Lupta Sibiului, august 1951 (Anul 8, nr. 1901-1925)
1951-08-01 / nr. 1901
SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÄ! !#SI Baia LUI a PMR SIBIU 3IONAL * Anul VIII — No. 1901 Miercuri, 1 August 1951 4 pagini — 4 Lei MieSCa1 ORGAN AL COMITETULUI REU ȘI AL SFATULUI POPUL/ 3 ION/ IR REI Colectarea laptelui şi a lânei trebue intensificată Grija pentru ridicarea niveluluide trai al celor ce muncesc şi aprovizionarea lor cu produse de larg consum, constitue una dintre preocupările de fiecare zi ale Partidului ,şi ale Guvernului nostru de democraţie populara. Această grijă este concretizata şi prin noul regim de colectare a laptelui, stabilit prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionaleşi prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri din 25 Ianuarie 1951. Regimul colectării este alcătuit in spiritul luptei de clasă şi al întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, având ca scop aprovizionarea cu lapte a oraşelor, a centrelor muncitoreşti, a grădiniţelor de copii, căminelor de zi, creşelor, instituţiilor, spitalelor şi asigurarea materiei prime industriei socialiste de produse lactate. Regiunea noastră se situează printre primele regiuni care au importanta sarcină de a da Industriei textile materia primă necesară asigurării îmbrăcămintei celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Colectarea laptelui şi a lânei în regiunea noastră a început întriun mod organizat, convocându-se în nenumărate rânduri la Sfatul Popular Regiorgional, preşedinţii şi secretarii sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale, împuterniciţii CSC-ului precum şi responsabilii organizaţiilor de massa« Dar CU toate prelucrările şi instructajele făcute de Sfatul Popular Regional, o parte negativă, care a îngreunat realizarea planului de colectare a laptelui şi a lânei este că organele administrative raionale au făcut impunerile de lapte şi de lână pe baza unor documentaţii neprecise, birocratice, străine de teren. Aşa au făcut de pildă organele administrative ale sfaturilor populare ale comunelor Porumbarul de Jos, din raionul Sibiu, Sărata, Viştea de Sus, din raionul Făgăraş, unde agentul veterinar nu cunoştea inventarul viu al producătorilor sau în comuna Răşinari, raionul Sibiu, unde producătorii care au peste 1.000 capete de ovine nu au fost impuşi după numărul real. Asemenea cazuri sunt şi în comunele Voca de sus şi Arpaşul de jos, din raionul Făgăraş. In acţiunea de colectare a laptelui o contribuţie însemnată au dat comitetate raionale de partid, care au ţintit consfătuiri şi au dus muncă de lămurire cu ţăranii muncitori din comunele regiunii noastre. Până la 15 Iulie 1951, s’a colectat pe regiune un procent de 34,Ido,o lapte de vacă, iar lapte de oaie şi capră un procent de 32,60°,o Fruntaş pe regiune în colectarea laptelui este raionul Sighişoara, urmat de raionul Sebeş. Un exmplu de urmat este al comunei Voruml, din raionul Mediaş, unde datorită muncii ele lămurire dusă de organizaţia de bază, predarea cotelor de lapte şi de lână se desfăşoară într’un spirit, patriotic. Printre primii la predarea cotelor se află şi Traian Munteanu, membru în organizaţia Frontul Plugarilor, care a predat cele 120 litri lapte cotă, Ion Buchete, care a predat 160 litri lapte şi Simion Grecu 74 litri lapte, predând peste cotă 12 litri lapte şi luându-şi angajamentul să ducă o muncă intensă de lămurire cu ţăranii muncitori din copruna, la urna acestui angajament 24 de ţărani mtuncitori, printre care Gh. Suciu şi G. Ronţia, după ce şi-au predat cotele de lapte şi de lână, au trecut să-şi valorifice prin cooperaţie surplusul de lapte, lână, bovineşi legume. In coadă este raionul Făgăraş, care are