Lupta Sibiului, martie 1952 (Anul 9, nr. 2077-2102)

1952-03-01 / nr. 2077

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI | II L ti I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU $1 ,AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul IX — Nr. 2077 | Sâmbătă, 1 Martie 1952 | 4 pagini - 20 bani Contractul colectiv, stimulent în lupta pentru îndeplinirea planului Acţiunea, de încheiere a con­tractelor colective pe anul 1952 este în plină desfăşurare. En­tuziasmul şi interesul pe care îl manifestă oamenii muncii din regiunea noastră pentru acest deosebit de important eve­niment, isvorăşte din conştiin­ţa faptului că fabrica, între­prinderea, uzina nu mai sunt isvoare de îmbogăţire pentru îmbuibaţi ci proprietatea po­porului muncitor. Ei ştiu că da contribuţia f­iecărui om al mun­cii pentru buna întocmire a contractului colectiv, de respec­tarea angajamentelor luate, de­pinde gospodărirea chibzuită a într­epi­­ederilor lor, desvolta­­rea economiei naţionale şi în­tărirea reformei băneşti, creş­terea bunei stări a poporului muncitor, apărarea păcii. Con­tractele colective reprezintă vo­inţa fiecărui muncitor, a între­gului colectiv, începând dela di­rector și până la ultimul sala­riat, de a îndeplini cu cinste sarcinile celui de al doilea an al cincinalului. Această hotărîre de neclintit se desprinde din majoritatea noilor contracte colective. Iată de pildă contractul încheiat de muncitorii de la întreprinderea „Drapelul Roşu” din Sibiu. Muncitorii de aici şi-au propus ca în acest an să depăşească planul valoric cu 3%, cantita­tiv cu 3­/o, să reducă preţul de cost faţă de sarcină cu 0,40 % şi să mărească productivitatea muncii cu 3°/o pe cap de munci­tor faţă de anul 1951. Condu­cerea se obligă să extindă me­todele sovietice de muncă, să­ ridice nivelul profesional al muncitorilor prin şcoli de califi­care şi să asigure protecţia muncii temeinic. Acelaşi interes deosebit l-au arătat faţă de noul contract co­lectiv şi muncitorii de la­ Inde­pendenţa, care au depăşit cu mult chiar şi angajamentele din contractul anului 1951. In acest an muncitorii de la această uzi­nă sunt hotărîţi să depăşească planul valoric cu 45%, să mă­rească productivitatea muncii pe cap de muncitor cu 7°/o şi să reducă preţul de cost cu 9°/o. Pentru ridicarea de noi cadre, conducerea şi-a luat angajamen­tul de a creia posibilităţi de ca­lificare la locul de muncă pen­tru 345 muncitori în diferite meserii. In aceste noi contracte colective, o deosebită atenţie s’a acordat şi gospodăriilor anexe ale întreprinderilor, gospodă­rii­­ care vor contribui din plin la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii şi la consolidarea­ reformei băneşti. De pildă, la Independenţa se va îmbogăţi în acest an gospodă­ria agrozootehnică cu 100 stupi de albine, numărul hec­tarelor cultivate va creşte de la 32 la 100 şi multe alte îmbună­tăţită, care vor contribui direct la­ ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc Cu acelaşi interes au întoc­mit contractele lor colective pentru anul 1952 şi muncitorii de la întreprinderile „11 Iunie” Cisnădia, de la Banca de Inves­tiţii Sibiu şi multe alte între­prinderi, unde muncitorii au consemnat propuneri juste ca­re, să contribue la progresul ge­neral al întreprinderilor. Cel de al doilea an din cin­cinal pu­ne în faţa oamenilor muncii sarcini noi şi măreţe pentru realizarea cărora munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii au pornit, o luptă plină de însu­fleţire. Creşterea productivită­ţii muncii, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, scăderea preţu­lui de cost, sunt tot atâtea obiec­tive care trebuesc studiate cu seriozitate în vederea întocmi­rii noilor contracte