Lupta Sibiului, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2026-2051)

1952-01-01 / nr. 2026

Pagina 2 Cum s’a desfăşurat activitatea sportivă în anul 1951 în regiunea Sibiu In cursul anului 1951, tineretul muncitor din oraşele şi satele re­giunii Sibiu, s’a angrenat cu însufle­ţire în mişcarea de cultură fizică şi sport, convins că prin practicarea diverselor discipline sportive se for­tifică fiziceşte în lupta pentru înde­plinirea sarcinilor d­e plan la locul de producţie, în lupta pentru pace şi construirea socialismului. Bucurându-se de sprijinul partidu­lui şi al regimului nostru de demo­craţie populară, mişcarea sportivă din regiunea noastră a cunoscut o mare desvoltare în cursul anului 1951, şi datorită muncii depuse de către conducerile CCF­S regional şi raionale, precum şi de către condu­cerile colectivelor şi cercurilor spor­tive, planul anual pe 1951 a fost realizat şi pe acest tărâm înainte de termen, aşa după cum oamenii muncii din 95 de uzine şi fabrici de pe cuprinsul regiunii, îndeplinin­­du-şi sarcinile de plan la locul de producţie, dau de mult produse în contul anului 1952. O parte negativă în domeniul spor­itului o constitue faptul că el nu s’a desvoltat paralel în diferitele sale ramuri, datorită faptului că conduce­rile unor colective au manifestat pre­ferinţe pentru anumite discipline sportive şi desinteres faţă de altele. O mai vie activitate au desfăşurat echipele de popice. Ca încununare a eforturilor la această disciplină spor­tivă, echipa Electrica a cucerit locul al doilea în cadrul campionatului RPR. La jocuri femenine indivi­duale de popice, Sibiul a cucerit titlul RPR prin tov. Paraschiva Herţa, iar la jocuri individuale băr­băteşti tov. Iosif Munteanu s-a cla­sat pe locul al doilea. Un colectiv sportiv activ Dintre colectivele sportive se re­marcă colectivul „Voinţa“, care deşi a luat fiinţă la 20 August 1951, a reuşit în scurta sa existenţă să în­scrie o serie de frumoase realizări. Acest colectiv a înfiinţat 15 cercuri sportive, dintre care 10 în Sibiu, iar 5 în regiune, cu un număr de 690 membri cotizanţi. Deasemenea colec­tivul dispune de un teren de volei amenajat prin muncă voluntară. Colectivul a participat la campio­natul intercolective pe asociaţii zona­lTârgu Mureş, reuşind să se califice în finală la mai multe discipline sportive. In campionatul de volei „7 Noembrie“, categoria II-a, colec­tivul „Voinţa“ s-a comportat bine. La complexul­­ GMA colectivul a depăşit cifra de plan. El dispune de 146 aspiranţi, dintre care 35 sunt purtători ai insignei „Gata pentru Muncă şi Apărarea Republicii Popu­lare Române“. In cadrul programului de iarnă colectivul pregăteşte pe aspiranţi pentru a trece probele restante. La 4 ianuarie va avea loc un campionat de ski pe colectiv. Cei mai buni în cadrul acestui campionat vor intra în car­lament la 15 Ianuarie în munţi, s­rac în vederea campionatu­lui RPR. O sală de gimnastică cu aparate moderne Colectivul Spartak este unul din­tre acele colective sportive care da­torită hărniciei conducerii şi râvnei sportivilor a izbutit să obţină fru­moase succese în anul 1951. In cadrul complexului de stat GMA toţi purtă­torii insignei au fost premiaţi de colectiv. Această premiere a consti­tuit un puternic stimulent pentru toţi sportivii încadraţi în acest colectiv. In cursul acestui an colectivul a în­fiinţat la Sighişoara o secţie de holtei care va