Lupta Sibiului, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2026-2051)
1952-01-01 / nr. 2026
Pagina 2 Cum s’a desfăşurat activitatea sportivă în anul 1951 în regiunea Sibiu In cursul anului 1951, tineretul muncitor din oraşele şi satele regiunii Sibiu, s’a angrenat cu însufleţire în mişcarea de cultură fizică şi sport, convins că prin practicarea diverselor discipline sportive se fortifică fiziceşte în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la locul de producţie, în lupta pentru pace şi construirea socialismului. Bucurându-se de sprijinul partidului şi al regimului nostru de democraţie populară, mişcarea sportivă din regiunea noastră a cunoscut o mare desvoltare în cursul anului 1951, şi datorită muncii depuse de către conducerile CCFS regional şi raionale, precum şi de către conducerile colectivelor şi cercurilor sportive, planul anual pe 1951 a fost realizat şi pe acest tărâm înainte de termen, aşa după cum oamenii muncii din 95 de uzine şi fabrici de pe cuprinsul regiunii, îndeplinindu-şi sarcinile de plan la locul de producţie, dau de mult produse în contul anului 1952. O parte negativă în domeniul sporitului o constitue faptul că el nu s’a desvoltat paralel în diferitele sale ramuri, datorită faptului că conducerile unor colective au manifestat preferinţe pentru anumite discipline sportive şi desinteres faţă de altele. O mai vie activitate au desfăşurat echipele de popice. Ca încununare a eforturilor la această disciplină sportivă, echipa Electrica a cucerit locul al doilea în cadrul campionatului RPR. La jocuri femenine individuale de popice, Sibiul a cucerit titlul RPR prin tov. Paraschiva Herţa, iar la jocuri individuale bărbăteşti tov. Iosif Munteanu s-a clasat pe locul al doilea. Un colectiv sportiv activ Dintre colectivele sportive se remarcă colectivul „Voinţa“, care deşi a luat fiinţă la 20 August 1951, a reuşit în scurta sa existenţă să înscrie o serie de frumoase realizări. Acest colectiv a înfiinţat 15 cercuri sportive, dintre care 10 în Sibiu, iar 5 în regiune, cu un număr de 690 membri cotizanţi. Deasemenea colectivul dispune de un teren de volei amenajat prin muncă voluntară. Colectivul a participat la campionatul intercolective pe asociaţii zonalTârgu Mureş, reuşind să se califice în finală la mai multe discipline sportive. In campionatul de volei „7 Noembrie“, categoria II-a, colectivul „Voinţa“ s-a comportat bine. La complexul GMA colectivul a depăşit cifra de plan. El dispune de 146 aspiranţi, dintre care 35 sunt purtători ai insignei „Gata pentru Muncă şi Apărarea Republicii Populare Române“. In cadrul programului de iarnă colectivul pregăteşte pe aspiranţi pentru a trece probele restante. La 4 ianuarie va avea loc un campionat de ski pe colectiv. Cei mai buni în cadrul acestui campionat vor intra în carlament la 15 Ianuarie în munţi, srac în vederea campionatului RPR. O sală de gimnastică cu aparate moderne Colectivul Spartak este unul dintre acele colective sportive care datorită hărniciei conducerii şi râvnei sportivilor a izbutit să obţină frumoase succese în anul 1951. In cadrul complexului de stat GMA toţi purtătorii insignei au fost premiaţi de colectiv. Această premiere a constituit un puternic stimulent pentru toţi sportivii încadraţi în acest colectiv. In cursul acestui an colectivul a înfiinţat la Sighişoara o secţie de holtei care va participa la campionatul regional. Tot arest colectiv în colaborare cu colecţiile Locomotiva, Avântul şi Constructori, a organizat un centru de antrenament de ski la care vor participa 12 skiuri şi doi tehnicieni din partea colectivului Spartak. Cea mai remarcabilă realizare a colectivului Spartak este sala de gimnastică frumos amenajată şi înzestrată cu apartele cele mai moderne. In urma muncii stăruitoare depusă de acest colectiv, oraşul Sibiu dispune azi de două săli de gimnastică bine înzestrate cu aparate, iar secţiile de gimnastică existente care au suferit mult din lipsa unor săli şi a materialului necesar îşi vor putea desvolta activitatea. In anul sportiv 1952 colectivul va înfiinţa patru centre mari sportive pentru gimnastică, atletism, nataţie şi box, care vor contribui la înviorarea activităţii