Lupta Sibiului, septembrie 1951 (Anul 8, nr. 1926-1951)

1951-09-01 / nr. 1926

Pagina 3 A. A. JDANOV an proeminent constructor al partidului şi statului Acum trei ani, la 31 August 1948, Partidul Bolşevic şi întregul popor sovietic a fost lovit de o mare du­rere: din rândurile nucleului condu­cător al Partidului Bolşevic, în frun­tea căruia stă tovarăşul Stalin, moar­tea a smuls pe uimi dintre cei mai de vază constructori ai Partidului și Statului Sovietic — pe Andrei Alexandrovici Jdanov. * Întreaga viaţă a lui Andrei Alexandrovici este un exemplu ani­mator de slujire devotată cauzei co­­muniismului. Din anii tinereţii el este legat de Partidul Bolşevic. In ilegali­tatea bolşevică, în zilele de pregă­tire şi înfăptuire a Revoluţiei din Oc­tombrie, în anii războiului civil, în anii muncii grele de Partid în Ural, Tver, Gorki, Leningrad — întotdea­una şi pretutindeni, oriunde l-ar fi trimis Partidul, tovarăşul Jdanov s’a dovedit a fi un bolşevic stalinist consecvent. Tovarăşul Jdanov, a fost neîmpăcat faţă de duşmanii Par­tidului şi poporului, a dus o luptă necruţătoare împotriva troţkiştilor şi altor trădători. întreaga lui activitate multilaterală a fost pătrunsă de o profundă principialitate bolşevică, de nemărginit devotament faţă de partid, faţă de tovarăşul Stalin. Tovarăşul Jdanov a fost unul din cei mai de vază teoreticieni mar­xişti, dintre cei mai talentaţi propa­gandişti ai ideilor lui Lenin şi Stalin. El lucra neobosit în vederea edu­cării comuniste a oamenilor sovietici, însufleţea pe oamenii ştiinţei şi ar­tei, pe activiştii propagandei şi pre­sei şi îi îndemna să slujească cu ab­negaţie măreţei cauze a lui Lenki şi Stalin. Măreaţa învăţătură marxist-leninis­­tă, sublinia tovarăşul Jdanov, a deve­nit la noi o învăţătură a întregului po­por. Ea constitue fundamentul trai­nic pe care trebue să înflorească­ filosofia noastră. Tovarăşul Jdanov îi învăţa pe scriitorii sovietici să zugrăvească pe eroii socialismului, să privească cu curaj la ziua de mâine şi totodată să lupte activ pentru cultura limbii, pentru o înaltă măestrie artistică. Cuvântările tovarăşului Jdanov a­­supra revistei „Zvezda” şi „Lenin­grad”, în chestiunile desvumării mu­zicii sovietice au jucat şi joacă un rol dintre cele mai importante în în­florirea literaturii şi artei sovietice. Biciuind lipsa de principialitate, tovarâşul Jdanov învaţă pe scriitorii, compozitorii şi muzicienii sovietici să lupte pentru un înalt conţinut ideologic al operelor, demn de mă­reaţa epocă stalintistă. Poporul sovietic a cunoscut pe An­drei Alexandrovici ca un înflăcărat patriot al Patriei sale, ca an interna­ţionalist proletar, ca unul dintre cei mai de vază activişti ai mişcării mun­citoreşti internaţionale. El şi-a iubit fierbinte poporul său, Patria sa. La ce mândrie spunea el: „Fiecare zi înalţă poporul nostru tot mai sus şi mai sus. Astăzi noi nu mai suntem cei ce am fost ieri, iar mâine nu vom mai fi cei ce am fost astăzi!” Andrei Alexandrovici Jdanov a fost un luptător pasionat pentru cau­za păcii. In raportul de la consfătu­irea reprezentanţilor câtorva par­­tide comuniste din 1947, el a desfă­şurat programul stalinist de luptă pentru întărirea forţelor păcii şi de­mocraţiei. Forţele care apără pacea, spunea tovarăşul Jdanov, sunt atât de însemnate şi de mari, încât dacă aceste forţe vor fi perseverente şi ferme planurile agresorilor vor su­feri un eşec total. Andrei Alexandrovici Jdanov a fost un activist de tip leninist-sta- Hnist care şi-a consacrat întreaga