participa la campio­natul regional. Tot arest colectiv în colaborare cu colecţiile Locomotiva, Avântul şi Constructori, a organizat un centru de antrenament de ski la care vor participa 12 skiuri şi doi tehnicieni din partea colectivului Spartak. Cea mai remarcabilă realizare a colectivului Spartak este sala de gimnastică frumos amenajată şi în­zestrată cu apa­rtele cele mai mo­derne. In urma muncii stăruitoare depusă de acest colectiv, oraşul Si­biu dispune azi de două săli de gim­nastică bine înzestrate cu aparate, iar secţiile de gimnastică existente care au suferit mult din lipsa unor săli şi a materialului necesar îşi vor putea desvolta activitatea. In anul sportiv 1952 colectivul va în­­fiinţ­a patru centre mari sportive pen­tru gimnastică, atletism, nataţie şi box, care vor contribui la înviorarea activităţii în cadrul acestor discipline sportive. Conducerea colectivului depune o muncă stărui­oare pentru ridicarea nivelului sportului, iar sportivii din acest cole­ctiv se stră­duesc să ocupe un loc de frunte în mişcarea sportivă din regiunea Sibiu. Activitatea colectivului sportiv „Flamura Roşie“ Colectivul textil şi îmbrăcăminte „Flamura Roşie“, a desfăşurat o­­ac­tivitate frumoasă prin câteva secţii, care dispun de o serie de elemente bune. In cea mai mare parte colectivul a pus bază pe gimnastică, obţinând rezultate bune. In prezent 9 gimnaşti din acest colectiv participă la con­cursul de calificare, trecând de la categoria IlI-a la II-a, iar 6 gim­naşti s-au clasificat în categoria II-a. Deasemenea în colectivul „Flamura Roşie“ mai sunt o serie de elemente de valoare care vor participa la cla­sificare pentru a obţine o avansare. In anul 1951 colectivul a ame­najat o sală de gimnastică şi a pro­curat aparatele necesare funcţio­nării în bune condiţiuni a secţiei de gimnastică. O lăudabilă iniţiativă a colecti­vului o constitue amenajarea pati­noarului pe terenul CCFS din Si­biu. In urma muncii depuse de a­­cest colectiv sportiv, oraşul Sibiu în care timp de doi ani nu s’a pu­tut practica în bune condiţ­uni pa­tinajul, oferă iubitorilor acestui mi­nunat sport de iarnă, posibiitatea de a se p­recrea plăcut după orele de muncă. Flamura Roşie împreună cu Pro­gresul au început să organizeze re­cent pe dealul Guşteriţei antrena­mente de ski, curse de fond şi de coborîre cu participarea a nume­roşi amatori din ambele colective. Sibiul, primul clasat în cadrul campionatelor R.P.R. aeromodele speciale Comisia aeronautică sportivă a regiunii Sibiu a obţinut rezultate bune în anul 1951. La concursul regional de aero­modele echipa Sibiului a fost pri­ma clasată iar la concursul RPR de aeromodele speciale echipa Si­biului a fost prima clasată pe ţară. La individual Sibiul a cucerit lo­curile II şi III în clasamentul ge­neral. La concursul RPR de micromo­­dele echipa Sibiului a­ a clasat pe locul cinci. Aeromodel­ştii deşi nu au fost suficient­ angrenaţi, au reu­şit să cucerească un loc de cinste în mişcarea noastră sportivă. Un colectiv sportiv cu slabă activitate In cadrul acestui colectiv multe cercuri sportive au neglijat diver­sele discipline, susţinând doar fot­balul. Aceasta se datoreşte în mare măsură faptului că conducerea co­lectivului, absorbit de sportul cu balonul rotund, nu a stimulat şi nu s'a preocupat de activitatea celor­lalte ramuri sportive. De exemplu cercul Metalul IMS care dispune de secţie handbal­ui fotbal, a