Lupta Sibiului, martie 1952 (Anul 9, nr. 2077-2102)
1952-03-01 / nr. 2077
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI | II L ti I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU $1 ,AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul IX — Nr. 2077 | Sâmbătă, 1 Martie 1952 | 4 pagini - 20 bani Contractul colectiv, stimulent în lupta pentru îndeplinirea planului Acţiunea, de încheiere a contractelor colective pe anul 1952 este în plină desfăşurare. Entuziasmul şi interesul pe care îl manifestă oamenii muncii din regiunea noastră pentru acest deosebit de important eveniment, isvorăşte din conştiinţa faptului că fabrica, întreprinderea, uzina nu mai sunt isvoare de îmbogăţire pentru îmbuibaţi ci proprietatea poporului muncitor. Ei ştiu că da contribuţia fiecărui om al muncii pentru buna întocmire a contractului colectiv, de respectarea angajamentelor luate, depinde gospodărirea chibzuită a întrepiederilor lor, desvoltarea economiei naţionale şi întărirea reformei băneşti, creşterea bunei stări a poporului muncitor, apărarea păcii. Contractele colective reprezintă voinţa fiecărui muncitor, a întregului colectiv, începând dela director și până la ultimul salariat, de a îndeplini cu cinste sarcinile celui de al doilea an al cincinalului. Această hotărîre de neclintit se desprinde din majoritatea noilor contracte colective. Iată de pildă contractul încheiat de muncitorii de la întreprinderea „Drapelul Roşu” din Sibiu. Muncitorii de aici şi-au propus ca în acest an să depăşească planul valoric cu 3%, cantitativ cu 3/o, să reducă preţul de cost faţă de sarcină cu 0,40 % şi să mărească productivitatea muncii cu 3°/o pe cap de muncitor faţă de anul 1951. Conducerea se obligă să extindă metodele sovietice de muncă, să ridice nivelul profesional al muncitorilor prin şcoli de calificare şi să asigure protecţia muncii temeinic. Acelaşi interes deosebit l-au arătat faţă de noul contract colectiv şi muncitorii de la Independenţa, care au depăşit cu mult chiar şi angajamentele din contractul anului 1951. In acest an muncitorii de la această uzină sunt hotărîţi să depăşească planul valoric cu 45%, să mărească productivitatea muncii pe cap de muncitor cu 7°/o şi să reducă preţul de cost cu 9°/o. Pentru ridicarea de noi cadre, conducerea şi-a luat angajamentul de a creia posibilităţi de calificare la locul de muncă pentru 345 muncitori în diferite meserii. In aceste noi contracte colective, o deosebită atenţie s’a acordat şi gospodăriilor anexe ale întreprinderilor, gospodării care vor contribui din plin la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii şi la consolidarea reformei băneşti. De pildă, la Independenţa se va îmbogăţi în acest an gospodăria agrozootehnică cu 100 stupi de albine, numărul hectarelor cultivate va creşte de la 32 la 100 şi multe alte îmbunătăţită, care vor contribui direct la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc Cu acelaşi interes au întocmit contractele lor colective pentru anul 1952 şi muncitorii de la întreprinderile „11 Iunie” Cisnădia, de la Banca de Investiţii Sibiu şi multe alte întreprinderi, unde muncitorii au consemnat propuneri juste care, să contribue la progresul general al întreprinderilor. Cel de al doilea an din cincinal pune în faţa oamenilor muncii sarcini noi şi măreţe pentru realizarea cărora muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au pornit, o luptă plină de însufleţire. Creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, scăderea preţului de cost, sunt tot atâtea obiective care trebuesc studiate cu seriozitate în vederea întocmirii noilor contracte colective. Acestea trebue să reprezint© hotărîrea