Lupta Sibiului, mai 1952 (Anul 9, nr. 2129-2153)
1952-05-03 / nr. 2129
Anul IX — Nr. 2029 Experienţa sovietică în zootehnie, factor important în lupta pentru lărgirea parcului de vite şi mărirea randamentului lor Condituițiile esenţiale pentru reuşita creşterii animatelor constau din doi factori: factorul natural şi factorul artificial. Factorul natural este format din sol şi climă Până la lucrările marelui savant I. V. Miciurin, acest factor era de neatins, însă el a fost mult îmblânzit şi puterea omului asupra lui creşte pe zi ce trece datorită lucrărilor şi experienţelor oamenilor sovietici. Al doilea factor, factorul artificieri, este cu totul la discreţia omului, el poate să-l modifice după voinţă şi utilitate şi este format din îngrijirea şi întreţinerea animalului. Rolul acestui factor în creşterea şi îmbunătăţirea raselor de animale a fost demonstrat din plin de marele Mieiurin şi de urmaşii lui, Lâsenco, Ivanov, Steiman, etc. Cunoscând influenţa hotărîtoare pe care o au aceşti doi factori asupra creşterii animalelor şi examinând forma lor în care se prezintă în părţile noastre, vom constata că ei ne sunt cât se poate de favorabili, doar trebue să-i cunoaştem şi să ştim să-i folosim în avantajul nostru. In acest scop ştiinţa şi experienţa savanţilor sovietici ne este de un ajutor imens şi nouă nu ne rămâne decât să ne-o însuşim cât mai temeinic şi aplicând-o, vom putea nu numai măn parcul nostru de vite dar, chiar şi a treia soiuri de vite cu o producţie necunoscută până în prezent. Rezoluţia şedinţei plenare a CC al PMR din 3—5 Martie 1949, asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii a deschis drumuri largi1 şi a creat posibilităţi noi, necunoscute într’un regim capitalist cu gospodării individuale, pentru creşterea şi îmbunătăţirea raselor de animale. Istoria nu cunoaşte o desvoltare mai rapidă, atât cantitativ cât şi calitativ, a creşterii animalelor ca aceea care are loc în Uniunea Sovietică, datorită avântului dat de marele partid a lui Lenin şi Stalin, acesta ramuri a bogăţiei naţionale. Numai cu ajutorul nwfMwPy s’a putut creia rasa de vaci Costroma cu o producţie anuală de 16.000 litri lapte, bătând toate recordurile cunoscute şi rasa de porci marele alb Ucrainian, precum şi berbecul Merinos Ramboullie de Ascania-Nova, cu o producţie de 16 kg lână fină şi cu o greutate vie de 174 kg. Toate acestea se pot înfăptui numai într’un stat socialist unde ştiinţa şi experienţa scot la iveală exemplarele reuşite şi mai pot creia acei factori naturali şi artificiali, pe care nu-i poate creia gospodăriile individuale, absolut indispensabili unei creşteri raţionale şi ştiinţifice a animalelor. Gospodăriile agricole de stat şi cele colective, trebue să-şi însuşească şi să aplice întocmai ştiinţa şi experienţa sovietică, căci numai astfel ele vor putea îndeplini menirea pentru care au fost creiate, iar sectorul particular va trebui să ia exemple de la aceste gospodării şi trebue să ajungă la convingerea fermă că o creştere de animale avansată nu se poate face decât în gospodăriile colective. Ştiinţa sovietică ne învaţă că atunci când un animal nu se întrebuinţează la nicio muncă şi el nu produce nimic (lapte, ouă, etc), primeşte furaje atât cât să poată să se menţină fără să slăbească şi fără să se îngraşe, această alimentaţie a animalelor se face iarna în timpul când animalele stau la grajd. Altfel însă, trebue să fie alimentaţia animalelor atunci când ele muncesc, câtuţlle se desvoltă, când ele se reproduc sau când ele sunt in plină producţie de lapte, ouă, etc. In asemenea cazuri alimentaţia lor este în raport direct cu valoarea bunului pe care îl cerem dela animal In această privinţă oamenii sovietici din sovhozuri şi colhozuri dau o deosebită atenţie