Lupta Sibiului, aprilie 1952 (Anul 9, nr. 2103-2128)

1952-04-01 / nr. 2103

Pagina 2 LEGE pentru aprobarea Bugetului de Stat al R. P. R. pe anul 1952 Art. 1. — Bugetul de Stat al Re­publicii Populare Române Pe anul 1952 se aprobă la venituri în sumă de 32.108,4 milioane lei și la chel­tuieli în sumă de 30.608,4 milioane lei, cu depășirea veniturilor Peste cheltuieli, în sumă de 1.500,0 mi­lioane lei. Art. 2­ — Bugetul Administraţiei de Stat, bugetul Asigurărilor So­ciale de Stat şi bugetele organelor locale ale Puterii de Stat Pe anul 1952 se aprobă în cifre totale la venituri şi la cheltuieli, după cum urmează: Venituri Cheltuieli (în milioane lei) — Bugetul Admi­nistrației de Stat 29.611,5 26.685,5 — Bugetul Asig. So­ciale de Stat 1.128,5 1­050,0 — Bugetele organe­lor locale ale pu­terii de Stat 1­ 368,4 2­ 872,9 Total lei 32.108,4 30.608,4 Art. 3. — Bugetele regiunilor și oraşelor de subordonare republi­cană pe anul 1952 se aproba la ve­nituri și la cheltuieli la următoarele sume: Sfatul popular al regiunii: Art. 4- — Se stabilesc următoa­rele cote defalcate din impozitele și veniturile de Stat la bugetele orga­nelor locale ale Puterii de Stat: a) Din impozitul asupra opera­țiunilor de executări de lucrări, Prestaţiuni de servicii şi transpor­turi, din impozitul Pe veniturile cooperativelor şi din impozitul pe spectacole, din impozitele şi taxele de timbru, din impozitul Pe venitu­rile din meserii şi Profesiuni şi din impozitul Pe veniturile din comerţ industrie Şi alte ve­nituri: 50% la toate regiunile şi oraşele de subordonare republicană: Cluj, Galaţi şi Iaşi; 40% oraşului Timişoara şi 20% oraşelor Bucu­reşti, Constanţa, Ploeşti şi Stalin; b) Din impozitul agricol: 20% re­giunii Constanţa; 30% regiunilor Ia­lomiţa şi Teleorman; 50% regiuni­lor Bucureşti, Dolj şi Arad; 60% regiunii Timişoara; 70% regiunii Putna; 80% regiunii Galaţi; 90% regiunilor Prahova şi Severin şi 100% la celelalte regiuni şi oraşe de subordonare republicană; c) Din veniturile Staţiunilor de Maşini şi Tractoare: 50% la toate regiunile. Până la încasarea veniturilor din cotele defalcate din impozitele și veniturile de Stat prevăzute mai sus se vor putea acorda Sfaturilor popu­lare avansuri temporare, care vor fi rambursate în termenele şi con­­dițiunile stabilite de Ministerul Finanțelor. Art. 5. — Pentru echilibrarea bugetelor organelor locale ale Pu­terii de Stat se aprobă următoarele dotaţii din bugetul Administraţiei de Stat: Dotaţiil­e stabilite mai sus vor pu­tea fi modificate in cursul anului prin Hotărîri ale Consiliului de Mi­niştri, în cazul ivirii de sarcini noi date organelor locale ale puterii de Stat sau reducerii celor existente. Art. 6. — Se aprobă contul de execuție al Bugetului de Stat al Re­publicii Populare Române pe anul 1950, la venituri la suma de 399.306.704 mii lei vechi­ și 381.464.363 mii lei vechi la cheltuieli, cu depăși­rea veniturilor față de cheltuieli, în sumă de 17.842.341 mii lei vechi. Art. 7. — Viramentele de credite în bugetul Administrației de Stat și în bugetele organelor locale ale pu­terii de Stat se vor face după nor­mele stabilite prin instrucțiunile Mi­nisterului Finanțelor asupra ordinei executării bugetului. Majorarea bugetelor organelor lo­cale ale puterii de Stat pe baza veniturilor noi apărute în cursul anu­lui, cum și a depășirilor de încasări realizate peste prevederi la