Lupta Sibiului, februarie 1952 (Anul 9, nr. 2052-2076)

1952-02-01 / nr. 2052

Pagina 2 La Paris a fost deschisa o expoziţie românească de arte plastice PARIS, 1, (Agerpres)­ — Aso­ciaţia „Prietenii artei române” din Franţa a deschis la 11 ia­nuarie la Paris, o expoziţie ro­mânească de arte plastice, care cuprinde lucrări ale pictorilor Ciucurenco, Corneliu Baba, Ti­­tina Călugăru, Dumitru Ghiaţa, Florica Cardescu, Adina Paula Moscu, Ştefan Szonayi, Gheor­­ghe Savu, Bec­a Bind, Ligia Ma­­covei, Andrei Bordy, ale sculp­torilor Baraschi, Ion Jalea, Ma­ximilian Schulmann, Lelia Zuaf, Ştefan Osorvassi, etc. Comitetul de patronaj este for­mat din personalităţi cunoscute ale vieţii culturale şi artistice franceze, ca de pildă: pictorii Picasso şi Fougeron, criticul Francisc Jourdain, scriitorul Tristan Tzara şi alţii. La inaugurarea expoziţiei au luat parte reprezentanţi ai pre­sei şi ai vieţii culturale france­ze, precum şi un numeros pu­blic. Operele expuse s-au bucurat de succes în rândul vizitatori­lor, care au apreciat realizările obţinute de artiştii din RPR pe tărâmul realismului socialist în artele plastice. Publicaţi­­e „Lettres Francai­ses”, „Liberation“, „De Soir“ „Parallele 50”, consacră expo­ziţiei rânduri elogioase. „Let­tres Francaises” subliniază con­tinuitatea artistică care uneşte pe marii clasici ai picturii ro­mâneşti (Grigorescu, Andrees­­cu, Luchian) cu artiştii din RPR ale căror lucrări sunt pre­zentate publicului parizian. Pic­torii din RPR au îmbogăţit în­să această moştenire a trecu­tului. In legătură cu această problemă, publicaţia „Parallele 50” subliniază: „Acum, tânăra pictură românească a repurtat succese care sunt la nivelul ar­tistic al marilor opere ale trecu­tului, având însă un conţinut infinit mai bogat”. In continua­re, „Paralele 50” scrie: „Ceea ce impresionează ime­diat pe vizitatorii acestei ex­poziţii, este diversitatea teme­lor şi bogăţia inspiraţiei”. Expoziţia românească da arte plastice de la Paris constitue o nouă victorie a artei româneşti peste hotare. Ce să citim Acad. Ki A. Maximov: FIZIOLOGIA PLANTELOR — Editura de Stat pentru Literatura Ştiinţifică — Cursul de Fiziologia Plantelor, a­­părut de­­turând în Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică, urmă­reşte cunoaşterea exactă şi deplină a proceselor şi a activităţii biologice a plantei, adresându-se studenţilor Institutelor Agronomice şi ai Facul­tăţilor de Biologie şi de Ştiinţe Na­turale, cum şi tuturor celor care do­resc să se lămurească asupra pro­blemelor vieţii plantelor. Stând la baza oricărei culturi ra­ţionale de plante, Fiziologia plante­lor arată mijloacele agrotehnice şi agrobiologice cele mai potrivite spre a obţine recolte mărite, prezentând astfel un interes deosebit in special în regimul socialist, care preconi­zează cultura plantelor pe suprafeţe mari cu mijloace tehnice perfecţio­nate şi pe baza cuceririlor ştiinţifice cele mai înaintate. Toate problemele cuprinse în Cursul de Fiziologia Plantelor, sunt tratate în strânsă legătură cu apli­caţiile practice şi aşezate pe baza principiilor biologiei lui Miciurin. Prin publicarea cursului de Fizio­logie a Plantelor, al acad. N. A. Maximov, in limba română, se dă un sprijin însemnat desvoltării şi pregă­tirii cadrelor tehnice şi ştiinţifice. Publicitate populară PIERDUT foaie de circulaţie Nr­ 4882 din 21 Iunie 1950 eliberată de Serviciul Circulaţiei al Miliţiei Sibiu pentru bicicletă marca Ideal, seria 24878, proprietatea întreprin­derii Regionale de Electricitate Sibiu- O declarăm nulă-PIERDUT permis de bicicletă Nr 2134 pe numele Török Béla. II declar nul. PIERDUT Permis de bicicletă Nr. 1086 pe numele Davids Cristian­ii declar nul PIERDUT cecul cu valoare limi­tată seria 0999431 în valoare de 25.830 Iei din carnetul Nr- 049972. Se declară nul­ PIERDUT permis de bicicletă Nr. 1950, pe numele Konetz Maria. II declar nul. SPECTACOLE Cinema PACEA prezintă: „Mersul trenurilor