în cadrul acestor discipline sportive. Conducerea colectivului depune o muncă stăruioare pentru ridicarea nivelului sportului, iar sportivii din acest colectiv se străduesc să ocupe un loc de frunte în mişcarea sportivă din regiunea Sibiu. Activitatea colectivului sportiv „Flamura Roşie“ Colectivul textil şi îmbrăcăminte „Flamura Roşie“, a desfăşurat oactivitate frumoasă prin câteva secţii, care dispun de o serie de elemente bune. In cea mai mare parte colectivul a pus bază pe gimnastică, obţinând rezultate bune. In prezent 9 gimnaşti din acest colectiv participă la concursul de calificare, trecând de la categoria IlI-a la II-a, iar 6 gimnaşti s-au clasificat în categoria II-a. Deasemenea în colectivul „Flamura Roşie“ mai sunt o serie de elemente de valoare care vor participa la clasificare pentru a obţine o avansare. In anul 1951 colectivul a amenajat o sală de gimnastică şi a procurat aparatele necesare funcţionării în bune condiţiuni a secţiei de gimnastică. O lăudabilă iniţiativă a colectivului o constitue amenajarea patinoarului pe terenul CCFS din Sibiu. In urma muncii depuse de acest colectiv sportiv, oraşul Sibiu în care timp de doi ani nu s’a putut practica în bune condiţuni patinajul, oferă iubitorilor acestui minunat sport de iarnă, posibiitatea de a se precrea plăcut după orele de muncă. Flamura Roşie împreună cu Progresul au început să organizeze recent pe dealul Guşteriţei antrenamente de ski, curse de fond şi de coborîre cu participarea a numeroşi amatori din ambele colective. Sibiul, primul clasat în cadrul campionatelor R.P.R. aeromodele speciale Comisia aeronautică sportivă a regiunii Sibiu a obţinut rezultate bune în anul 1951. La concursul regional de aeromodele echipa Sibiului a fost prima clasată iar la concursul RPR de aeromodele speciale echipa Sibiului a fost prima clasată pe ţară. La individual Sibiul a cucerit locurile II şi III în clasamentul general. La concursul RPR de micromodele echipa Sibiului a a clasat pe locul cinci. Aeromodelştii deşi nu au fost suficient angrenaţi, au reuşit să cucerească un loc de cinste în mişcarea noastră sportivă. Un colectiv sportiv cu slabă activitate In cadrul acestui colectiv multe cercuri sportive au neglijat diversele discipline, susţinând doar fotbalul. Aceasta se datoreşte în mare măsură faptului că conducerea colectivului, absorbit de sportul cu balonul rotund, nu a stimulat şi nu s'a preocupat de activitatea celorlalte ramuri sportive. De exemplu cercul Metalul IMS care dispune de secţie handbalui fotbal, a pus accent pe fotbal vitregind handbalul. Secţia de handbal deşi nu s'a bucurat de sprijinul necesar, prin forţe proprii şi ambiţia echipierilor s'a clasat pe locul al treilea. Echipa de fotbal care nu a reuşit să se califice în prima divizie, trebue să urmeze antrenamente de iarnă spre a-ş i întări condiţia fizică şi a-şi îmbunătăţi tehnica de care are mare nevoie în vederea obţinerii unor performanţe mai bune în noul an sportiv. Cercul Metalul Independenţaa avut o comportare destul de bună, dar conducerea acestui cerc nu a sprijinit în egală măsură diversele discipline sportive. Cercul s-a ocupat mai mult cu secţiile ca: motociclism, scrimă, hipism, fotbal şi popice. In schmb a neglijat complect ciclismul, tenisul de masă, gimnastica, atletismul şi complexul GMA. Conducerea nu a repartizat just fondurile prevăzute pentru diferitele secţii. In cadrul mai multor competiţii ciclismul a reuşit totuşi să se efidenţeze prin câţiva buni alergători. Acest cerc sportiv a amenajat un teren hipic cu obstacole, două terenuri de volei şi un teren de baschet, precum şi o pistă cu obstacole GMA.