o serie de comune printre care şi Viştea de Sus, Ucea de Sus, Arpaşul de Jos, Oprea-Cârtişoara, Drăguş, Corbi, Netotu şi altele, care nu au realizat decât între 4—10 °/o din planul de colectări. Dacă aceste comune sunt codaşe, greşala este şi a organizaţiilor de bază şi a sfaturilor populare comunale, care nu au dus suficientă muncă politică de lămurire a ţăranilor muncitori spre a le arăta importanţa predării cotelor de lapte şi de lâna. O lipsă serioasă este şi a cooperativelor, care folosesc metode birocratice de ţinerea evidenţei colectărilor de lapte. De exemplu în raionul Făgăraş, între evidenţa CSC-ului şi a cooperaţiei sunt diferenţe de cel puţin 300.000 litri, fapt care denotă că organele cooperaţiei nu au o evidenţă clară. Acelaşi lucru se poate spune despre uniunile cooperativelor raionale din Sibiu, Sebeş şi Agnita, care au cantităţi de lapte colectat cu 10 m/o mai mult decât cel trecut în evidenţă. In ceea ce priveşte colectarea lănei au fost fixate cinci centre şi şase echipe care până în 12 August a. c., se ocupă cu colectarea şi predarea lânei. Acolo unde munca s’a desfăşurat în condiţiuni bune, unde organizaţiile de bază au îndrumat în permanenţă organele administrative, colectarea lânei s’a făcut în procent de 100 °/o, cum sunt de pildă comunele Râul Sadului, Haşag, Lovnic, Apaldul de Sus, Criţ, Ţîgmandru, Măgheruş, Laslea, Ighiş, Zlagna şi Nadeş. Dacă acestea sunt comunele fruntaşe, apoi sunt şi comune ca Boita, Tălmăcel şi Porceşti din raionul Sibiu, Cobor, Grânaru, Toderiţa şi Rucăr, din raionul Făgăraş, Poiana, din raionul Sebeş, unde organizaţiile de bază, comitetele executive ale sfaturilor populare şi DCA-ul nu au dat destulă importanţă colectării lânei, lipsă în urma căreia din planul de colectare a lânei pe regiune a fost realizat abia 55°/o. Sfaturile populare raionale, împuterniciţii raionali ai CSC-ului, preşedinţii sfaturilor populare comunale şi colectorii trebue să ducă o intensă muncă politică de massă în rândurile ţăranilor muncitori pentru ca colectarea laptelui şi a lânei să fie intensificată iar planul de colectări să fie îndeplinit şi chiar depăşit în timpul stabilit. Comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază şi sfaturile populare, organizaţiile de nlassă din regiunea noastră, trebue să privească cu toată răspunderea problema îndeplinirii planului de colectare a laptelui şi a lânei. Comitetele raionale de partid, sfaturile populare şi organizaţiile de bază, trebue să ducă o intensă muncă de lămurire cu ţăranii muncitori şi sa le arate că această măsură este în interesul clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare, în interesul ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, al îndeplinirii primului nostru Plan Cincinal, al construirii socialismului și apărariifricii. Delegaţii celui de al treilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor sosesc la Berlin BERLIN, 1 (Agerpres). După cum anunţă TASS, la 29 iulie au sosit la Berlin, pentru a participa la cel de al treilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace, delegaţiile de tineret din India, Indonezia, Iran, Cuba, Africa de Nord, Irlanda, R. P. Bulgaria, Franţa şi R. Cehoslovacă. La Berlin a sosit deasemenea dirijorul Teatrului Mare al URSS, Faier, laureat al premiului Stalin, care va dirija orchestra simfonică a postului de radio al Germaniei Centrale în cursul programului interpretat de școala coreografică a Teatrului Mare al URSS. Fruntaşi ai întrecerii in cinstea zilei de 23 August Lucrează în contul anului 1952 Avântaţi in întrecere socialistă In cinstea zilei de 23 August, muncitorii de la uzina .Independenţa” din Sibiu, obţin zilnic importante depăşiri de norme. Turnătorii Toma Ordeanu, Dumitru Timar, Gustav Birthelmer, strungarii Ioan Bartel, Josf Fleischer, şi alţii, depăşesc zilnic normele cu 150—200 la sută, reuşind prin depăşirile de norme să îndeplinească planurile individuale pe întreg anul şi să lucreze în contul anului 1952. Rezultatul obţinut în muncă de aceşti fruntaşi se datoreşte unei bune organizări a lucrului, eliminării timpilor morţi şi ajutorului pe care îl primesc din partea tehnicienilor şi inginerilor. Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ secretar general al CC al Partidului Muncitoresc Român Bucureşti Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej Astăzi se împlinesc doi ani de la înfiinţarea gospodăriei agricole colective „Ogorul Roşu” din comuna Laslea, raionul Sighişoara, regiunea Sibiu. Noi membrii gospodăriei colective aducem călduroase mulţumiri Partidului nostru drag pentru îndrumarea ce ne-a dat-o de a trece de la mica gospodărie individuală la marea gospodărie colectivă, spre făurirea unei vieţi mai bune nouă şi copiilor noştri. In decursul acestor doi ani gospodaria noastră a progresat mult datorită muncii colectiviştilor şi ajutorului primit din partea Partidului, care ne-a sprijinit zi de zi. De aceea gândul nostru se îndreaptă cu recunoştinţă către conducătorul partidului nostru, către CC al Partidului şi ne angajăm să răsplătim ajutorul preţios ce l-am primit până acum, muncind cu şi mai mare râvnă pentru a obţine recolte şi mai bogate, luptând în acest fel pentru întărirea şi apărarea păcii. Consiliul de conducere al gospodăriei colective „Ogorul Roşu", comuna Laslea, raionul Sighișoara: Aron Alexandru, președinte, Ioan Cârlan, Ioan Martini, Gotica Silvia, Augustin Ciorogaru, membri. Să grăbim lucrările de recoltare, treeriş şi desmiriştit! Campania de vară Când SMT-ul nu-şi respectă angajamentele la Racoviţa In ziua de 14 iulie 1951, a început recoltarea păroaselor în comuna Racoviţa raionul Sibiu. Fiind o comună de munte, unde coacerea cerealelor se face cu întârziere şi anul acesta timpul fiind favorabil desvoltării şi maturizării cerealelor,, a început recoltarea lor mai înainte cu câteva zile. Recoltarea a început cu orzul de primăvară, care este bine desvoltat. Toate cele 4 ha de orz ce au fost însămânţate în primăvară au fost recoltate într-o singură zi. La 25 iulie a început freerişul cerealelor atât în sectorul individual cât şi în sectorul socialist. Ariile au fost dotate cu tot materialul necesar, atât pentru efectuarea muncilor în condiţiuni optime, asigurarea securităţii contra incendiilor, cât şi posturi sanitare de prim ajutor, unde, în cadrul muncilor voluntare, au fost încadraţi pe lângă personalul sanitar de specialitate şi elevii şcoalelor medii- ROMULUS DANILA coresp. Un rol covârşitor în îndrumarea ţărănimii muncitoare spre aplicarea muncii mecanizate îl au staţiunile de maşini şi tractoare. Pentru a-şî îndeplini cu cinste acest rol important, SMT-urile trebue să respecte con- tractele încheiate cu gospodăriile colective sau cu ţăranii întovărăşiţi, fă-' când lucrările la timp şi în bune condiţiuni. Din nefericire însă nu toate SMT- urile au reuşit să se ridice la înălţimea sarcinilor ce le revin. Aşa de exemplu SMT-ul din Sighişoara nu a reuşit să termine repararea tuturor maşinilor, până la datele stabilite prin Hotărîrea CC al PMR şi a Guvernului din 24 Mai a. c. şi cu toate că terminarea întregului parc de maşini şi tractoare a întârziat, reparatul sa făcut şi de proastă calitate. Aceasta s'a putut constata odată cu începerea secerişului la gospodăria colectivă „Flacăra", din comuna Şaroş, unde o brigadă de tractorişti aparţinând SMT-ului Sighişoara, a secerat în două zile un singur hectar cu