Lupta Sibiului, decembrie 1951 (Anul 8, nr. 2002-2025)

1951-12-01 / nr. 2002

Solidari cu lupta eroică a poporului coreean Zilele acestea mii de echipe formate din partizani ai păcii, muncitori din fabrici, ţărani muncitori, intelectuali au stră­bătut ţara, regiunea, oraşul nos­tru pentru a strânge daruri e­­roicului popor coreean. Mii de case, sute de mii de familii ale oamenilor muncii au aşteptat cu nerăbdare echipele cu pachete gata pregătite pentru a însoţi predarea lor cu cuvinte calde d­e solidaritate cu poporul co­reean, de dragoste pentru eroi­cii luptători ai unei cauze, drep­te. Coreea martirizată intră în cea de a doua iarnă de război. Din iunie 1950, pământul ei sângerează cotropit de hoardele mercenarilor americani, trimişi de monopolişti la multe mile depărtare, de ţara lor de baştină, ca să distrugă şi să ucidă. Şi de ce? Pentru ca fabricanţii de arne să-şi mărească profiturile în urma bombelor explodate, deasupra oraşelor şi satelor paşnice din ţara „dimineţii li­niştite”, îmbrăcând agresiunea lor mârşavă în faldurile pătate fie sânge ale steagului ONU, imperialiştii americani nu ur­măresc numai cotropirea Od­­i««, dar şi crearea unei baze de atac aici, împotriva între«rei Asii şi în special împotriva Chi­nei populare­ O mărturie vie a acestui fapt este atitudinea duşmănoasă­ şi făţarnică a imperialiştilor­ la conferinţele unde se duc trata­tive pentru armistiţiu. Propunerea lui I. A. Malik, reprezentantul URSS la ONU, fie a începe tratative pentru rezolvarea paşnică a conflictu­­lului coreean a găsit un răsu­net viu în inimile oamenilor cinstiţi şi iubitori de pace din lumea întreagă. Opinia publică democrată mondială a silit pe­ incendiatori să primească a­­ceastă propunere. Tratativele de la Kaisung şi de la Pam­mun­­ion au arătat însă faţa­ adevărată a hidosului imperialism răz­boinic. Acesta nu numai că a tergiversat tratativele pentru împiedecarea ducerii la bun sfârşit a tratativelor, dar mer­­cena­ii monopoliştilor arneri­­■ ani au atacat mişeleşte, arun­când bombe asupra teritoriilor neutre, stabilite pentru ţinerea conferinţelor. De patru luni se duc aceste tratative, fără nici un rezultat, din cauza reavoinţei criminale a imperialiştilor ame­ricani. Tratativele sunt însoţi­te de cele mai crunte bombarda­mente ale piraţilor aerului din USA, care în aceste momente încearcă să frângă prin barba­rie rezistenţa eroică a coreeni­lor. Poporul coreean însă nu e singur. In marea Chină, veci­na ei, s’a născut o mişcare pu­ternică de rezistenţă împotriva agresiunii americane din Coreea şi pentru ajutorarea poporului coreean. Nenumăraţi tineri chi­nezi se înrolează în detaşamente de voluntari pentru Coreea. Po­­porul chinez a pornit o acţiune patriotică în sprijinul eroicilor coreeni, sporind producţia, strângând fonduri pentru arma­ment. In numai patru luni s’au strâns în IJP Chineză 3927 yuani, trimiţându-se în luna tre­cută din acest fond 1.500 avi­oane de vânătoare pentru Co­reea. Poporul chinez, solidar cu cel coreean, apărând Coreea a­­pără şi patria sa ameninţată de hoardele americane şi pestri­ţe, plătite cu soldă de mercenar de către Wall­ Street. Turbând de mânie în faţa rezistenţei po­porului coreean şi ai volunta­rilor chinezi, imperialiştii ame­ricani recurg la cele mai bes­tiale metode de exterminare în massă a populaţiei paşnice şi a armatei populare coreene, în­vingând