neregulat“, începutul re­prezentaţiilor la orele 4, 6, 8; Dumi­­nica de la orele 3, 5, 7, 8. In atenţia proprietarilor de pământ din oraşul Sibiu Cetăţenii domiciliaţi în oraşul Si­biu şi suburbiile Turnişor şi Guşte­­riţa, care posedă pământ, fie pe ho­tarul comunei Sibiu (Turnişor şi Guşteriţa), fie pe hotarul altor co­mune (raioane, regiuni), precum şi toţi acei care nu au pământ dar au animale (bovine, bufatine, ovine, ca­prine şi porcine), sunt obligaţi a se prezenta în zilele de 4, 5 şi 6 Fe­bruarie 1952 la sfatul popular al oraşului Sibiu — secţiunea agricolă, camera Nr. 130, pentru a face de­claraţii în vederea impunerilor la cotele de lapte şi lână pe anul 1952, conform decretului Nr. 17/952, şi pen­tru a primi obligaţiunile de predarea cotelor de carne pe anul 1952. Nu se vor prezenta cei ce posedă curţi şi locuri virane în perimetrul oraşului (intravilane) şi în interiorul suburbiilor Turnişor şi Guşteriţa. Posesorii de pământ şi animale prevăzuţi mai sus, se vor prezenta neapărat personal şi vor avea cu ei Buletinul de Populaţie şi toate obli­gaţiunile şi carnetele pentru preda­rea cotelor pe anul 1951 (vegetale, lapte, lână). „LUPTA SIBIULUI" SFATURI ZOOTEHNICE Hranirea mieilor Mielul, la puţin timp după naştere caută să sugă. El se învaţă singur. Sunt şi miei ce trebuesc învăţaţi la aceasta de om. Alteori, oile nu lasă mieii să sugă. In acest caz, oile vor fi ţinute cu deasila, iar când au răni la uger, se lecuesc muindu-se ţâţele bolnave într’un pahar cu apă oxige­nată. Laptele din primele zile după fătare, numit colastră, trebue lăsat neapărat să fie supt de miei, pentrucă el are o înrâurire curăţitoare din cele mai binefăcătoare asupra stomacului şi maţelor, curăţindu-le de rămăşi­ţele nefolositoare. Mieii, în primele 2—3 săptămâni, se hrănesc numai cu lapte. Dacă oile sunt bune de lapte, mieii cresc fru­mos. In acest timp oile trebue să fie bine hrănite, pentrucă alăptarea rea a mieilor întârzie creșterea și ei nu se mai desvoltă bine oricâtă hrană le-am da pe urmă. Dela 2—3 săptămâni li se va da mieilor în ocoale deschise, cel mai bun fân. In acest fel, oile vor mânca liniştite, iar mieii prin găurile ocolu­lui vor putea intra să mănânce când au poftă. In acelaş timp trebue să învăţăm mieii şi cu grăunţe. La început le dăm în jgheaburi ovăz sdrobit care ajută bine la creştere. De la vârsta de 4—5 săptămâni e bine să re dăm amestecuri de grăunţe scrobite, din care să nu lipsească mazărea. La vârsta de 4 săptămâni se dă unui miel 50 grame pe zi, la 9—10 săptămâni 100—150 grame, iar la înţărcare 250—300 grame din amestecul de grăunţe. Mieilor li se mai dă şi praf de var stins, câte 3 grame de miel pe zi Pe lângă aceasta li se mai pune sare pentru lins. La toate aceste nutreţuri se mai adaugă păşunea de îndată ce se des­­primăvărează. Cât timp n’avem păşune, se vor scoate mieii în p oale mari pe timp frumos, spre a face cât mai multă mişcare. Pe vreme rea, mieii trebuesc ţinuţi la adăpost ca să nu rebegească. In atentia cetateniior din reg­unea Sibiu Se anunţă populaţia din regiunea Sibiu că începând cu data de 31 Ianuarie 1952 orele 24-00 s'au anu­lat următoarele trenuri: Tr. 2049 cu plecarea din Sibiu ora 22,25 spre CoPSa Mică. Tr. 2036 cu plecarea din Sibiu ora 23,28 spre Piatra Olt. Tr 210 cu plecarea din Sibiu ora 15,11 spre Craiova-Tr 2046 cu sosirea în Sibiu ora 2,50 din direcţia Copşa Mică. Tr. 2033 cu sosirea în Sibiu ora 13,28 din direcţia R.