pus accent pe fotbal vi­tregind handbalul. Secţia de handbal deşi nu s'a bu­curat de sprijinul necesar, prin forţe proprii şi ambiţia echipierilor s'a clasat pe locul al treilea. Echipa de fotbal care nu a reu­şit să se califice în prima divizie, trebue să urmeze antrenamente de iarnă spre a-ş i întări condiţia fi­zică şi a-şi îmbunătăţi tehnica de care are mare nevoie în vederea obţinerii unor performanţe mai bune în noul an sportiv. Cercul Metalul­ Independenţa­­a avut o comportare destul de bună, dar conducerea acestui cerc nu a sprijinit în egală măsură diversele discipline sportive. Cercul s-a ocupat mai mult cu secţiile ca: motociclism, scrimă, hi­­pism­, fotbal şi popice. In schmb a neglijat complect ciclismul, tenisul de masă, gimnastica, atletismul şi complexul GMA. Conducerea nu a repartizat just fondurile prevăzute pentru diferitele secţii. In cadrul mai multor competiţii ciclismul a reuşit totuşi să se efidenţeze prin câţiva buni alergători. Acest cerc sportiv a amenajat un teren hipic cu obstacole, două terenuri de volei şi un teren de baschet, precum şi o pistă cu ob­stacole GMA.* Sarcina CCFS regional Si a ce­lorlalte organe de conducere, ale Sportului din regiunea noastră este ca privindu-şi autocritic activitatea desfăşurată în anul 1951 şi învă­­ţând din experienţa acumulată până aci pe acest tărâm, să păşească cu toată hotărârea la întărirea şi des­­voltarea sportului în rândurile oa­menilor muncii din fabrici, din bi­rouri şi de pe ogoare- mimai astfel vor putea avea satisfacţia că con­tribuie la lupta pentru apărarea păcii şi construirea socialismului. „LUPTA SIBIULUI" Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din R. P. R. BUCUREŞTI, 31 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri a dat o ho­­tărîre privind măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea activi­tăţii bibliotecilor din RPR. Hotărîrea arată, că în munca de educare a masselor cartea are o însemnătate deosebită, răspândirea ei în masse fiind unul din factorii principali ai revoluţiei culturale ce se desfăşo­ară în ţara noastră. Pentru ca bibliotecile să aducă o contribuţie din cele mai impor­tante în desvoltarea interesului pentru citit în rândul masselor, în larga răspândire a cărţii, in satis­facerea setei de cultură a masselor. Hotărîrea stabileşte sarcinile ce re­vin ministerelor, intituţiilor şi or­ganizaţiilor culturale şi ştiinţifice şi sfaturilor populare. Astfel se vor lua măsuri pentru buna organizare a activităţii bi­bliotecilor, se va îmbunătăţi conţi­­nutul politic al activităţii lor, se va asigura încadrarea lor cu b­iliote­­cari corespunzători şi se vor în­druma spre ele, printr-o muncă sistematică, massele largi de oa­meni ai muncii. O atenţie deosebită se va da răs­pândirii cărţii în mijlocul copiilor şi tineretului, îmbunătăţindu-se ac­tivitatea bibliotecilor şcolare şi a­­trăgându-se în această muncă pro­fesorii şi învăţătorii. Hotărîrea prevede organizarea în anul 1952 a Bibliotecii Centrale de Stat a RPR. Pe lângă Comitetul pentru Aşe­­zămintele Culturale se va alcătui,­­cu reprezentanţi ai Academiei RPR şi specialişti, o comisie ştiinţifică­­consultativă pentru coordonarea activităţii bibliotecilor. De la 1 ianuarie 1952 se înfiin­ţează pe lângă Comitetul pentru Aşezămintele Culturale, Fondul de Stat al Cărţii, pentru înzestrarea bibliotecilor publice nou- înfiinate, pentru organizarea