frigul, foamea, orori­le bombardamentelor, gazelor, armelor bacteriologice ameri­cane, puse la punct împreună cu criminalii de război japonezi eliberaţi de Mac Arthur şi Jos­­h­ida, vitejii luptători coreeni intră în cea de a doua iarnă de război, înscriind mereu noi pa­gini de glorie în istoria patriei lor. încrederea în cauza lor dreaptă şi în victoria finală este întărită de sprijinul şi solida­ritatea RP Chineze, URSS, de-­­ mocraţiilor populare şi milioa­nelor de oameni cinstiţi din USA şi întreaga lume Opinia publică mondială cere­ încetarea războiului din Coreea. Rezoluţia Consiliului mondial al păcii, a exprimat din nou şi hotărît această dorinţă a popoa­relor. Lagărul păcii, din care face parte şi ţara noastră îşi ex­primă cu mereu mai fermă ho­­tărîre voinţa de a sprijini, prin acţiuni de massă lupta poporu­lui coreean. Cetăţenii patriei noastre ştiu că este o datorie de mare cin­ste de a sprijini pe eroicii ostași ai cauzei tuturor popoarelor. în memoria Zoiei MOSCOVA, 1 (Agerpres). — TASS. La 29 Noembrie s-au împli­nit 10 ani de când partizana comsomolistă Zoia Kosmode­mianskaia, Eroină a Uniunii Sovietice, a fost ucisă de co­tropitorii germano-fascişti. Or­ganizaţiile comsomolistce şi de pionieri din Moscova organi­zează convorbiri şi conferinţe consacrate participării tinere­tului sovietic la Marele Război pentru Apărarea Pa­triei şi faptei eroice a Zoiei. Kosmodemianskaia In raionul din Moscova în care a locuit Zoia, au fost organi­zate expoziţii consacrate com­­somolistei­ eroine. In şcoala în care a învăţat Zoia au avut loc adunări ale pionierilor în­chinate­ memoriei ei. Grupuri de tineret au plecat în satul Fe­­trişeevo uide a fost ucisă Zoia. Tineretul sovietic cinsteşte memoria Zoiei Kosmodemians­kaia — fiică credincioasă a poporului, glorioasă reprezen­tantă a Comsomolului leninist­­stalinistc. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAÎ Anul Vik­ — M­r. 2002­­ Sâmbătă, 1 Decembrie 1951 | 4 pagini In numărul de azi: Un an de rodnice realizări ale sfaturilor populare din raionul Sibiu. (pag. 2-a). O consfătuire cu fruntaşii în producţie din sectorul agricol (pag- 2-a). Pentru îndeplinirea planului înainte de termen (pag. 2-a), Comuna Berivoii Mari a în­deplinit planul colectărilor (pag. 2-a). Din ţara socialismului: Lumi­nile păcii deasupra Don ba­suini (pag. 3-a). Declaraţiile lui Palmiro To­gliatti făcute unui corespondent al ziarului „Presse Serra” (pag. 4-a). Grevă generală la Roma îm­potriva Sesiunii Consiliului Pac­tului Atlanticului de Nord (pag. 4-a). In cinstea Conferinţei regionale de partid Şi-au îndeplinit planul pe anul 1951 Muncind cu însufleţire în ca­drul întrecerii socialiste pen­tru îndeplinirea planului în 11 luni, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii oficiului ate­liere de la „Partizanul Păcii” au reuşit ca până la 27 Noem­brie a. c. să îndeplinească pla­nul anual majorat, cu 33 zile înainte de termen şi cu 3 zile înainte de angajamentul luat­ La obţinerea acestui succes a contribuit în mare măsură folosirea pe scară largă a a­­vansatelor metode sovietice: Bâkov- Bortchieviei, Nina Na­za­rova, Cotlear, Cuzneţov şi Lidia Corabeanicova, care au fost a­­plicate de către 132 munci­tori şi s-a realizat şi o econo­mie de 1.256.469 lei, prin con­turile de economii individuale şi colective. Cele 5 inovaţii şi raţionali­zări