-Vâlcea Piatra Olt. Tr- 209 cu sosirea în Sibiu ora 13,51 din direcţia P- Olt—Craiova- Anul IX — Nr. 2052 Oamenii muncii sunt tot mai entuziasmaţi de reforma bănească şi reducerile de preţuri Entuziasmul oamenilor muncii pen­­tru noua reformă bănească şi redu­cerile de preţuri creşte în intensi­tate cu fiecare zi. Cu bani noi în magazine şi pieţe bine aprovizionate, Cu mare entuziasm s’a desfăşurat meetingul de la fabrica „7 Noembrie“. Cu deosebită atenţie au ascultat mun­citorii cuvintele tov. Viorel Mun­­teanu, delegatul consiliului sindical. El a arătat că partidul şi guvernul nostru a lovit acum încă odată în duşmanii clasei muncitoare, deschi­­zându-ne astfel o viaţă cât mai feri­cită prin punerea în circulaţie a leu­lui nou şi prin reducerile de preţuri. La aceste reduceri desigur că au contribuit prin munca lor, antrenaţi în întreceri socialiste şi muncitorii care prin mărirea productivităţii mun­cii au dus la scăderea preţurilor. El a mai arătat că după reforma bă­nească din 1947, datorită lipsei de vigilenţă, speculanţii şi afaceriştii au scumpit piaţa produselor agricole de 3 ori mai mult decât produsele indu­striale. Acum însă vigilenţa trebue mărită. Pentru îngrădirea acestor duşmani de clasă trebue întărită şi ei se conving de însemnătatea ace­stei reforme. Muncitorii işi iau noi angajamente în muncă pentru a întări leul nou şi pentru a contribui şi mai departe la reducerile de preţuri, mai mult alianţa cu ţăranii munci­tori, pentru ca aceştia să-şi valorifice tot mai multe produse agricole prin h­­operative, care vor asigura astfel o piaţă bogată la preţuri reduse. Luând cuvântul, comunista Olimpia Ciortea a spus: „Datoria noastră este să respectăm Hotărîrea, să nu plecăm urechile la svortarile duşmanilor, să fim vigilenţi, să luptăm cu hotărîre pentru întărirea leului nou, pentru înflorirea patriei noastre“. Şi Cor­nelia Ludoşan şi-a exprimat prima vorbe simple fericirea pe care o simte dela apariţia acestei Hotărîri care îi va ajuta la îmbunătăţirea nivelului de trai. In încheiere, în aplauzele tuturor muncitorilor s’a votat trimiterea unei telegrame Comitetului Central al PMR şi Consiliului de Miniştri al RPR prin care muncitorii acestei fabrici şi-au luat noi angajamente în muncă pentru menţinerea valorii leului nou. Meetingul şi angajamentele muncitorilor de la fabrica „7 Noembrie“ Aspecte de la centrele de preschimbare a banilor La centrele de preschimbat bani, pe străzi, în magazine, oamenii vor­besc cu bucurie şi dragoste despre noua reformă bănească şi reducerile de preţuri Un muncitor pantofar de la „Gheaţa“ împreună cu soţia, s-au pre­zentat deodată în faţa ghişeului din str. Karl Marx. Fiecare vroia să-şi schimbe banii pe care şi i-au adunat. Au primit în schimbul banilor vechi, bani noi. Cu aceştia vor începe o viaţă nouă. Afară, încoronaţi în ordine ceilalţi locuitori discută cu agitatorii. Aceştia le dau lămuriri asupra reformei şi avantagiile pe care le vor avea. La fel şi la centrul de preschim­bare a banilor vechi în bani noi din str. Lenin, deşi unii stăteau de mai multe ore, totuşi nu-şi pierd răbda­rea, pentru că erau dornici să şi schimbe banii. Agitatorul ing. I. Pe­­tres­u discu­t cu în afle i.e .n un grup de femei. Ele vroiau să ştie cât mai multe din avantagiile pe care le au în urma schimbării leului şi a redu­cerii de preţuri. Cu câtă ură vor de­masca aceste muncitoare şi go­podine pe cei care vor încerca să lovească în banii noi, se vedea din discuţiile înflăcărate în acest sens. Ele vor lupta pentru menținerea leului la va­loarea legală. Clasă pregătitoare de dirijori de coruri sindicale Cursanţii înscrişi la clasa de dirijori de coruri sindicale din cadrul şcolii serale de artă Si­biu, sunt rugaţi a se prezenta în ziua de Luni, 4 Februarie 1952 orele 19 (7 seara) la sediul Fi­larmonicii de Stat Sibiu, str. A. A. Jdanov Nr. 2 la o şedin­ţă în vederea începerii cursu­lui. Având în vedere importanţa acestei şedinţe prezenţa­ cursan­ţilor este absolut necesară. Din activitatea comitetelor d­e lupta pentru pace Adunare obştească închinată păcii Era o după masă albă de iarnă. In parcul acoperit cu zăpadă, copiii sburdau Pe sănii, pe skiuri, cu pa­tine­ Râsul lor vesel şi sănătos stră­­bătea până la Cămin, unde se strânseseră mamele, femei , tinere şi mai vârstnice din cartier, în adu­nare obştească. Au venit membri ai comitetelor de luptă pentru Pace din circumscripţiile 28, 29 şi 32 cu