alimentaţiei şi ea este aplicată în mod cu totul ştiinţific şi raţional, căci prin experienţele lor au dovedit din plin că o alimentaţie raţională a femelelor pline a dat întotdeauna produşi bine desvoltaţi, viguroşi şi sănătoşi şi invers o mamă slab alimentată a dat produşi derijii şi bolnăvicioşi. Alimentaţia aceasta mărită a animalelor de prăsiţă are joc în penultimele luni înainte de fătare — în acest timp desvoltarea fătului în pântecele mamei se face la maximum 1 şi câteva luni după fătare, adică atât timp cât produsul este hrănit cu laptele mamei. Dar nu la fel se face această alimentaţie a animalelor de reproducţie în toate gospodăriile de Stat şi din această cauza şi produşii rezultaţi din fătarile din primăvara aceasta sunt debili şi nedesvoltaţi. Astfel oile din gospodăriile de stat Laslea, Bobâlpa, şi Saschiz, nu au fost suficient alimentate şi din cauza aceasta rezultatele obţinute la fătări nu sunt mulţumitoare. La fel se poate spune şi despre furajarea reproducătorilor masculi şi în special despre furajarea berbecilor comunali. Comitetele executive ale sfaturilor populare în multe comune au neglijat această problemă şi berbecii au ieşit din iarnă ca hectizaţi, cum este cazul la berbecii comunei Săcel-Dar neglijarea acestei probleme atrage după sine şi alte complicaţii mult mai grave, care pot să pună în pericol chiar viaţa animalului. Este cunoscut că un organism debilitat este foarte uşor atacat de toate bolile contagioase şi parazitare, rezistenţa pe care o poate opune el acestor boli este minimă şi din această pauză nu rare au fost cazurile de râie şi chiar bronco-pneumonie la aceşti reproducători debilitaţi. Tendinţa oricărui om de răspundere şi o datorie patriotică trebue să fie pentru oricine care se ocupă direct sau indirect cu creşterea animalelor, de a creia condiţiuni optime atât reproducătorilor masculi cât şi femelelor pentru a se asigura un produs bine desvoltat, viguros şi sănătos şi care să poată fi păstrat până la maturitate. In URSS datorită dragostei de animale şi a patriotismului cald, insuflat în oamenii muncii de marele Partid Comunist (b) s’a reuşit ca prin conidiţiunile externe create animalelor de reproducţie, alimentaţie, adăpost, igienă, etc., să atingă un procentaj a fătărilor şi a păstrării prodigilor la vaci dela 97^-98,5% şi la iepe dela 93,2—95,6%. Acestea sunt rezultatele strălucite în marea Ţară a Socialismului şi ele nu se opresc aici, căci produşii rezultaţi tot sub influenţa factorilor externi creiaţi de oamenii sovietici şi în special sub influenţa unei alimentaţii ştiinţifice sunt crescuţi şi forţaţi la maximum să-şi desvolte însuşirile utile oamenilor. In această privinţă ilustrul academician Lâsenco ne spune: ,,Raza creşterii productivităţii animalelor domestice, a perfecţionării raselor existente şi a creerii formelor şi raselor noi sunt: alimentaţia şi condiţiunile de întreţinere“. Pr. NICOLAE JEBELEANU medic veterinar şef al raionului Sighişoara CITIŢI Revistele sovietice de literatură şi artă care vă informează asupra vieţii culturale şi artistice din U. R. S. S. Abonamentele se fac la „CENTRUL DE DIFUZARE A PRESEI« Sibiu, str. I. V. Stalin Nr. 9 Telefon 1845 VIZITAŢI EXPOZIŢIA ECONOMICA A REPUBLICII POPULARE CHINEZE din BUCUREŞTI Bd. Magheru Nr. 21 Expoziţia prezintă fabricate ale industriei chineze metalurgice, electrice, festile, produse agricole şi alimentare. Obiecte de artă, stampe, fotomontaje, hărţi, date statistice, etc. Expoziţia este deschisă zilnic intre orele 10—14 și lfr-22 „LUPTA SIBIULUI” Prin munca avântată a colectiviştilor satul Nadeş îşi schimbă fata Nadeşul este un sat mare SSpzat între dealurile din apropierea şoselei Sighişoara-Tg- Mureş Pentru trecătorul cape uul cercetează viaţa la are un sat