sa viaţă clocotitoare pentru binele popo­­rului muncitor. Aşa va trăi el etern în inimile întregii omenirii muncitoa­re. (Agerpres). (din „Ogoniok”) „LUPTA SIBIULUI” Am văzut viaţa îmbelşugată şi fericită a colhoznicilor din Uniunea Sovietică Sunt fericită pentru că am a­­vut marea cinste să fac parte din delegaţia de ţărani munci­tori români, care au vizitat U­­niunea Sovietică, ţara care a construit pentru prima oară so­cialismul. De la început trebue să aduc cele mai călduroase mulţumiri partidului nostru, care a avut încredere în mine şi mi-a făcut această cinste. Trebue să aduc mulţumiri guvernului sovietic, care mi-a dat posibilitatea să văd măreţele realizări ale oame­nilor sovietici, a oamenilor care muncesc pentru a creia o viaţă fericită şi îmbelşugată, aşa cum nu se mai găseşte pe pământ. De la Moscova până la Geor­gia, am putut vedea că po­porul sovietic munceşte cu în­sufleţire pentru construirea co­munismului. Pe unde hoardele fasciste au distrus totul, astăzi se văd sate, oraşe făcute din nou. Fabrici mari se ridică ca din pământ. Totul pare un ade­vărat şantier, unde se constru­ieşte mereu, unde tot ce se face e numai şi numai pentru pace. In Georgia am vizitat mai mul­te sovhozuri şi colhozuri precum şi institute. Am văzut pe col­hoznicul Ivanovici, de la colho­zul Cear-Vianu, raionul Telari cu 5 copii, din care 4 au termi­nat şcoli superioare, cum mun­ceşte plin de încredere, reuşind ca de pe suprafaţa de loc ce o are în primire de la brigada res­pectivă, să obţină o recoltă du­blă, pe o suprafaţă d© 1/2 ha viţă de vie el a reuşit să ob­ţină 8.000 kg struguri. Tot prin Republica Socialistă Sovietică Georgia, la colhozul Stoman, ra­ionul Logodesc, am văzut cum­ colhoznicii depăşesc planul la recoltarea ceaiului. Au reuşit să obţină un venit de 5 milioane opt sute de mii ruble din recol­ta ceaiului. Tot în acel colhoz se construeşte o sală de teatru, o şcoală, 4 magazii pentru ce­reale şi o uscătorie de tutun. Toate acestea dovedesc că po­porul sovietic munceşte pentru apărarea păcii. Orice om de bună credinţă îşi dă seama că aceste realizări şi toată munca depusă de aceşti oameni, nu es­te decât pentru a făuri o viaţă fericită şi plină de belşug. Ei urmează cuvintele tovarăşului Stalin, care spune tuturor oame­nilor muncii că dacă vor lua în propriile lor mâini cauza păcii, pacea va fi menţinută. Oamenii sovietici ţin c­u tărie în mâinile lor această cauză şi sunt siguri că o vor duce cu succes până la caspăt. Această frumoasă călătorie pe mine mi’a învăţat mult. Şi acum, întoarsă în gospodăria colectivă de unde am plecat, dup muncă de lămuri­re de la om la om, spunându-le despre viaţa fericită a colhozni­cilor din Uniunea Sovietică. Trăiască marele stegar al pă­cii, cel mai iubit prieten al oa­menilor muncii din lumea în­treagă, Iosif Vissarionovici Stalin. VIORELIA MONDOC gospodăria agricolă colectivă „Gh. Doja” Bărcuţ, raionul Agnita ­ SPORT „Cupa 7 Noembrie“ handbal at regiunea Sibiu La iniţiative comisiei de handbal de pe lângă CCFS regiunea Sibiu, s-a iniţiat o competiţie în cinstea zilei de 7 Noembrie, la care participa toate raioanele şi oraşele din regiunea Si­biu, unele oraşe şi raioane chiar cu câte două echipe. Competiţia a înce­put la data de 5 August şi se va ter­mina la data de 28 Octombrie 1951. La această competiţie participa ur­mătoarele colective sportive mascu­line: Flamura Roşie şi Metalul Inde­pendenţa din Sibiu, Flamura Roşie din Agnita, Progresul­ Făgăraş, Flamura Roşie Cisnădie, Flamura