venitu­rile înscrise în aceste bugete, se va aproba de Comitetele executive ale Sfaturilor populare regionale, raio­nale și orășenești, după normele ce se vor stabili prin Hotărîrea Con­siliului de Miniştri. Art. 8. — In termen de 30 zile dela aprobarea Bugetului de Stat al Republicii Populare Române, Mi­nisterul Finanțelor şi Comisia de Stat a Planificării, în colaborare cu Mi­nisterele tutelare vor proceda la re­partizarea pe Direcţiuni Generale In­dustriale a sarcinilor definitive de beneficii şi a mijloacelor de rulment. Inlăuntrul aceluiaş termen, Direcţiu­nile Generale Industriale vor repar­tiza aceste sarcini pe întreprinderile şi organizaţiile economice de Stat aflate sub îndrumarea şi controlul lor. Art. 9. — Ministerele, instituţiile centrale bugetare şi Comitetele exe­cutive ale Sfaturilor populare au sar­cina să ia toate măsurile necesare pentru realizarea şi depăşirea veni­turilor prevăzute în bugetul de Stat al Republicii Populare Române. Art. 10. — Se împuterniceşte Con­siliul de Miniştri să ia măsurile cele mai eficace, ca întreprinderile şi or­ganizaţiile economice de Stat şi insti­tuţiile bugetare să întrebuinţeze în modul cel mai economicos mijloacele băneşti, aplicând cel mai sever regim de economii la cheltuielile adm­inis­­trativo-gospodăreşti. Art. 11. — Se autoriză Consiliul de Miniştri ca pentru realizarea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce decurg din executarea Bugetului de Stat să ia măsuri pentru întări­rea cu cadre calificate a aparatului financiaro-fiscal şi pentru îmbunătă­țirea muncii sistemului financiar. Art. 12. — Se ratifică Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale Nr. 231 din 26 Decembrie 1951, pen­tru reglementarea efectuării chel­tuielilor și încasării veniturilor Buge­tului de Stat al Republicii Populare Române pe Trimestrul I al anul 1952. Venituri Cheltuieli (în mii lei) Arad Argeş Bacău Baia Mare Bârlad Bihor Botoşani Bucureşti Buzău Cluj Constanţa Dolj Galaţi Gorj Hunedoara Ialomiţa Iaşi M­reş P­ihova­­ra 39-780,2 36.793,2 41.273,4 45.063.6 22-770,1 51.068.2 23.304.1 31.072.2 27.549.0 51-451,6 24.421.1 45.808.7 35.051.7 20.501.5 29.380,9 26.812.6 18-233,5 47.195.1 52.060,5 25-989,7 85.3225 97.282.6 107-155,0 104-716,8 66-771,1 107.076.8 54.408,3 75.953,0 69.117.6 111.765.8 46-026,9 100.816,1 86.484 73.372 78.361 52866 49.940 101.190 100.023 65.477 dna 18.228,0 43.06 rerin 24-704,2 50.30, iu 49.825,9 J14-71» lin 37.560,8 97.30 :eava 21.871,5 75.93* eorman 33.380,0 59.86 aișoara 28.081,2 71.93 cea 12.046,5 50-79 al regiuni 921-279,0 2.198.01 Sfatul popular al orașului: Venituri Chelta (în mii lei) Bucureşti 288.318,3 408,5­ Cluj 25.237,0 54.3. Constanţa 18.755,3 25.6 Galaţi 15.074,4 25­6 Iaşi 14.135,4 42.9 Ploeşti 24.293,7 301 Stalin 30.596,1 41.2 Timişoara 30.698,3 46.291, Total oraşe 447.108,5 674.867,8 Total general 1.368.387,5 2.872.920,3 Sfatului Popular al regiunii: Arad Argeș Bacău Baia A Bârlad P'Sor (înmH lei) • . . 2.199,0 5.428,4 • « 24.762,5 »rare . 13 370 3 . . • •• 3.369,4 . • wa . 4.3550 l­ • •0 918 5 .ti . 4.765 3 25,9 • •• 15.159,6 a . • •0 2.171,1 3.852,3 • *• 1.970,3 • •• * 22.063,7 la . . .• . 18.258,6 1.570,9 , • *• 4 2.142,2 8.856,0 323,1 515,6 8.771,5 • *• 235 2 14.146,0 12.747,8 26.789,5 m­ . 6271 a . • •1 . 