făcute de muncitori şi tehnicieni şi buna organizare a procesului de producţie, au determinat creşterea producti­vităţii muncii cu 22,97%;* faţă de plan şi scăderea preţului de cost cu­ 2,82%. ■ In frunte s’au situat munci­torii din sectorul aparate-gaz, care încă dela 8 Septembrie a. c. şi-au terminat planul a­nual, precum şi stah­anoviştii: Vasile Szumilas, Ştefan Ghiţu, Teodor Luca, Achim Ghica şi Dumitru Mărgineanu, împreună cu cei 14 fruntaşi ai producţiei. O brigadă de economii după metoda Lidiei Corabeînicova In cinstea conferinţei regio- 80%, până la- 95% şi s’a for- Tat în cinstea conferinţei re­de de cart­id muncitorii dela unit o brigadă de economii în gionale de partid cercul ASNI, . ’ . secţia vopsitorie, după metoda prin popularizarea metodelor ilanţa şi-au luat o serie de stahanovistei sovietice Lidia de muncă ale stahanoviştilor angajamente pe care şi le duc Corabetnicova, compusă din­­5 sovietici, a reuşit să ridice nu­­cu cinste la îndeplinire. Două muncitori, care şi-a luat ca­­mărul muncitorilor care aplică tractele de întrecere socialistă prim angajament să lucreze aceste metode cu încă 5%, au fost extinse la școalar de odată­ pe lună din materialele N. DASCĂLU calificare și birouri dela 70— economisite. coresp. Cetăţenii regiunii Sibiu alături de lupta eroicului popor coreean Conştienţi ca lupta Poporului co­reean este si propria noastră luptă, că duşmanii Coreei sunt şi duşma­­nii ţării noastre, cetăţenii regiunii Sibiu participă cu multă însufleţire la acţiunea de ajutorare a acestui eroic popor. Cetăţenii regiunii noastre au aş­teptat echipele de colectare pregă­tiţi cu multe zile înainte şi tot­odată exprimându-şi faţă de echipe cele mai calde sentimente de Soli­daritate cu lupta bravului popor coreean. In oraşul Făgăraş, tov. Francisc Sueiu din str. 13 Decembrie Nr. 19, a întâmpinat echipa spunându-i: »Sunt bucuros că aţi venit, deoa­rece este vorba să plec din locali­tate şi m-ar fi durut sufletul să nu fi trimis un pachet cu lucruşoare pentru copilaşii din Coreea, a căror copilărie a fost atât de întunecată" Multe au fost cazurile când ce­tăţenii au venit singuri să-şi lase contribuţia la centrele de colectare­ Aşa de exemplu tov. Maria Pop, ufederistă din str. Cooperaţiei Nr. 16 Sibiu, a venit singură la centru aducând un kg zahăr, un kg griş, un pulover bărbătesc Si­hîi costu­­maş de copil. Locuui Băraiu i au fost cazurile când copiii din propria lor iniţiativa şi-au dăruit jucăriile._ ori ceva de îmbrăcat, alcătuind biletele în care îşi arătau dragostea pentru fraţii lor coreeni. Copilul D. Pop, din Sibiu, trimi­ţând un pacheţel cu jucăriile_ Sale, a pus şi un bileţel în care scrie aşa cum poate: »li le trimit, copila­­şule din Coreea­ ca să te joci in pace cu ele”, iar pionierul Radu Nicolae a pus în pachetul­ cu dar­ruri şi o scrisoare în care îşi arată dragostea şi solidaritatea lui cu pionierii din Coreea, cărora Ie do­reşte pace cât mai grabnică. In total 909 echipe cuprinzând membri ai comitetelor de luptă pen­tru pace, ufedeliste, sindicalişti, utemişti, etc. au vizitat 3020 case din cele 7 oraşe din regiune, afară de Sibiu. Darurile date din suflet de către cetăţenii regiunii Sibiu, au fost de­pozitate la Sibiu, în următoarele cantităţi: 7384 kg alimente, 28.463 bucăţi îmbrăcăminte, 584 perechi încălţăminte, 272 şepci, 21 perechi şoşoni, 73 bucăţi