unanimă a tuturor salariaţilor din întreprinderea respectivă. De aceia propunerile făcute de muncitori trebuesc studiate în amănunţime, iar cele găsite juste trebuesc introduse în contract. In ceea ce priveşte propunerile care nu vor putea fi incluse în contract, muncitorii respectivi vor trebui lămuriţi asupra motivului pentru care propunerea lor nu a fost inclusă. Controlul executării clauzelor din contractele colective este o sarcină importantă atât administrativă cât și sindicală. Indeplinirea totală și în cele mai bune condiţiuni a prevederilor contractelor colecţii7©, este o datorie de cinste atât a muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor cât şi a administraţiei respective. Dar problema contractului colectiv, ca de altfel orice problemă legată, de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, nu poate fi izolată de îndeplinirea planului, de întărirea şi desvoltarea întreprinderii respective, de sporirea acumulării socialiste. Respectarea angajamentelor luate de conducerea întreprinderii este condiţionată de îndeplinirea angajamentelor luate de muncitori. Altfel orice măsură care în aparenţă ar avantaja pe salariaţi, în realitate nu ar duce decât la sporirea cheltuelilor de cost şi deci la scăderea puterii de cumpărare a noului leu. In contractele colective semnate de muncitori, aceştia trebue să-şi ia angajamente concrete de modul în care vor desfăşura întrecerea socialistă, pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, de felul cum vor lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor, de felul în care vor îmbunătăţi calitatea mărfurilor şi să fie preocupaţi în permanenţă de îndeplinirea acestor obiective. In interiorul ziarului: Viaţa şi opera lui N. V. Gogol (pag. 2-a). Ciclul de conferinţe închinat comemorării a o sută de ani de la moartea marelui scriitor şi dramaturg rus N. V. Gogol (pag. 2-a). Pentru îndeplinirea cu succes a planului economic al regiunii Sibiu pe anul 1952, O gospodărie anexă modernă; O nouă gospodărie colectivă în regiunea Sibiu; Gospodăria agricolă de stat din comuna Axenice Sever îşi desvofei ramurile anexe; Să asigurăm succesul campaniei însămânţărilor de primăvară (pag. 3-a). Din ţările care construesc socialismul (pag. 4-a), Beloiannis apără cu eroism pacea, libertatea și onoarea, poporului grec. (pag. 4-a). Să ridicăm întrecerea socialistă pe o treaptă cât mai înaltă Un nou record în stafia Sibiu obţinut prin întrecerea socialistă întrecerea socialistă şi folosirea metodelor sovietice de muncă, găseşte o răspândire tot mai largă în mijlocul harnicilor muncitori din raza serviciului de exploatare feroviară Sibiu, cărora le asigură succese din ce în ce mai importante. Comuniştii, fiind în fruntea masselor dau exemplul celorlalţi muncitori. De pildă stahanovistul cincisutist Aleman Blezu împreună cu fochistul său Mihai Panţiru au realizat un nou record. Ei au transportat trenul Nr. 3534 pe distanţa Sibiu-Făgăraş, remorcând la locomotiva Nr. 327.020, 59 vagoane cu un tonaj de 838 tone. Cu aceasta ei I au depăşit tonajul obişnuit până acum cu 69%. Un stimulent preţios in această nouă victorie obţinută Pe tărâmul transporturilor, se datoreşte contractului de întrecere socialistă încheiat între aceştia şi operatorul Rc. Ştefan Cristu, prin care primii îşi luau angajamentul să transporta acest tonaj, iar ultimul se obliga să le dea tot concursul necesar. Sarcina mecanicului Aleman Blezu era una dintre cele mai grele. Dar el avea încredere în forţa locomotivei sale pe care şi-o luase de mult în păstrare socialistă după metoda Nina Nazarova şi pe care şi-o îngrijise bineAplicând metodele de muncă ale feroviarilor sovietici