2.200 2 Total regiuni popular al 13.602,1 215.197,1 orașului: 11.037,4 15.279,6 3.093,5 1.709,4 17.027,9 2.013,1 4.578,1 2.453,5 57.1925 272.389,6 Ga­ a). Iași Ploești Stalin Timişoara Total oraşe Total general In cinstea Congresului învăţătorilor cadrele didactice din Daia Română îşi lichidează lipsurile Corpul didactic din comuna Daia Română, raionul Sebeş, a ţinut o şedinţă de lucru în cadrul căreia tov. Otilia Fulea,, directoarea şcolii a făcut analiza muncii, arătând în spirit critic şi autocritic succesele obţinute, lipsurile fiecărui membru al corpului didactic şi greutăţile în­tâmpinate în munca. In primul loc al­ ordinei de zi a fost Problema învăţământului. Pe acest tărâm numărul corigenţilor s'a redus simţitor datorită grupelor de ajutorare şi grupelor de învăţătura, care sunt ţinute cu regularitate şi controlate zilnic. Totuşi există greu­tăţi şi acestea din cauză că nu toţi elevii slabi îşi dau seama că aceste grupe s'au înfiinţat pentru a le veni în ajutor. S'a trasat ca sarcină fiecărui diriginte, profesor şi învăţător, ca în cinstea congre­sului să sprijine aceste grupe, să le îndrume şi să le controleze, ca în felul acesta, să se lichideze complet corigentele şi repetenţele. Pentru a-şi ridica nivelul politic, ideologic şi cultural, cadrele didac­tice au participat activ la cursurile de limba rusă şi la studierea Isto­rie* PC (b) al Uniunii Sovietice-Nu s'au aplicat însă destul de bine în practică toate cunoştinţele teoretice. Deci această lipsă trebue să fie înlăturată. In munca Pentru alfabetizarea neştiutorilor de carte, cadrele di­dactice, deşi au întâmpinat greutăţi, nu s'au descurajat ci au dus­ mai departe muncă de lămurire, încât s'a ajuns la o frecvenţă de 100%. Ba mai mult, numărul planificaţilor a fost depăşit prezentându-se la cursuri şi neştiutori de carte din cei neplanificaţi. Pentru răspândirea cărţilor în rândurile ţăranilor muncitori co­muna a fost împărţită în sectoare, iar cadrele didactice duc cărţile acasă la oameni pentru a fi citite. In fiecare sector s-au organizat cercuri de citit care se ţin odată pe săptămână. In cinstea Congresului învăţăto­rilor din RPR cadrele didactice tre­bue să-şi intensfice munca de cul­turalizare a masselor, să ducă o muncă susţinută, pentru ca şi în comuna Daia Română din raionul Sebeş să ia fiinţă o întovărăşire agricolă permanentă. GHEORGHE TINCA învăţător- „LUPTA SIBIULUI” In atenţia prop?" Miercuri 2 April va avea loc în sala „Despre reducerea pi şi sarcinile propagandă domeniu. Cu prilejul „Decadei li ruse“ Biblioteca Centrală „10­ nală din Sibiu a organizat O EXPOZIŢIE cu operele marilor scriitori ruşi. Expoziţia poate fi vizitată în fiecare zi de lucru dela orele 9—14 şi 16—19, iar Duminica dela orele 9—14. In cadrul acestei expoziţii citi­torii au prilejul să consulte lista de recomandare din literatura cla­sică rusă afişată în sala catalogu­lui Bibliotecii. Viza permiselor de port armă Direcţiunea Generală a Miliţiei, aduce la cunoştinţa tuturor posesori­lor de permise de port armă, că viza acestora pe anil 1952, începe în toată ţara la data de 1 Aprilie 1952 şi durează până la 1 Iunie 1952. Posesorii se vor adresa unităţii de miliţie locală. Celor care nu vor viza permisele respective în intervalul stabilit, li se vor anula permisele de port armă, ,conform prevederilor Deciziei M.A.I. Nr. 154/1950. Anul IX — Nr. 2108 aplicăm Hotârîrea CC al COM sub semnul desvoltării întrecerii socialiste Hotărîrea CC al COM d­in 22—23 