colective. Acestea trebue să reprezint© hotărîrea unanimă a tuturor sa­lariaţilor din întreprinderea res­pectivă. De aceia propunerile făcute de muncitori trebuesc studiate în amănunţime, iar cele găsite juste trebuesc intro­duse în contract. In ceea ce pri­veşte propunerile care nu vor putea fi incluse în contract, muncitorii respectivi vor tre­bui lămuriţi asupra motivului pentru care propunerea lor nu a fost inclusă. Controlul executării clauzelor din contractele colective este o sarcină importantă atât admi­nistrativă cât și sindicală. In­­deplinirea totală și în cele mai bune condiţiuni a prevederilor contractelor colecţii7©, este o datorie de cinste atât a munci­torilor, tehnicienilor şi funcţio­narilor cât şi a administraţiei respective. Dar problema contractului co­lectiv, ca de altfel orice pro­blemă legată, de îmbunătăţi­rea condiţiilor de muncă, nu poate fi izolată de îndeplinirea planului, de întărirea şi desvol­­tarea întreprinderii respective, de sporirea acumulării socia­liste. Respectarea angajamen­telor luate de conducerea între­prinderii este condiţionată de îndepl­in­irea angaj­amen­telor luate de muncitori. Altfel orice măsură care în aparenţă ar avantaja pe salariaţi, în realita­te nu ar duce decât la sporirea cheltuelilor de cost şi deci la scăderea puterii de cumpărare a noului leu. In contractele colective sem­nate de muncitori, aceştia tre­bue să-şi ia angajamente con­crete de modul în care vor des­făşura întrecerea socialistă, pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, de felul cum vor lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor, de felul în care vor îmbunătăţi calitatea mărfurilor şi să fie preocupaţi în permanenţă de îndeplinirea acestor obiective. In interiorul ziarului: Viaţa­ şi opera lui N. V. Go­gol (pag. 2-a). Ciclul de conferinţe închinat comemorării a o sută de ani de l­a­ moartea marelui scriitor şi dramaturg rus N. V. Gogol (pag. 2-a). Pentru îndeplinirea cu succes a planului economic al regiunii Sibiu pe anul 1952, O gospodă­rie anexă modernă; O nouă gospodărie colectivă­ în regiunea­ Sibiu; Gospodăria agricolă de stat din comuna Axenice Sever îşi desvo­fei ramurile anexe; Să asigurăm succesul campaniei însămânţărilor de primăvară (pag. 3-a). Din ţările care construesc so­cialismul (pag. 4-a), Beloiannis apără cu eroism pacea, libertatea și onoarea, po­porului grec. (pag. 4-a). Să ridicăm întrecerea socialistă pe o treaptă cât mai înaltă Un nou record în stafia Sibiu obţinut prin întrecerea socialistă întrecerea socialistă şi folosirea metodelor sovietice de muncă, gă­seşte o răspândire tot mai largă în mijlocul harnicilor muncitori din raza serviciului de exploatare fero­viară Sibiu, cărora le asigură suc­cese din ce în ce mai importante. Comuniştii, fiind în fruntea mas­­selor dau exemplu­­l celorlalţi muncitori. De pildă stahanovistul cincisutist Aleman Blezu împreună cu fochistul său Mihai Panţiru au realizat un nou record. Ei au trans­portat trenul Nr. 3534 pe distanţa Sibiu-Făgăraş, remorcând la loco­motiva Nr. 327.020, 59 vagoane cu un tonaj de 838 tone. Cu aceasta ei I au depăşit tonajul obişnuit până­­ acum cu 69%.­­ Un stimulent preţios in această­­ nouă victorie obţinută Pe tărâmul transporturilor, se datoreşte con­tractului de întrecere socialistă în­cheiat între aceştia şi operatorul Rc. Ştefan Cristu, prin care primii îşi luau angajamentul să transporta acest tonaj, iar ultimul se obliga să le dea tot concursul necesar. Sarcina mecanicului Aleman Blezu era una dintre cele mai grele. Dar el avea încredere în forţa locomotivei sale pe care şi-o luase de mult în păstrare socialistă după metoda Nina Nazarova şi pe care şi-o îngrijise­­ bine­­Aplicând metodele de muncă