liniştit, cu uliţele (ni scăldate în soarele primăverii, împrejmuit de verdeaţa grădinilor şi stufftrişului care stârneşte împrejur pe cpunţile de deal. S'ar părea că nu-i nimic deosebit şi că poţi trece fără a înregistra decât fapte diverse-Pâcs Priveşti însă câmpul şi fapt o comparaţie cu ceea ce Poţi vedea in hotarul comunelor vecine îţi dai seama că aici semănăturile de primăvară sunt înverzite, că pământurile unite în martarlale sunt luptate după metodele agrotehnice avansate. înaintând în inima satului găsim clădiri curate şi prăfoase în ele căror curţi pulsează tot timpul din plip viaţa- Se construeşte, se face rânduială Peste tot, o grămadă mare de tot felul de lemne se transformă în scânduri, Stâlpi, ferestre şi uşi. Aici este gospodării agricolă projectivă «Partizanii Păcii » aici este inima satului care pulsează de viaţă, ca multe alte gospodării colective de Pe întipsul ţării n noastre. Gospodăria agricolă colectivă din Nadeş, deşi are numai un an de viaţă, s'a prins adânc în inima satului Nadeş, iar hărnicia membrilor şi chîbzuiala conducerii a făcut ca ziua de mupeu să ajungă '» Mţfd trecut valoarea produselor primite de fecare colectivist pentru ziuamuncă la peste 1.000 lei, adică peste 50 lei JIQI. Membrii harnici ai gospodăriei au avut in felul acesta venituri la care nici nu putem visa şi care au adus uneori 500.000 lei vechi. Aceste succese i-a determinat pe colectivişti so lţiate cu şi mai multă hotărîre pentru înflorirea gospodăriei iar pe mulţi ţărani sărată şi mijlocaşi i-a determinat să se înscrie în primăvara acestui an, ca membrii ai gospodăriei. Ieşită victorioasă din hătăria Primului an, gosPodaria colectivă Nadeş a Pornit la muncă cu păţii !UHU avânt obţinând succese din ce îţi ce mai meri- In Ziua de 20 Aprilie a- C- la ora 9 dimineaţa, tov. Dumitru Mihai, preşedintele gospodăriei, a fomitetului garopal de Partid Sighişoara, îndeplinirea înainte de termen a planului de însămânţări. Paralel cu munca pentru indeplinirea planului de însămânţări, colectiviştii din Nadeş s'au preocupat şi de întărirea bazei economice a gospodăriei prin folosirea resurselorortocale, ocupând frumoase realizări. pe ruinele unei curţi care a fost cândva folosită de un fonte, de o frumoasă colină care domină satul, se pot vedea echipe de oameni care construesc. Răsar din ruine construcţii mari, prinde viaţă fi gospodărie mare şi frumoasă, înconjuratăde o grădină de pomi înA?®" caii în mantia imaculată a fiorilor de primăvară. Se construeşte aci din temelii un grajd pentru 18 caete de vite. O crescătorie neutru 00 de păsări, o crescătorie pentru 15 scroafe, un saivan pentru 250 de oi, două fântâni, o locuinţă şi o bucătărie şi s'a executat o împrejmuire de peste 1000 mL, din şipci noi, tăiate la joagăr. Valoarea acestor construcţii trece de 50 000 iei noi. Pentru aceste construcţii afost cheltuită din bugetul gospodăriei suma de 935 lei Pentru var, cuie S fier, Precum Si 320 zile-muncă. In curtea gospodăriei sunt Proiectate un grajd cu o capacitate de 38 vite, două remize, două pătule de porumb Si o magazie Pentru 15 vagoane materiale, în care scot în momentul de fam colectiviştii se ocupă de procurarea materialului. Ciu pâţii dţag°Sţe vorbesc membrii gospodăriei despre realizările şi proiectele lor Simţi când îi asculţi cum creşte din munca Şi năzuinţele lor, O viaţă nână care va transforma Nailesul nostalgic şi pustiu într'o uzină a ogorului, într'un orăşel agricol cu oameni îndestulaţi şi fericiţi. Preşedintele gospodăriei, Dumitru Mihai, este mândru de ceeace s'a realizat, dar mai mândru de ceeace va realiza El îţi vorbeşte cu mândrie Şi dragoste de membrii fruntaşi ai gospodăriei pa Irimie Tărău, Martin Krampf- Mihail Heidel .