Blajenov şi Luvin, metode care creiază posibilitatea de a se remorca supratonat şi a folosi în favoarea transportului forţa vie a trenului ('inerţia'), acesta a reuşit să se achite cu cinste de sarcina ce şi-o asumase singur. Iniţiativa acestui mecanic a contribuit la evitarea întârzieri transportului, care ar fi trebuit să se facă de două ori, a micşorat staţionarea vagoanelor şi a evitat blocarea unei linii în staţia Sibiu, fapt care ar fi atras după sine întârzierea altor trenuri. Şi operatorii Rc. P. Neagoe, Ul Ionescu şi şeful de tură Vasile Popa, care şi-au organizat temeinic munca, au contribuit la aceasta nouă victorie a staţiei Sibiu. In acest fel, utilizând metodele de muncă sovietice şi desvoltând întrecerea socialistă Pe bază de contracte, feroviarii sibieni contribue efectiv la consolidarea reformei băneşti şi aduc un Preţios aport luptei Pentru construirea socialismului, în bătălia îndeplinirii cincinalului. VASILE NITESCU, cores)). Semnarea contractului colectiv la fabrica „Drapelul Roşu“ In ziua de 21 februarie muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii „Drapelul Roşu“ au discutat intr’o şedinţă obiectivele contractului colectiv pe 1952. Fiind conştienţi că prin noi realizări în muncă aduc un aport deosebit la întărirea reformei băneşti şi asigură totodată întărirea puterii de cumpărare a noului teu, ei şi-au propus cu acest prilej ca în anul acesta să depăşească planul cu 3% valoric şi cu 3o/o cantitativ, să reducă preţul de cost faţă de sarcină cu 0,40%, iar productivitatea muncii s’o mărească cu 3% pe cap de muncitor, faţă de anul 1951. Pentru realizarea acestor obiective conducerea fabricii s’a angajat să extindă pe scară largă metodele stahanoviştilor sovietici, să ridice nivelul profesional şi politic al muncitorilor prin şcoli de calificare, gradul I şi II a 69 muncitori în diferite meserii. In ceea ce priveşte protecţia muncii, conducerea s’a angajat să asigure în toate secţiile condiţii optime de muncă. Pentru a asigura condiţii de trai căt mai bune, conducerea s’a obligat să înzestreze cantina cu cele necesare şi să mărească numărul porcilor la gospodăria anexă de la 9 la 30. Tovarăşa Mana Ircuş şi-a luat angajamentul în numele brigăzii UTM Nr. II să îmbunătăţească calitatea până la 98%. Deasemeni muncitoarea Mana Cernica şi-a luat angajamentul să dea produse de calitate 990/0. După ce contractul a fost aprobat şi semnat de conducere şi comitetul de întreprindere, părţile contractante s-au angajat să traducă în viaţă prevederile contractului colectiv. In încheiere corul şi echipa de dansuri a comitetului de întreprindere a dat un program artistic care a durat până seara târziu. Semnarea contractului colectiv la falinea „Drapelul Roșu“ s-a transformat într’o zi de sărbătoare. încheierea noului contract colectiv la „Independenta“ Prevederile contractului colectiv pe anul 1951 au fost cu mult depăşite de muncitorii şi conducerea uzinelor „Independenţa“. In acest an muncitorii de la „Independenţa“ au înscris în contractul colectiv să depăşească planul valoric cu 45%, să mărească productivitatea muncii pe cap de muncitor cu 7% şi să reducă preţul de cost cu 9%, iar rebuturile cu 2%. Deasemeni conducerea uzinei şi-a luat o serie de angajamente pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi trai ale muncitorilor. Aşa de pildă montarea unei macarale, la spărgătorul de fontă, una la turnătoria mică, iar alta la curăţătoria nouă, dotarea atelierului de montaj cu 3 macarale de mână şi altele. Pentru ridicarea profesională a muncitorilor, conducerea s-a angajat să creeze condiţii pentru a se califica la locul de muncă în acest an 345 muncitori în