ale feroviari­lor sovietici Blajenov şi Luvin, me­tode care creiază posibilitatea de a se remorca supratonat şi a folosi în favoarea transportului forţa vie a trenului ('inerţia'), acesta a reuşit să se achite cu cinste de sarcina ce şi-o asumase singur. Iniţiativa acestui mecanic a con­tribuit la evitarea întârzieri trans­portului, care ar fi trebuit să se facă de două ori, a micşorat sta­ţionarea vagoanelor şi a evitat blo­carea unei linii în staţia Sibiu, fapt care ar fi atras după sine întârzie­rea altor trenuri. Şi operatorii Rc. P. Neagoe, Ul­ Ionescu şi şeful de tură Vasile Popa, care şi-au organizat temeinic munca, au contribuit la­ aceasta nouă victorie a staţiei Sibiu. In acest fel, utilizând metodele de muncă sovietice şi desvoltând în­trecerea socialistă Pe bază de con­tracte, feroviarii sibieni contribue efectiv la consolidarea reformei băneşti şi aduc un Preţios aport luptei Pentru construirea socialis­mului, în bătălia îndeplinirii cinci­nalului. VASILE NITESCU, cores)). Semnarea contractului colectiv la fabrica „Drapelul Roşu“ In ziua de 21 februarie munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii fa­bricii „Drapelul Roşu“ au discutat intr’o şedinţă obiectivele contractu­lui colectiv pe 1952. Fiind conştienţi că prin noi realizări în muncă aduc un aport deosebit la întărirea re­formei băneşti şi asigură totodată întărirea puterii de cumpărare a nou­lui teu, ei şi-au propus cu acest prilej ca în anul acesta să depăşească planul cu 3% valoric şi cu 3o/o can­titativ, să reducă preţul de cost faţă de sarcină cu 0,40%, iar pro­ductivitatea muncii s’o mărească cu 3% pe cap de muncitor, faţă de anul 1951. Pentru realizarea acestor obiec­tive conducerea fabricii s’a angajat să extindă pe scară largă metodele stahanoviştilor sovietici, să ridice nivelul profesional şi politic al mun­citorilor prin şcoli de calificare, gra­dul I şi II a 69 muncitori în dife­rite meserii. In ceea ce priveşte protecţia mun­cii, conducerea s’a angajat să asigure în toate secţiile condiţii optime de muncă. Pentru a asigura condiţii de trai căt mai bune, conducerea s’a obligat să înzestreze cantina cu cele nece­sare şi să mărească numărul porci­lor la gospodăria anexă de la 9 la 30. Tovarăşa Mana Ircuş şi-a luat angajamentul în numele brigăzii UTM Nr. II să îmbunătăţească ca­litatea până la 98%. Deasemeni muncitoarea Mana Cernica şi-a luat angajamentul să dea produse de ca­litate 990/0. După ce contractul a fost aprobat şi semnat de conducere şi comitetul de întreprindere, părţile contractante s-au angajat să traducă în viaţă pre­vederile contractului colectiv. In în­cheiere corul şi echipa de dansuri a comitetului de întreprindere a dat un program artistic care a durat până seara târziu. Semnarea contractului colectiv la falinea „Drapelul Roșu“ s-a transformat într’o zi de sărbă­toare. încheierea noului contract colectiv la „Independenta“ Prevederile contractului colectiv pe anul 1951 au fost cu mult depăşite de muncitorii şi conducerea uzinelor „Independenţa“. In acest an mun­citorii de la „Independenţa“ au înscris în contractul colectiv să depăşească planul valoric cu 45%, să mărească productivitatea muncii pe cap de muncitor cu 7% şi să reducă preţul de cost cu 9%, iar rebuturile cu 2%. Deasemeni conducerea uzinei şi-a luat o serie de angajamente pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi trai ale muncitorilor. Aşa de pildă montarea unei macarale, la spărgă­torul de fontă, una la turnătoria mică, iar alta la curăţătoria nouă, do­tarea atelierului de montaj cu 3 ma­carale de mână şi altele. Pentru ridicarea profesională a muncitorilor, conducerea s-a angajat să creeze condiţii pentru a se ca­lifica la locul de muncă în acest an 