schimbului de cârţi între biblioteci, trierea fondu­rilor de cărţi intrate în patrimo­niul statului. . Sfaturile populare vor asigura bibliotecilor localuri şi toate con­­diţiunile necesare bunei desfăşu­rări a activităţii lor. Pe lângă bibliotecile regionale şi raionale vor lua fiinţă secţii pentru cititorii copii, începând din ianuarie 1952, pen­tru intensificarea cititului la sate, se vor înfiinţa anual câte 300 bi­blioteci în centrele de comune, cu localuri proprii, un minimum de 1500 volume și personal salarizat. Hotărîrea prevede că Comitetul pentru Așezămintele Culturale va exercita controlul asupra muncii bibliotecilor și va coordona munca bibliografică a marilor biblioteci. Pornim în anul ce vine cu elan sporit la lupta pentru pace Intrând în al doilea an al planului cincinal, voi munci cu elan sporit pentru a contribui la întărirea patriei mele scum­pe, factor activ în frontul anti­războinic şi antiimperialist. Ir­anul 1951 am depăşit normel1 cu 100%. Mă angajez în anu 1952 să realizez depăşiri şi nu­ mari. Voi continua cu şi un mare drag să aplic metoda­­­u bear de calificare la locul­­de muncă, însuşindu-mi şi alte noi metode sovietice. Ca mine sunt sute şi mii, şi sute de mii muncitori cinstiţi, care intrând în cel de al doilea an al cincinalului sunt con­ştienţi de aportul lor adus păcii. Unindu-ne şi mai strâns rân­durile, unindu-ne forţele într’un efort construe« tr­onw»«-»­MUU. Anul 1952, an de luptă şi muncă glorioasă, va însemna în­că un pas înainte pe drumul so­cialismului şi al apărării păcii. GÉZA SZEKELY fruntaş în muncă la „Metalurgica”-Sibiu Concert simfonic al Filarmonicii de Stat din Sibiu In cadrul sărbătorilor de iar­nă, Filarmonica de Stat din Si­biu, organizează în ziua de Miercuri 2 Ianuarie, 1952 o­­rele 20 în sala Teatrului de Stat din localitate un con­cert popular cu un program va­riat și accesibil masselor largi. Concertul popular va fi diri­jat de tov. Henri Selbing şi va avea concursul corului Filar­monicii de Stat. Programul cuprinde în partea I-a (cor şi orchestră) Haciatu­­rian: Poem pentru cor şi orche­stră; Selbing: Nu vrem război; în partea II-a (orchestră) Strauss: Liliacul-uvertură, Glin­ka Muzică de balet din Ruslan și Ludmila; Lehar: Văduva Ve­selă; Liszt: Rapsodia H-a. SPECTACOLE Teatrul de Stat din Sibiu pre­zintă piesa „Hagi Tudose’’. Cinema „Pacea" prezintă: Ge­neraţia învingătoare-Cinema „7 Noembrie": Pri­măvara. Cinema „Victoria": Fiicele Chinei. Cinema „Timpuri Noi": Un tineret nou, film în culori. Anul VIII — Nr. 2026 „Generaţia învingătoare“ — Cinema „Pacea“ — Filmul „Generaţia învingătoare“ este o ilustrare a celui mai frămân­­tat deceniu din istoria Rusiei, cu­prins între anii 1896—1906 şi a vieţii eroicei generaţii de luptători pentru cauza dreaptă a eliberării proletariatului de sub asuprirea ţa­ristă. În cea da a doua jumătate a se­­colului trecut, capitaliştii rugi şi străini introduceau pe o scară largă marea industrie mecanizată modernă, întărind astfel forţele absolutismu­­lui ţarist şi lăsând marea massă de ţărani şi muncitori pradă mo­şierilor şi fabricanţilor, însufleţiţi de ideile materialiste ale lui Marx şi Engels, şi urând cu putere pe asupritorii poporului, tinerii intelectuali şi muncitori au pornit la luptă pentru cucerirea liber­tăţii. Eroii filmului „Generaţia învin­gătoare“ reprezintă pe miile de lup­tători pentru marea cauză a prole­tariatului. In