Februarie a. c., trasează organe­lor sindicale din țara noastră o serie de sarcini menite să con­­tribue efectiv la consolidarea suc­cesului reformei băneşti. îndeplinirea sarcinilor de plan, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, în­trebuinţarea raţională a mijloa­celor băneşti, întărirea discipli­nei socialiste a muncii, etc., sunt sarcini pe care Hotărîrea Ie tra­sează organelor noastre sindicale. Comitetelor de întreprinderi şi conducerilor administrative le re­vine deci sarcina de a analiza pe­riodic realizarea planului de pro­ducţie în fiecare întreprindere, în fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă, luând măsuri de sprijini­rea sectoarelor rămase în urmă. Pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan, hotărîrea pre­vede că: „comitetele de întreprin­­deri şi instituţii, au datoria ca din 10 în 10 zile întro şedinţă comună cu direcţia întreprinderii să asculte un raport al serviciu­lui de muncă şi salar­ii". Această măsură are drept scop de a în­lătura gâtuirile în producţie, „în­cetineala“ de la începutul lunilor şi „asalturile“ de la sfârşitul lunii, precum şi de a întări controlul asupra modului în care se reali­zează obiectivele prevăzute în planurile lor de producţie. In noile condiţii creiate în ţara noastră pe frontul construirii so­cialismului, sindicatele au sar­cina de a participa activ la gos­podărirea întreprinderilor, la con­ducerea statului, făcând legătura între masselei largi muncitoare cu avantgarda clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român. Sindicatele trebue să-şi însu­şească temeinic cunoştinţele teh­nice, economice şi financiare, atrăgând în mod sistematic după un plan bine întocmit inginerii şi tehnicienii, în lupta pentru înde­plinirea planurilor de producţie. Organizaţiilor sindicale le re­vine deasemeni sarcina impor­tantă de a atrage masse tot mai largi de muncitori, tehnicieni şi funcţionari la lupta pentru noi realizări în producţie, realizări care să asigure noi victorii în consolidarea succesului reformei băneşti, să desvolte şi mai mult economia noastră naţională. Tocmai pentru acest lucru, campania pregătirii dărilor o­ seamă şi alegerea organelor ^ dicale, trebue să se desfăşop­­semnul lărgirii şi întări­­cerii socialiste, a des»'­­cării stahanoviste, în producţie, a ventatorilor e5 Dar pent­­poată organ din T .U­-nună­­-ncă, Să massa, să­specte demo­­-iscă, traducând Hotărîrea guver­­n tidului privitoare la­­a Succesului reformei şi îndeplinirea sarcinilor .iui nostru de stat. Pentru prima dată la noi în ţară, această hotărîre prevede ca în scopul strângerii legăturilor cu massele țară, de salariaţi, al or­ganizării controlului de jos, al respectării şi întăririi democra­ţiei muncitoreşti, să se organi­zeze în perioada Aprilie-Noem­­brie 1952, prezentarea dărilor de seamă şi alegerea organelor sin­dicale de jos şi până sus, pe baz de vot secret. Acest lucru ilus­trează cu prisosinţă maturitatea politică la care a ajuns clasa muncitoare din ţara noastră sub conducerea Partidului. Totodată această campanie este un examen serios pe care îl vor da organele sindicale în faţa oamenilor mun­cii organizaţi în sindicate. Pentru ca Hotărîrea să fie în­suşită cât mai temeinic de mun­citori, tehnicieni şi funcţionari, este necesar ca organele sindicale să treacă la organizarea temeini­că a desbaterii acestui document