345 muncitori în diferite meserii. Una din preocupările de seamă ale conducerii şi a comitetului de întreprindere este îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale angajaţilor. In acest sens conducerea s’a angajat să creeze o gospodărie agrozooteh­nică şi s’o înzestreze cu 100 stupi, să extindă culturile de legume şi zarzavaturi, să mărească crescătoria de porci, în aşa fel încât la sfârşitul anului numărul porcilor să ajungă la 250, să înfiinţeze o fermă cu 500 01, să construiască o gheretă în apro­piere de uzină unde se vor apro­viziona salariaţii cu carne, zarzava­turi şi altele. Conducerea s-a mai angajat să ter­mine în acest an lucrările a 6 blocuri cu 60 de apartamente, să introducă gaz metan, apă, lumină electrică pre­cum şi să amenajeze un dormitor comun pe care-1 va înzestra cu 50 de paturi. In contractul colectiv din acest an un capitol se ocupă cu protecţia muncii. Contractul colectiv a fost votat în unanimitate de cei prezenţi. Con­ducerea şi comitetul de întreprindere şi-au luat angajamentul să traducă în viaţă fiecare obiectiv din acest con­tract colectiv, contribuind prin acea­sta la consolidarea reformei băneşti, la construirea socialismului în ţara noastră şi la apărarea păcii. SANDU ROMAN In multe regiuni ale ţării au început însămânţările de primăvară BUCUREŞTI, 1­0 (Agerpres). In urma îndrumărilor Ministerului Agriculturii pentru începerea cam­paniei însămânţărilor de primăvară şi datorită mobilizării largi a ţără­nimii muncitoare de către comite­tele regionale şi raionale de Partid şi comitetele executive ale sfaturi­lor populare, în multe regiuni ale ţării au început însămânţările de primăvară. In regiunile Dolj, Constanţa, Bu­cureşti şi Argeş, muncitorii gospo­dăriilor agricole de stat, colecti­viştii şi ţăranii muncitori, folosind timpul prielnic au ieşit la semăna­tul culturilor prevăzute în urgenţa întâia floarea soarelui, mazărea, orz, ovăs, lucerna, trifoi, legume, etc. Experienţa agrotehnicei sovietice ne arată că fiecare moment priel­nic însămânţărilor trebue să fie folosit la maximum Pentru asigu­rarea unei recolte bogate. La înce­putul primăverii timpul este foarte schimbător, frigul şi ploaia alter­nând în decurs de câteva ore cu soare și vânt Puternic care svântă imediat pământul. De aceea, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să ia toate măsurile ca fiecare ceas de lucru să fie folosit la maximum de toate forţele existente în regiunea respectivă, pentru ca însămânţările din urgenţa întâia să fie executate la termenul fixat de Ministerul Agriculturii. Colectiviştii de la „Flacăra" din comuna Şaroşui aplica învăţămintele însuşite la cursul profesional Colectiviştii din Şaroşui raio­nul Mediaş, au dat o mare aten­ţie pregătirii lor profesionale, frecventând cu regularitate cursurile care au funcţionat in timpul iernii, pentru a putea aplica cele mai bune metode în campania agricolă a acestui an în scopul obţinerii unei recolte cât mai bogate. Astfel în urma predării lecţiei întitulate „Să­mânţa, pregătirea ei şi epocii© de însămânţat“, lecţie în care s-a discutat amănunţit şi despre fa­rovizarea cartofilor şi însemnă­tatea acestei metode agrotehnice, colectivistul Dorel Secetă şi-a luat angajamentul să aplice în practică cele învăţate la această lecţie şi să facă iarovizarea la cartofii pe care îi va semăna gospodăria în acest an. Respec­­tându-şi angajamentul, acest har­nic şi neobosit colectivist şi-a amenajat o cameră cu rafturi la căldură potrivită şi a început să facă iarovizarea la 1000 kg. car­tofi. Prin iarovizarea cartofilor pe care îi vor semăna colecti­viştii din comuna Şaroşui, vor avea cartofi timpurii, mărindu-şi în acest fel veniturile. GHEORGHE PINTEA coresp.

Next