* Gheorghe S Heidel. Când vorbeşte însă de ajutorul dat de comitetul esecutiv şl sfatului popular al raionului Sighişoara, gospodăriei pe care o conduce, se lasă o umbră pe faţa Preşedintelui. Este vorba de cele 30.000 bucăţi cărămidă care au fost donate gospodăriei din NadcS. de către fabrica 17 Noembrie’ din care n'a Putut aduce decât 6.000 bucăţi rostul de 24.000 bucăţi fiind întrebuinţate de cftmHctul „ CXCCUtiv raional în alte scopuri, fără ca să se mai comunice gospodăriei când Si în pp formă se va restitpt ftpest materiaÎ .4? care are nevoie pentru construcţiile planificate. Mai este îngândurat apoi de faptul că secţiunea Artă Şi Cultură a Sfatului Popular fgictual Pretinde ca motorul de la ptţcul cruţ cu care se fasonează materialul pentru construcţii şi care a fost donat de comună gospodăriei colective, să fi® restituit comunei. Sunt problene mărunte, dar cage neraportate Pot creea mari greutăți gospodăriei colective- GR. N. MCU, cgresp. Cum decurg lucrările de plan la Ocolul Silvic din Mediaş In trimestrul I al anului curent Ocolul Silvic din Mediaş, a avut cea mai mare sarcină la transportul lemnelor de foc pe întreaga regiune ca dealtfel şi in trimestrul anterior. Ocolul Silvic din Mediaş şi-a organizat atacarea sarcinilor din plan de îndată ce i-au fost repartizate de către Direcţiunea silvică regională. Ocolul Silvic a încheiat o convenţie cu muncitorii plecaţi acasă la sfârşitul anului precedent şi a asigurat aprovizionarea parchetelor cu alimentele şi uneltele necesare. A repartizat sarcinile de plan în timp, pe locuri de muncă şi pe oameni, în aşa fel ca să fie asigurată o însemnată depăşire de plan conform cerinţelor ministerului gospodăriei silvice. De îndată ce capapania de lucrări a fost deschisă lucrările de exploatare au pornit în toate punctele cu tot avântul, atât cu muncitorii locali cât şi cu cei aduşi din arte regiuni. Iarnă însă s'a pornit cu toată vigoarea, lucrul în pădure a devenit tot mai anevoios şi lucrătorii n’au mai putut rezista condiţiunilor grele din păduri şi au întrerupt lucrul pentru o bună bucată de vreme. De îndată ce vânturile au încetat să mai aducă zăpadă, muncitorii s’au reîntors rând pe rând veseli că vor putea câştiga bani pentru ei şi pentru familiile lor. Lucrările au pornit din nou cu tot avântul până la încheierea trimestrului, încât colectivul de plancă al Ocolului Silvic din Mediaş a putut obţine următoarele rezultate în lupta pentru îndeplinirea planului de producţie: buşteni pentru gater 106%, lemn de construcţie 361%, traverse normale 318%, traverse înguste 94%, araci de vie şi legume 117%, lemne de foc 120%, crăci şi buţuri 158%. Din produse secundare, care sub regimmul capitalist putrezeau şi se pierdeau în pădure s’a realizat: 386% lemne de foc şi 217% buturi şi crăci. Dar datorită timpului, nefavorabil care a survenit lucrările nu s’au putut desfăşura într’un ritm stabil ci a fost nevoie să se facă un salt din luna Martie, sat care a provocat unele defecţiuni cu privire mai ales la tăierea arbolor. Dacă la producţie lucrările au avut un ritm viu, nu tot aşa a mers treaba la transporturi şi în consecinţă şi la livrările de materiale către celelalte întreprinderi Ocolul a rămas la sfârşitul anului precedent cu o însemnată cantitate de buşteni pentru gater nescoşi din pădurea Boianului, datorită greutăţilor reale de tăiere, transport şi lipsei de sprijin din partea comitatelor executive ale sfaturilor populare comunale din jurul acestei păduri, dar mai ales a comitetului executiv al sfatului popular din comuna Boian. Deşi problema restanţei la transporturi era cunoscută, totuşi nici la luna ianuarie, nu s’au luat măsuri mai energice pentru mobilizarea cărăuşilor de către organele locale, iar apoi după căderea zăpezii ţăranii muncitori nu au dispus cu toţii