important, legând analiza ce o vor face de fiecare întreprindere şi instituţie, de fiecare loc de muncă în parte. Pentru ca pre­lucrarea Hotărîrii să fie făcută cu succes, organele sindicale tre­bue să atragă în această muncă massele largi de oameni ai muncii, chemaţi să traducă în viaţă sar­cinile trasate de Hotărîre. O importantă contribuţie în această direcţie, o poate aduce activul sindical obştesc, membrii comisiilor pe probleme şi îndeo­sebi responsabilii grupelor sindi­cale, delegaţii cu munca cultu­rală, cei cu asigurările sociale, inspectorii obşteşti de protecţie a muncii din grupe, care prin activitatea lor sunt legaţi ne­­mijlocit de producţie, de masse şi le cunosc frământările şi nevoile. Fiecare membru de sindicat va trebui astfel lămurit de orgganele sindicale, ca el să-şi de -^e seama că de modul cum­­ şi de felul cum va coi procesul de producţie, Îmbunătăţirea condiţiii pentru el şi familia­­­­întregul popor, depinde patriei. Deasemeni în centrul pârii organelor noastre trebue să fie îmbună cil culturale de și munca polip să folosească le stau ]«­­carea p cesc .* re­mi d­a­.m nicio clipă­­ger­ilor organe­­.ușmanul de clasă -i vor încerca să gă­urite forme de manifes­­-» scopul de a creia o at­­­ră favorabilă în jurul ele­­mtelor dușmănoase pe care vor mcerca să le introducă în condu­cerile sindicale, pentru ca să ac­ţioneze dinăuntru, împotriva po­liticii partidului şi guvernului, politică ce exprimă interesele clasei muncitoare. De felul cum activiştii sindicali vor fi pătrunşi de importanţa po­litică a Hotărîrii CC al CGM din 22—23 Februarie, de felul cum ei își vor ridica simțul de răs­pundere la nivelul sarcinilor tra­sate prin­ această hotărîre, de­pinde mobilizarea masselor mun­citoare la realizarea acestor sarcini. Un curs de pregătire profesională a salariaţilor Trustului alimentaţiei publice din Sibiu în cadrul Trustului alimentaţiei Publice din Sibiu, a luat fiinţă la 1 Februarie un curs de pregatire pro­fesională care funcţionează cu sala­riaţi scoşi din producţie. In fiecare lună cursul este reluat cu câte 20 salariaţi şi are ca scop îmbogăţirea cunoştinţele profesionale ale sala­riaţilor cu metode noi de muncă menite să specializeze pe muncitorii ospătari. Cursul cuprinde lecţii de merceologie, studii politice şi eco­nomice, principii de­ amplasare şi utilare a diferitelor tipuri de între­prinderi, lecţii de tehnologia con­servelor, Probleme de aprovizionare, matematici, limba română şi educa­ţie cetăţenească. Dacă ne reamintim de muncitorii ospătari de odinioară obligaţi să facă tot felul de corvezi pentru a fi de placul patronilor şi pe placul clienţilor burghezi, vom observa că astăzi condiţiile lor de muncă s-au schimbat mult. Partidul se îngri­jeşte permanent de ridicarea nive­lului profesional şi politic al ospă­tarilor, la fel cum se îngrijeşte de toţi cei ce muncesc. Cunoştinţele pe care salariaţii ospătari ai Trustului alimentaţiei Publice şi le vor însuşi în cadrul cursului de Pregătire Profesională, vor contribui la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare prin buna deservire şi organizare a întreprinderilor comer­ciale. Deasemenea ele vor contribui la desvoltara ramurilor anexe ale trustului, vor califica în aşa fel ca­drele comerciale de stat încât să fie la înălțimea sarcinilor ce le revin în valorificarea Produselor- IOAN EFTIMIE, corest.

Next