preşedinţii lor Maria Răs­­pop, Elisabeta Popa şi Maria I­ă­­leanu, cu vicepreşedinţii Elena Du­mitru, Maria Fazekas şi Victoria Cârjă şi secretarii Petre Tatu, Gh- Gheorghiu- Cu câteva zile înainte, tov. Gh- Gheorghiu a studiat cu atenţie Buletinul Comitetului per­manent Pentru Apărarea Păcii din RPR. De aici el a scos un rezumat al celor 8 rezoluţii de la Viena, adoptate de Consiliul Mondial al Păcii. In acea după joasă din mijloc de săptămână, la căminul cultural »Mihail Eminescu" tov- P. Tatu a vorbit în faţa sălii pline până la refuz. Apoi tov. V. Şerban, venit aici din partea comitetului orăşenesc de luptă pentru Pace, a evidenţiat comitetul circumscripţiei 32 pentru munca depusă şi în al doilea rând comitetul circumscripţiei 28. A re­ieşit însă şi o delăsare din partea celor ce răspund pentru comitetul de luptă pentru Pace al circum­scripţiei 29, care nu au depus o muncă susţinută de lămurire în cartier, din comitet fiind prezenţi doar câţiva membri. Nu a răspuns deloc la chemarea acestei adunări obşteşti închinate luptei pentru Pace comitetul din circumscripţia 30, cu toate că are o conducere bună şi o secretară activă de obicei şi capabilă. tov. Luisa Constan­tinescu-Din partea comitetului regional de luptă Pentru Pace a luat parte deasemeni un delegat, în acelaş timp deputat pentru circumscripţia 29, care a vorbit celor prezenţi despre situaţia internaţională, des­pre frontul organizat al păcii care devine pe zi ce trece mai puternic şi de neînvins, el reprezentând voinţa dârză a tuturor oamenilor cinstiţi din lume de a apăra Pacea şi liniştea căminelor lor. Adunarea s'a încheiat cu discuţii însufleţite, cu angajamente şi pro­puneri. Tov- Elisabeta Pop,a s'a angajat ca Pe viitor comitetul de care răspunde să se achite mai bine de sarcinile de cinste pe care şi le-a afumat. Tov- Petre Tatu a propus lărgirea cercurilor de citit şi organizarea regulată a audiţiilor de radio în casele femeilor luptă­toare pentru pace din cartierul Steaua. Discuţiile au luat apoi un alt aspect, datorită faptului că la adu­narea obştească a participat şi de­putatul unei circumscripţii de cartier­ Problemele care s-au ridi­­cat au fost juste şi în consecinţă sfatul popular va trebui să le acorde cea mai mare atenţie, fiind vorba de interesele imediate ale oamenilor muncii şi familiilor lor. In străzile Bacovia, Plugarilor, Calea Cisnădiei nefiind apă decât până la jumătatea străzii Gh. Dima, s'a cerut Prelungirea conductei până la colţul dintre str- Gh- Dima Şi Calea Cisnădiei, unde s’ar putea instala o fântână­ Astfel s'ar nun­a mult munca casnică a gospodinelor din cartier, care întâmpină în pre­zent mari greutăţi din cauza lipsei de apă în apropiere. Altă cerere justă a fost aceea a deschiderii unei sucursale de ma­nufactură în cartier, din partea comerţului de stat sau cooperatist. Locuitorii de aici sunt obligaţi pentru a se aproviziona sa meargă departe, până la magazinele din centru­ Deasemeni este de dorit ca dru­murile care trec prin parcul Arini­­lor de la tramvai spre cartier să fie regulat luminate. Şi ar fi dease­meni bine venită instalarea unui megafon în piaţa Sacco Nicola. Sfatul popular orăşenesc. Trustul de Panificare întreprinderea Re­gională de Electricitate. ICS Sibiul sau cooperativa Unirea, vor trebui să ţină seama de aceste doleanţe ale oamenilor muncii, şi în măsura posibilităţilor existente să depună tot efortul pentru a le realiza. Comitetele de luptă Pentru pace din alte cartiere vor depune o munca rodnică, organizând în mod regulat asemenea adunări în care să se desbată Problemele actuale legate de lupta Pentru pace, iar prezenţa deputaţilor respectivi va asigura şi cu acest Prilej legătura lor cu massele, pentru rezolvarea Problemelor de interes obştesc, sarcină pe care şi-au asumat-o în momentul în care Poporul le-a încredinţat misiunea de cinste de a-l reprezenta Şi de a lupta Pentru ridicarea nivelului său de trai- DINA WEISS

Next