de sănit, cei mai mulţi au avut atelaje trase de vaci şi bivoli, deşi mulţi dintre ei ar fi vrut să ajungă prin muncă să câştige bani noi. De aci rezultă că problema transporturilor n’a fost considerată ca o sarcină serioasă de către comitetul executiv al sfatului popular raional decât în luna Martie când campania agricolă era prea apropiată şi când defecţiunea nu a mai putut fi înlăturata. Din această cauză în ce priveşte transporturile, planul pe trimestriil al Ocolului Silvic Mediaş, a putut fi îndeplinit numai în proporţiile urpiăteare: buşteni pentru gaten 31 ''o, traverse normale 23o/0, traverse înguste 75°;'o, lemn de foc 144% Şi nu s’a realizat deloc planul de transportare. a buşteţulor de fag pentru gater, din pădurea Boian. In ce priveşte transporturile in depozitele intermediare prevăzute in planul pentru asigurarea stocului de lemne de foc pentru transporturile de vară, nici acestea n’au fost efectuate decât în măsură redusă. Din această cauză nu s'au putut continua nici livrările către depozitul „Combustibilul“ din Media?. În acţiunea transporturilor s’au evidenţiat tov. Teodor Coman, pădurar, care nu a precupeţit niciun moment pentru a organiza transporturile în condiţiuni optime, reuşind să transporte întreaga cantitate planificată; la exploatări s’a evidenţiat pădurarul Achim Langs din cantonul Dârlos, care a îndeplinit şi depăşit planul de producţie cu muncitori localnici. Tot la exploatări s’a mai evidenţiat pădurarul Gheorghe Păuceanu din cantonul Păucea, care a îndeplinit planul cu 10 zile înainte de termen. La livrări s’a evidenţiat în gara Mediaşov. Teodor Storcea, care a reuşit că într’o lună să lichideze comenzile pentru întreprinderea „Combustibilul“ din Bucureşti muncind zi și noapte. M. LEPADATU coresp. Cooperativa „Vîctora“-Făgaraş desvoltării ramurilor anexe pe calea printr-o muncă susţinută dusă ere toţi salariaţii, cooperativa „Victoria” din Făgăraş, a ajuns să aibă astăzi o gospodărie anexă dintre cele mai bine întreţinutee. Crescătoria tie porci a cooperativei înfiinţată în scopul de a asigura aprovizionarea cu carne a secţiilor de alimentaţie publică, are acum un număr de peste 50 porci graşi şi 12 scroafe in gestaţie. Muncind voluntar, salariaţii cooperativei au confecţionat din materiale rezultate din demontarea unor şoproane şi a unui gheţar din parcul oraşului, coteţele şi instalaţiile necesare crescătoriei de păsări care numără 2.500 pui de rasa „Leghorn”. Această crescătorie de păsări a fiost înfiinţată în scopul de a asigura aprovizionarea cu ouă a tuturor secţiilor cooperativei şi a contribui prin aceasta la scăderea preţurilor pe piaţa, neorganizată. Tot prin munca voluntară a salariaţilor era amenajat grajdul care adăposteşte cele şapte vaci de rasă şi cinci viţei ai cooperativei. Conducerea cooperativei se găseşte astăzi pe calea completării numărului la 12 bucăţi. Pentru o mai rapidă desvoltare a ramurilor anexe s-a trecut la achiziţionarea de terenuri pentru diferite culturi de legume, zarzavaturi şi plante furajere. Astfel 3 ha teren în hotanul oraşului Făgăraş au fost însămânţate cu plante furajere care prin calitatea lor vor spori în mod simţitor cantitatea de lapte a vacilor. Cu acelaş elan au lucrat salariaţiiplantând cu zarzavaturi grădina de la magazinul de desfacere în comuna, Galaţi şi grădina dela restaurantul Nr. 4 din oraş Tot cooperativei „Victoria” îi revine şi sarcina, de a aproviziona pe muncitorii din uzinele Ucea. Pentru satisfacerea acest® sarcini în condiţiunile cele mai bune, pentru ca muncitorii să nu ducă nicio lipsă, cooperativa, a trecut la, încheierea de contracte cu agricultorii din oraş şi din comuna Galari, în vederea asigurării egaruri de produse erumioase CONSTANTIN ZAMFIR coresp. Pagina 8 mmmmmmtr