* Sarcina CCFS regional Si a celorlalte organe de conducere, ale Sportului din regiunea noastră este ca privindu-şi autocritic activitatea desfăşurată în anul 1951 şi învăţând din experienţa acumulată până aci pe acest tărâm, să păşească cu toată hotărârea la întărirea şi desvoltarea sportului în rândurile oamenilor muncii din fabrici, din birouri şi de pe ogoare- mimai astfel vor putea avea satisfacţia că contribuie la lupta pentru apărarea păcii şi construirea socialismului. „LUPTA SIBIULUI" Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din R. P. R. BUCUREŞTI, 31 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre privind măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din RPR. Hotărîrea arată, că în munca de educare a masselor cartea are o însemnătate deosebită, răspândirea ei în masse fiind unul din factorii principali ai revoluţiei culturale ce se desfăşoară în ţara noastră. Pentru ca bibliotecile să aducă o contribuţie din cele mai importante în desvoltarea interesului pentru citit în rândul masselor, în larga răspândire a cărţii, in satisfacerea setei de cultură a masselor. Hotărîrea stabileşte sarcinile ce revin ministerelor, intituţiilor şi organizaţiilor culturale şi ştiinţifice şi sfaturilor populare. Astfel se vor lua măsuri pentru buna organizare a activităţii bibliotecilor, se va îmbunătăţi conţinutul politic al activităţii lor, se va asigura încadrarea lor cu biliotecari corespunzători şi se vor îndruma spre ele, printr-o muncă sistematică, massele largi de oameni ai muncii. O atenţie deosebită se va da răspândirii cărţii în mijlocul copiilor şi tineretului, îmbunătăţindu-se activitatea bibliotecilor şcolare şi atrăgându-se în această muncă profesorii şi învăţătorii. Hotărîrea prevede organizarea în anul 1952 a Bibliotecii Centrale de Stat a RPR. Pe lângă Comitetul pentru Aşezămintele Culturale se va alcătui,cu reprezentanţi ai Academiei RPR şi specialişti, o comisie ştiinţificăconsultativă pentru coordonarea activităţii bibliotecilor. De la 1 ianuarie 1952 se înfiinţează pe lângă Comitetul pentru Aşezămintele Culturale, Fondul de Stat al Cărţii, pentru înzestrarea bibliotecilor publice nou- înfiinate, pentru organizarea schimbului de cârţi între biblioteci, trierea fondurilor de cărţi intrate în patrimoniul statului. . Sfaturile populare vor asigura bibliotecilor localuri şi toate condiţiunile necesare bunei desfăşurări a activităţii lor. Pe lângă bibliotecile regionale şi raionale vor lua fiinţă secţii pentru cititorii copii, începând din ianuarie 1952, pentru intensificarea cititului la sate, se vor înfiinţa anual câte 300 biblioteci în centrele de comune, cu localuri proprii, un minimum de 1500 volume și personal salarizat. Hotărîrea prevede că Comitetul pentru Așezămintele Culturale va exercita controlul asupra muncii bibliotecilor și va coordona munca bibliografică a marilor biblioteci. Pornim în anul ce vine cu elan sporit la lupta pentru pace Intrând în al doilea an al planului cincinal, voi munci cu elan sporit pentru a contribui la întărirea patriei mele scumpe, factor activ în frontul antirăzboinic şi antiimperialist. Iranul 1951 am depăşit normel1 cu 100%. Mă angajez în anu 1952 să realizez depăşiri şi nu mari. Voi continua cu şi un mare drag să aplic metodau bear de calificare la loculde muncă, însuşindu-mi şi alte noi metode sovietice. Ca mine sunt sute şi mii, şi sute de mii muncitori cinstiţi, care intrând în cel de al doilea an al cincinalului sunt conştienţi de aportul lor adus păcii. Unindu-ne şi mai strâns rândurile, unindu-ne forţele într’un efort construe« tronw»«-»MUU. Anul 1952, an de luptă şi muncă glorioasă, va însemna încă un pas înainte pe drumul socialismului şi al apărării păcii. GÉZA SZEKELY fruntaş în muncă la „Metalurgica”-Sibiu Concert simfonic al Filarmonicii de Stat din Sibiu In cadrul sărbătorilor de iarnă, Filarmonica de Stat din Sibiu, organizează în ziua de Miercuri 2 Ianuarie, 1952 orele 20 în sala Teatrului de Stat din localitate un concert popular cu un program variat și accesibil masselor largi. Concertul popular va fi dirijat de tov. Henri Selbing şi va avea concursul corului Filarmonicii de Stat. Programul cuprinde în partea I-a (cor şi orchestră) Haciaturian: Poem pentru cor şi orchestră; Selbing: Nu vrem război; în partea II-a (orchestră) Strauss: Liliacul-uvertură, Glinka Muzică de balet din Ruslan și Ludmila; Lehar: Văduva Veselă; Liszt: Rapsodia H-a. SPECTACOLE Teatrul de Stat din Sibiu prezintă piesa „Hagi Tudose’’. Cinema „Pacea" prezintă: Generaţia învingătoare-Cinema „7 Noembrie": Primăvara. Cinema „Victoria": Fiicele Chinei. Cinema „Timpuri Noi": Un tineret nou, film în culori. Anul VIII — Nr. 2026 „Generaţia învingătoare“ — Cinema „Pacea“ — Filmul „Generaţia învingătoare“ este o ilustrare a celui mai frământat deceniu din istoria Rusiei, cuprins între anii 1896—1906 şi a vieţii eroicei generaţii de luptători pentru cauza dreaptă a eliberării proletariatului de sub asuprirea ţaristă. În cea da a doua jumătate a secolului trecut, capitaliştii rugi şi străini introduceau pe o scară largă marea industrie mecanizată modernă, întărind astfel forţele absolutismului ţarist şi lăsând marea massă de ţărani şi muncitori pradă moşierilor şi fabricanţilor, însufleţiţi de ideile materialiste ale lui Marx şi Engels, şi urând cu putere pe asupritorii poporului, tinerii intelectuali şi muncitori au pornit la luptă pentru cucerirea libertăţii. Eroii filmului „Generaţia învingătoare“ reprezintă pe miile de luptători pentru marea cauză a proletariatului. In universităţile ţariste, prin teorii idealiste, răspândite în mijlocul studenţilor, guvernul ţarist căuta să-şi justifice exploatarea. Dar ciocnirea ideilor marxiste care existau bine sădite în mintea unor studenţi progresişti, cu ideile reacţionare, propagate de profesorii lor, au dat naştere la mari frământări în mijlocul studenţimii. Pentru ideile marxiste, Mihailov şi prietenul său Svetlov sunt eliminaţi din facultate. Acest fapt însă nu-i descurajează. Seara dincolo de bariera oraşului Petersburg, Mihailov vorbeşte unor muncitori întruniţi într’un cerc marxist şi le arată importanţa lor în evoluţia societăţii omeneşti. Poliţia ţaristă care stă la pândă, arestează pe Mihailov, Svetlov şi Roza, muncitoare de atelier, femeie energică şi hotărîtă şi-i deportează în nesfârşitele întinderi albe ale Siberiei. Acolo ei primesc procesul verbal de la al doilea congres al partidului care a avut drept scop creerea unui partid pe bazele principiale şi organizatorice formulate de Lenin. Mihailov ferm şi cinstit trece de partea lui Lenin şi aprobă în totul hotărîrile lui, iar Svetlov, care se gândea la --- r.------mv x xuavul de iarnă, pentru a înmâna ţarului o petiţie. Dar ţarul întâmpinând pe muncitori cu focuri de arme, mulţi dintre muncitori au căzut morţi sau răniţi. De atunci muncitorii şi-au pierdut credinţa în ţar. Acest film rulează la cinematograful „Pacea“ din Sibiu, începând cu data de 31 Decembrie a. c. Vom produce şi mai mult şi vom desvolta gospodăria noastră colectivă în anul 1952 In primul an din planul cincinal, noi colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă „Steaua Roşie” din comuna Slimnic, raionul Sibiu, îndrumaţi fiind de partidul nostru drag, am folosit pe scară largă înaintatele metode agrotehnice sovietice, prin care am obţinut succese nemai întâlnite de noi până acum. Astfel, producţia medie de grâu la hectar a fost de 1.986 kg. Paralel noi ne-am preocupat de desvoltarea ramurilor anexe, care în acest an ne-au adus însemnate venituri băneşti. Bunăoară am organizat o crescătorie cu 300 de păsări, o fermă, cu 7 scroafe de prăsilă, o fermă cu 5 vaci şi 5 viţei. In prezent lucrăm la repararea utilajului agricol. Insă noi nu ne-am oprit aci, ci ne-am pus în planul de muncă ca odată intrând în cel de al doilea an al planului cincinal, să desvoltăm şi mai mult gospodăria noastră. Astfel în cel de al doilea an al cincinalului, vom cumpăra 500 de oi şi 24 de vaci de lapte şi vom construi un grajd pentru 40 de vaci şi un coteţ pentru 500 de păsări. Pentru a dovedi superioritatea gospodăriei colective, ne angajăm ca în anul 1952, prin folosirea, şi mai largă a metodelor agrotehnice sovietice, să obţinem o producţie de 2.000 kg grâu la hectar. In timpul iernii vom continua cursurile agrotehnice toţi cei 70 colectivişti înscrişi şi 4 ţărani muncitori din sectorul particular, pentru a ne însuşi ştiinţa agrotehnică. Vom începe lucrările de împletituri, ca de exemplu coşuri, rogojini, etc. Deasemenea ne angajăm să respectăm şi să aplicăm întocmai Hotărîrea CC al PMR privitoare la întărirea bazelor economico-organizatorice, von amenaja şi sădi pe o suprafaţă de două haromi fructiferi Vom munci cu dragoste in anul 1952, pentru a transforma gospodăria noastră colectivă într’un izvor de bogăţie şi fericire. NICOLAE STANGU preşedinte TATU LUCA membru în biroul organizaţie de bază