grâu, făcând risipe de paie şi boabe. Cu secerătoarea stricată şi nepricejpându-se a o piune în funcţie, tractoriştii au renunţat de a mai continua seceratul celor 30 hectare cu grâu a gospodăriei, prevăzute în contract La gospodăria colectivă „Steagul Roşu" din comuna Proştea Mare, raionul Mediaş, secerişul s'a făcut de membrii gospodăriei tară ca ei să primească sprijinul SMT-ului, care prin contract şi-a luat răspunderea de a le secera 60 hectare cu grâu- SMT-ul Sighişoara n'a trimis seceritori nici la gospodăria colectivă „Partizanii Păcii“ din comuna Moşna, cu toate că trebuia să le secere 57 hectare păioase, iar după ce membrii gospodăriei colective „Partizanii Păcii“ au terminat singuri seceratul cu coase şi seceri, tractoriştii SMT-ului Sighişoara, s-au apucat de desmiriştit, reuşind ca în două zile să desmiriştească doar un singur hectar. Un caz asemănător de neglijenţă faţă de contractele încheiate cu gospodăriile colective e şi acela de la gospodăria colectivă „30 Decembrie" din comuna Şeica Mare, unde SMT-ul trebuia să secere 90 hectare cu grâu şi nu şi-a respectat angajamentul prevăzut în contract Deasemeni se întâmpină greutăţi din partea SMT-ului Sighişoara şi în momentul de faţă când se dă bătălia pentru treeratul păroaselor. Astfel, batoza trimisă de SMT la gospodăria colectivă „23 August“ din comuna Buia nu a fost pusă în funcţie din cauza lipsei unei ţevi de asigurare a eşapamentului. Deasemenea batoza trimisă de SMT la gospodăria colectivă „Nicolae Bălcescu“ din comuna Nemşa, nu a avut la site fatele necesare, din care cauză nu funcţiona bine iar în comuna Axenie Sever, batoza SMT-ului nefiind bine reparată a aruncat o mare cantitate de boabe, odată cu paiele şi pleava. Toate aceste lipsuri pe care le are in muncă SMT-ul Sighişoara dovedesc din plin că conducerea SMT- ului nu a luat în serios sarcinile fixate prin Hotărîre şi nu a controlat amănunţit felul cum s’a făcut repararea întregului parc de maşini. Faptele, arătate mai sus nu pot constitui pilde bune pentru ţăranii săraci şi mijlocaşi, de a vedea în SMT un ajutor. Conducerea SMT Sighişoara, trebue să ia grabnice măsuri de îmbunătăţire a muncii şi îndeplinirea promptă a sarcinilor ce-i revin în acest raion. ANTON DOBOȘ coresp. Sportivii din Făcâraş muncesc pe ogoare Nouă brigăzi compuse din 180 sportivi din colectivele Metalul Nitramonia, Metalul Ocea, Progresul, Locomotiva şi Spartak din Făgăraş, s-au deplasat la gospodăria Agricolă de Stat Şercăiţa, pentru a sprijini munca de recoltare. Ajunşi pe teren, cei 180 sportivi făgărăşeni au strâns mazărea depe o suprafaţă de1 ha. Pe brigăzi s’a evidenţiat cea a Progresului şi Metalul Nitramonia , iar dintre sportivi tov. Otilia Ginea (Locomotiva), Lucreţia Şandru, Dumitru Mungiu şi Ştefan Horst (Progresul). Niţescu, Secheli, Bălaam şi Ciistescu (Metalul Nitramonia) şi tov. Nica, Ştefan, profesor de sigduertu b. fisnoai-to - Fagaraş. Doi ani dela înfiinţarea gospodăriei agricole colective „Ogorul Roşu“ din Laslea, raionul Sighişoara danie colectivă au adresat orele. VI . I .il I .. r ... La 24 iulie a. c, s-au împlinit doi ani dela înfiinţarea gospodăriei colective „Ogorul Roşu” din comuna Laslea raionul Sighişoara. Cu acest prilej colectiviştii din această gospogramă tovarăşului GH. Gheorghiu Dej, exprimându-şi mulţumirea faţă de Partid care a deschis calea ţărănimii muncitoare spre o viaţă fericită. Ţăranii săraci din Armeni, îşi predau cota In satul Armeni, raionul Sibiu, secerişul grâului este pe terminate. Primii care şi-au adus grâul la arie pentru treeriş , care şi-au predat cota cuvenită statului, la baza de recepţie au fost: Ioan Grila, Niculae Bratu, Ioan Bratu şi Ion Roşea, ţărani săraci.