diferite meserii. Una din preocupările de seamă ale conducerii şi a comitetului de întreprindere este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale angajaţilor. In acest sens conducerea s’a angajat să creeze o gospodărie agrozootehnică şi s’o înzestreze cu 100 stupi, să extindă culturile de legume şi zarzavaturi, să mărească crescătoria de porci, în aşa fel încât la sfârşitul anului numărul porcilor să ajungă la 250, să înfiinţeze o fermă cu 500 01, să construiască o gheretă în apropiere de uzină unde se vor aproviziona salariaţii cu carne, zarzavaturi şi altele. Conducerea s-a mai angajat să termine în acest an lucrările a 6 blocuri cu 60 de apartamente, să introducă gaz metan, apă, lumină electrică precum şi să amenajeze un dormitor comun pe care-1 va înzestra cu 50 de paturi. In contractul colectiv din acest an un capitol se ocupă cu protecţia muncii. Contractul colectiv a fost votat în unanimitate de cei prezenţi. Conducerea şi comitetul de întreprindere şi-au luat angajamentul să traducă în viaţă fiecare obiectiv din acest contract colectiv, contribuind prin aceasta la consolidarea reformei băneşti, la construirea socialismului în ţara noastră şi la apărarea păcii. SANDU ROMAN In multe regiuni ale ţării au început însămânţările de primăvară BUCUREŞTI, 10 (Agerpres). In urma îndrumărilor Ministerului Agriculturii pentru începerea campaniei însămânţărilor de primăvară şi datorită mobilizării largi a ţărănimii muncitoare de către comitetele regionale şi raionale de Partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare, în multe regiuni ale ţării au început însămânţările de primăvară. In regiunile Dolj, Constanţa, Bucureşti şi Argeş, muncitorii gospodăriilor agricole de stat, colectiviştii şi ţăranii muncitori, folosind timpul prielnic au ieşit la semănatul culturilor prevăzute în urgenţa întâia floarea soarelui, mazărea, orz, ovăs, lucerna, trifoi, legume, etc. Experienţa agrotehnicei sovietice ne arată că fiecare moment prielnic însămânţărilor trebue să fie folosit la maximum Pentru asigurarea unei recolte bogate. La începutul primăverii timpul este foarte schimbător, frigul şi ploaia alternând în decurs de câteva ore cu soare și vânt Puternic care svântă imediat pământul. De aceea, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să ia toate măsurile ca fiecare ceas de lucru să fie folosit la maximum de toate forţele existente în regiunea respectivă, pentru ca însămânţările din urgenţa întâia să fie executate la termenul fixat de Ministerul Agriculturii. Colectiviştii de la „Flacăra" din comuna Şaroşui aplica învăţămintele însuşite la cursul profesional Colectiviştii din Şaroşui raionul Mediaş, au dat o mare atenţie pregătirii lor profesionale, frecventând cu regularitate cursurile care au funcţionat in timpul iernii, pentru a putea aplica cele mai bune metode în campania agricolă a acestui an în scopul obţinerii unei recolte cât mai bogate. Astfel în urma predării lecţiei întitulate „Sămânţa, pregătirea ei şi epocii© de însămânţat“, lecţie în care s-a discutat amănunţit şi despre farovizarea cartofilor şi însemnătatea acestei metode agrotehnice, colectivistul Dorel Secetă şi-a luat angajamentul să aplice în practică cele învăţate la această lecţie şi să facă iarovizarea la cartofii pe care îi va semăna gospodăria în acest an. Respectându-şi angajamentul, acest harnic şi neobosit colectivist şi-a amenajat o cameră cu rafturi la căldură potrivită şi a început să facă iarovizarea la 1000 kg. cartofi. Prin iarovizarea cartofilor pe care îi vor semăna colectiviştii din comuna Şaroşui, vor avea cartofi timpurii, mărindu-şi în acest fel veniturile. GHEORGHE PINTEA coresp.