ştergare, 30,85 m. pânză, 12 bonete, toate aceste fiind selecţionate şi împachetate de mâi­nile harnice a 200 femei care au făcut 30 clăci­ Pentru popularizarea acestei ac­ţiuni s’au ţinut conferinţe in '­ în­treprinderi şi instituţii. Deasemenea în instituţiile şi întreprinderile mai mari s’au ţinut 7 meetinguri de so­lidaritate cu bravul popor coreean­­iar în 28 cămine culturale, cuprin­zând 2.000 cetăţeni, s'au ţinut con­ferinţe. Pentru a mări fondul de ajuto­rare a poporului coreean, CCFS din oraşul Sibiu a organizat un match între Flacăra Bucureşti şi selec­ţionata Sibiu, suma realizată, 24.000 lei, a fost depusă la cont CEC 300­ Deasemenea au fost organizate 5 festivaluri artistice în comunele din raionul Agnita, iar in oraşele Agnita, Sighişoara, Mediaş, Dum­brăveni, s'a organizat câte un fe­stival. Suma de 70.000 lei a fost depusă la cont CEC 300. Tot în acest scop au fost orga­nizate 5 matineuri cinematogra­fice la care s’au difuzat 2.850 bi­lete. Suma rezultată a fost depusă tot la cont CEC 300. Felul cum cetăţenii regiunii Si­biu au răspuns acestei acţiuni, o­­glindeşte dragostea pentru pace a poporului nostru şi solidaritatea în lupta împotriva imperialiştilor sân­geroşi, armericano-englezi, duşmanii comuni ai păcii şi ai vieţii noastre. E LOVIN, coresp. Acţiunea de sprijinire a eroicului popor coreean în raionul Sighişoara In urma Apelului lansat­e de către Comitetul pentru ajutorarea poporu­lui coreean, cetăţenii oraşului Sighi­şoara şi-au arătat în ziua de 25 No­embrie 1951 dragostea faţă de eroicul popor coreean, care luptă pentru li­bertate şi independenţă naţională. Fiecare om cinstit, fiecare cetăţean al acestui oraş contribuie cu tot elanul la ajutorarea poporului co­reean cu îmbrăcăminte călduroasă şi alimente, salvând astfel de la moarte miile de copii orfani, rămaşi fără adăposturi, victime ale agresiunii bestiale a imperialiştilor americani­ In acest scop s-au format 108 echipe compuse din muncitori, plu­gari, femei casnice si intelectuali, care până în prezent au vizitat 6.570 familii, strângând peste 3.500 o­biecte de îmbrăcăminte ca: bocanci, paltoane, haine bărbăteşti, flanele de lână, ciorapi, căciuli, fulare, tot felul de hăinuţe pentru copii şi peste 700 kg alimente ca: zahăr, făină de grâu, porumb, griş, maca­roane, săpun, conserve şi altele. Şi-au mai dat concursul prin fes­tivaluri artistice echipa teatrală a căminului cultural orăşenesc, şcoala medie de fete Sighişoara şi utemi­­ştii de la topitoria Albeşti, care au de­pus la CEC peste 22.000 lei. Din cartierele oraşului Sighişoara s-a evidenţiat printr-o contribuţie deosebită cartierul Cătunul Viilor, care a donat alimente în cantităţi însemnate. Printre primii cetăţeni a fost tov. Mihail Tăbăreanu împroprietărit, care a donat 20 kg grâu şi 20 kg porumb. Muncitorii Ştefan Zablau, Carolina Varga şi Fritz Schneider, deşi au familie mare, au donat za­hăr şi paltonare pentru copiii co­reeni. In munca de colectare, triere şi înmagazinarea obiectelor, un număr de 29 ufedeliste au dat ajutorul lor preţios efectuând 290 ore muncă voluntară. Printre ele s-au eviden­ţiat tovarăşele Judith Sara, Florea Sârbu, Mihaila Leontina, Berta Blau, Elena Rado şi Berta Török­ Acţiunea de ajutorare a poporu­lui coreean continuă, iar cetățenii orașului își exprimă zilnic solidari­ta­te­a cu poporul coreean. ELEONORA AVRAM eccesp.

Next