Roşie-Sebeş şi Spartak-Sighişoara, iar la fete: Pro­­gresul-Sibiu, Flamura Roşie-Agnita, Sparta-Mediaş şi Flamura Roşie-Sebeş. Spiritul de sportivitate a celor ce se întâlnesc în această întrecere este demn de toată admiraţia iar jocurile au tehnica atât de avansată încât pot egala jocuri de divizie. Colectivele în general sunt de forțe egale de aceea scorurile sunt destul de strânse, iar în ce privește spectatorii care vizionează aceste jocuri, am pu­tea spune că într'adevăr sau ajuns la cifre record, în special la Făgăraş, unde numărul celor ce asistă întrece de 1.500 iar la Agnita şi Sebeş s-a a­­juns în jurul aceleiaşi cifre. Handbalul a devenit în regiunea Sibiu, şi în special în raioanele Fă­găraş, Sebeş şi Agnita, un concurent serios al fotbalului. Care rău poate oferi faze mai spectaculoase ca hand­balul. La fete participă 4 echipe şi anume Progresul Sibiu, Flamura Roşie Sebeş, Sparta Mediaş şi Flamura Roşie Agnita. Prin această competiţie, nivelul teh­nic al jocurilor e în progres, iar jocu­rile sunt de o factură destul de înaltă care egalează pe cele din «Cupa Oraşelor" sau chiar din Campionatul RPR. Prin această competiţie massele largi de muncitori au ocazia de a se afirma în această disciplină, ridicân­­du-şi totodată şi mai mult nivelul teh­nic şi oferind spectatorilor jocuri de calitate. Mircea Vladoianu, co­esp. Lucrări de folos obştesc în valoare de peste 2.900.000 lei executate din bugetul raionului Făgăraş fost executate în cursul anului Grija permanentă pe care o are partidul şi guvernul nostru de demo­craţie populară pentru ridicarea nive­lului de traiu al poporului muncitor din țara noastră, se oglindește în ne­numărate realizări ce se înfăptuiesc zi de zi în patria noastră. In raionul nostru, sub îndrumarea permanentă a partidului, au fost exe­cutate din bugetul statuia popular raional, numai dela 1 iunie a. c. lu­crări de folos obștesc în valoare de 2.907.000 lei. Din aceste lucrări cităm: pietruirea drumului Făgăraş-Hurez cu 250 m. c. piatră spartă, în valoare de 500000 lei; pavarea pietii noui din Făgăraş pe o suprafaţă de 2.349 m­p, în va­loare de 300.000 lei; lucrări de pa­vare a drumului Făgăraş-Ileni în va­loare de 250.000 lei; construirea unui pod de 22 m. I. în comuna Venefia de Jos, în valoare de 260.000 lei; re­construirea unui pod în satul Sâm­băta de Sus de 51 m. I., în valoare de 460.000 lei; executarea unui canal în orașul Făgăraș lung de 1.374 ro­, de la iazul morii până la Olt, în valoare de 600.000 lei. Prin contribute în natură a fost transportat pe diferite drumuri în raion, pietriş în valoare de 6.000.000 lei şi au fost executate lucrări de aş­ternut pietrişul în valoare de 250.000 lei. Deasemenea sfatul popular raional a iniţiat amenajarea unui eleşteu pen­tru peşti la marginea oraşului Făgă­raş, pe o suprafață de 7 ha, lucrări ce sunt executate în parte. Alte numeroase lucrări de folos ob­ştesc în valoare de 3.387.416 lei au 1951 prin muncă voluntară, contribuie be­nevolă şi din bugetul sfaturilor popu­lare comunale­Printre aceste lucrări sunt: construi­rea unui internat în comuna Hârseni; construirea unei remize în comuna Berivoii Mari, în valoare de 131.778 lei; terminarea construcției grajdului comunal din satul Mărgineni, în va­loare de 136.000 lei; construirea a două poduri mari şi repararea a 3, podețe în comuna Şoarş, în valoare de 162.000 lei. Prin aceste realizări, sfaturile popu­lare din raionul Făgăraş şi-au înde­plinit cu cinste rolul pe care îl au de a sprijini lupta poporului