărăşeni au strâns ma­zărea de­­pe o suprafaţă de­­1 ha. Pe brigăzi s’a evidenţiat cea a Progresului şi Metalul Nitra­­monia , iar dintre sportivi tov. Otilia Ginea (Locomotiva), Lu­­creţia Şandru, Dumitru Mungiu şi Ştefan Horst (Progresul). Ni­­ţescu, Secheli,­­ Bălaam şi Ci­is­­tescu (Metalul Nitramonia) şi tov. Nica, Ştefan, profesor de sigduertu b. fisnoai-to - Fagaraş. Doi ani dela înfiinţarea gospodăriei agricole colective „Ogorul Roşu“ din Laslea, raionul Sighişoara danie colectivă au adresat o­rele­. VI . I .­il I .. r ... La 24 iulie a. c­, s-au împlinit doi ani dela înfiinţarea gospodăriei co­lective „Ogorul Roşu” din comuna Laslea raionul Sighişoara. Cu acest prilej colectiviştii din această gospo­gramă tovarăşului GH. Gheorghiu Dej, exprimându-şi mulţumirea faţă de Partid care a deschis calea ţărănimii muncitoare spre o viaţă fericită. Ţăranii săraci din Armeni, îşi predau cota In satul Armeni, raionul Sibiu, se­cerişul grâului este pe terminate. Pri­mii care şi-au adus grâul la arie pen­­tru treeriş , care şi-au­ predat cota cuvenită statului, la baza de recep­ţie au fost: Ioan Grila, Niculae Bra­­tu, Ioan Bratu şi Ion Roşea, ţărani să­­­raci.

Next