universităţile ţariste, prin teorii idealiste, răspândite în mijlocul stu­denţilor, guvernul ţarist căuta să-şi justifice exploatarea. Dar ciocnirea ideilor marxiste care existau bine sădite în mintea unor studenţi pro­gresişti, cu ideile reacţionare, propa­gate de profesorii lor, au dat naştere la mari frământări în mijlocul stu­­denţimii. Pentru ideile marxiste, Mihailov şi prietenul său Svetlov sunt elimi­naţi din facultate. Acest fapt însă nu-i descurajează. Seara dincolo de bariera oraşului Petersburg, Mihai­lov vorbeşte unor muncitori întruniţi într’un cerc marxist şi le arată im­portanţa lor în evoluţia societăţii omeneşti. Poliţia ţaristă care stă la pândă, arestează pe Mihailov, Svetlov şi Roza, muncitoare de atelier, femeie energică şi hotărîtă şi-i deportează în nesfârşitele întinderi albe ale Si­beriei. Acolo ei primesc procesul ver­bal de la al doilea congres al partidu­lui care a avut drept scop creerea unui partid pe bazele principiale şi organizatorice formulate de Lenin. Mihailov ferm şi cinstit trece de partea lui Lenin şi aprobă în totul hotărîrile lui, iar Svetlov, care se gândea la ---­ r.------­­­mv x xuavul de iarnă, pentru a înmâna ţarului o pe­tiţie. Dar ţarul întâmpinând pe mun­citori cu focuri de arme, mulţi din­tre muncitori au căzut morţi sau răniţi. De atunci muncitorii şi-au pierdut credinţa în ţar. Acest film rulează la cinemato­graful „Pacea“ din Sibiu, începând cu data de 31 Decembrie a. c. Vom produce şi mai mult şi vom desvolta gospodăria noastră colectivă în anul 1952 In primul an din planul cin­cinal, noi colectiviştii din gos­podăria­ agricolă colectivă „Steaua Roşie” din comuna Slimnic, raionul Sibiu, îndru­maţi fiind de partidul nostru drag, am folosit pe scară largă înaintatele metode agrotehnice sovietice, prin care am obţinut succese ne­mai întâlnite de noi până acum. Astfel, producţia medie de grâu la hectar a fost de 1.986 kg. Paralel noi ne-am preocupat de desvoltarea ramu­rilor anexe, care în acest an ne-au adus însemnate venituri băneşti. Bunăoară am organizat o crescătorie cu 300 de păsări, o fermă, cu 7 scroafe de prăsilă, o fermă cu 5 vaci şi 5 viţei. In prezent lucrăm la repararea utilajului agricol. Insă noi nu ne-am oprit aci, ci ne-am pus în planul de muncă ca odată intrând în cel de al doilea an al planului cincinal, să desvol­­tăm şi mai mult gospodăria noastră. Astfel în cel de al doilea an al cincinalului, vom cum­păra 500 de oi şi 24 de vaci de lapte şi vom construi un grajd pentru 40 de vaci şi un coteţ pentru 500 de păsări. Pentru a dovedi superiorita­­­tea gospodăriei colective, ne angajăm ca în anul 1952, prin folosirea, şi mai largă a metode­lor agrotehnice sovietice, să ob­ţinem o producţie de 2.000 kg grâu la hectar. In timpul iernii vom continua cursurile agro­tehnice toţi cei 70 colectivişti înscrişi şi 4 ţărani muncitori din sectorul particular, pentru a ne însuşi ştiinţa agrotehnică. Vom începe lucrările de împle­tituri, ca de exemplu coşuri, rogojini, etc. Deasemenea ne angajăm să respectăm şi să aplicăm întoc­mai Hotărîrea CC al PMR pri­vitoare la întărirea bazelor economico-organizatorice, von­ amenaja şi sădi pe o suprafaţă de două ha­romi fructiferi Vom munci cu dragoste in anul 1952, pentru a transforma gospodăria noastră colectivă în­tr’un izvor de bogăţie şi feri­cire. NICOLAE STANGU preşedinte TATU LUCA membru în biroul organizaţie de bază

Next