nostru mun­citor pentru o viaţă cât mai îmbelşu­gată într-o patrie tot mai înfloritoare. Înscrieri pentru combustibil Conform ordinului MAI De­partamentul Gospodăriei Comu­nale şi Industriei Locale, Direc­ţiunea Combustibilului Sibiu, fa­ce cunoscut că, cu data­ de 1 Septembrie se vor primi declara­ţii pentru cartele de combusti­bil de la salariaţii care din anu­mite motive bine justificate nu au depus declaraţiile pentru car­telele de lemne până la această dată. Deasemenea se primesc decla­raţii pentru anul 1951 de la insti­tuţiile şi întreprinderile care de asemeni nu le-au depus în t­erm­e­­nul fixat. înscrierile se fac cu începere dela publicarea prezen­tei până la 15 Septembrie 1951, în cadrul depozitelor raionale de combustibil. SPECTACOLE Cinematografe Cinema VICTORIA prezintă: „Patru Inimi“. Reprezentaţiile încep 4, 6, 8. Duminecă 3, 5, 7, 9. Cinema TIMPURI NOI prezintă. Dansurile. Satul lui Chopin. Moara minune. Jurnal nou. Cinema CORSO prezintă: „O zi de sărbătoare”. Anul VIII - Nr. 1926 Examen de admitere la școala de surori de pediatrie Școala de surori de pediatrie fine un nou examen de admitere la date de 6 Septembrie 1951 în localul Spi­talului de copii — str. Pasteur Nr. 5 Sibiu. Condițiunile de admitere sunt: 7 clase primare, iar vârsta între 18—25 ani. înscrierile se primesc până la 5 Sep­tembrie. Candidatele vor aduce: cer­tificat de școlaritate- certificat de naș­tere, act de stare materială, cazier ju­diciar și act de cetățenie. Informațiuni la sediul școlii­­— la Spitalul de copii. Epocile optime pentru însămânţările din toamna anului 1951 pe regiuni naturale Ministerul Agriculturii, ţinând seama de rezultatele obţinute la sta­ţiunile experimentate ale ICAR-ului, la gospodăriile agricole de stat şi la gospodăriile agricole colective, stabileşte harta zonelor naturale de însămânţări — pe care o reproducem — precum şi epocile optim® de însămânţat diferite culturi în fiecare zonă. Trebue subliniat că limitele între regiuni în ceea ce priveşte zonele naturale de însămânţări nu sunt fixe şi nici nu trebuesc aplicate me­canic, aceste limite constituind numai baza de orientare. Tehnicienii, pe baza condiţiunilor locale, vor stabili aceste limite pe comune şi chiar pe văi, dealuri, etc. Experienţa colhozurilor şi sovhozurilor din Uniunea Sovietică, re­zultatele obţinute la gospodăriile agricole colective, gospodăriile agricole de stat şi în staţiunile experimentale ale Institutului de Cercetări Agro­nomice al Republicii Populare Române au arătat că producţiile cele mai ridicate se obţin dacă însămânţările se execută în limitele de timp sta­bilite ştiinţific pentru fiecare zonă în parte şi, mai ales, dacă se fo­losesc primele zile ale epocii optime de însămânţare. Orice întârziere aduce după sine scăderea producţiei, scădere care e cu atât mai mare cu cât însămânţările sunt făcute mai târziu. Trebue depuse toate eforturile pentru ca însămânţările să se execute în limitele de timp fixate de Ministerul Agriculturii şi pentru scurtarea cât mai mult a epocilor optime de însămânţare. ......................................................................­­.­­» Epocile optime de însămânţare sunt: Il-a IH-a Răpită 1-5 Sept. 1-5 Sept. 25-31 Aug. 25-31 Aug. 20-31 Aug. Zona Grâu Secară Orz Borceag I-a 1-15 Oct. 25-30 Sept 1-20 Oct. 1-15 Oct. 1-15 Oct. 25 Sept-10 Oct 1-20 Oct. 1-15 Oct. 20-30 Sept. 15-25 Sept 20 Sept.-15 Oct. 20-30 Sept. IV- a 20-30 Sept. 15-25 Sept . 20-30 Sept. V- a 10-25 Sept. 5-25 Sept. — 10-25 Sept.

Next