Lupta Sibiului, mai 1952 (Anul 9, nr. 2129-2153)

1952-05-03 / nr. 2129

Anul IX — Nr. 2029 Experienţa sovietică în zootehnie, factor important în lupta pentru lărgirea parcului de vite şi mărirea randamentului lor Conditu­ițiile esenţiale pent­ru reu­şita creşterii animatelor constau din doi factori: factorul natural şi fac­torul artificial. Factorul natural este format din sol şi climă­ Până la lucrările mare­lui savant I. V. Miciurin, acest fac­tor era de neatins, însă el a fost mult îmblânzit şi puterea omului asu­pra lui creşte pe zi ce trece datorită lucrărilor şi experienţelor oamenilor sovietici. Al doilea factor, factorul artificieri, este cu totul la d­iscreţia omului, el poate să-l modifice după voinţă şi utilitate şi este format din îngrijirea şi întreţinerea animalului. Rolul a­­cestui factor în creşterea şi îmbună­tăţirea raselor de animale a fost de­monstrat din plin de marele Mieiurin şi de urmaşii lui, Lâsenco, Ivanov, Steiman, etc. Cunoscând influenţa hotărîtoare pe care o au aceşti doi factori asupra creşterii animalelor şi examinând for­ma lor în care se prezintă în părţile noastre, vom constata că ei ne sunt cât se poate de favorabili, doar tre­­bue să-i cunoaştem şi să ştim să-i folosim în avantajul nostru. In acest scop ştiinţa şi experienţa savanţilor sovietici ne este de un ajutor imens şi nouă nu ne rămâne decât să ne-o însuşim cât mai temeinic şi aplicând-o, vom putea nu numai măn parcul nostru de vite dar, chiar şi a treia soiuri de vite cu o producţie necu­noscută până în prezent. Rezoluţia şedinţei plenare a CC al PMR din 3—5 Martie 1949, asu­pra sarcinilor partidului în lupta pen­tru întărirea alianţei clasei munci­toare cu ţărănimea muncitoare şi pen­tru transformarea socialistă a agri­culturii a deschis drumuri largi1 şi a cre­­at posibilităţi noi, necunoscute în­­tr’un regim capitalist cu gospodării individuale, pentru creşterea şi îm­bunătăţirea raselor de animale. Istoria nu cunoaşte o desvoltare mai rapidă, atât cantitativ cât şi cali­tativ, a creşterii animalelor ca aceea care are loc în Uniunea Sovietică, datorită avântului dat de marele par­tid a lui Lenin şi Stalin, aces­ta­­ ra­muri a bogăţiei naţionale. Numai cu ajutorul nwfMwPy s’a putut creia rasa de vaci Costroma cu o producţie anuală de 16.000 litri lapte, bătând toate recordurile cu­noscute şi rasa de porci marele alb Ucrainian, precum şi berbecul Me­rinos Ramboullie de Ascania-Nova, cu o producţie de 16 kg lână fină şi cu o greutate vie de 174 kg. Toate acestea se pot înfăptui nu­mai într’un stat socialist unde ştiinţa şi experienţa scot la iveală exem­plarele reuşite şi mai pot creia acei factori naturali şi artificiali, pe care nu-i poate creia gospodăriile indivi­­duale, absolut indispensabili unei creşteri raţionale şi ştiinţifice a ani­malelor. Gospodăriile agricole de stat şi cele colective, trebue să-şi însuşească şi să aplice întocmai ştiinţa şi expe­rienţa sovietică, căci numai astfel ele vor putea îndeplini menirea pentru care au fost creiate, iar sectorul par­ticular va trebui să ia exemple de la aceste gospodării şi trebue să ajungă la convingerea fermă că o creştere de animale avansată nu se poate face decât în gospodăriile colective. Ştiinţa sovietică ne învaţă că a­­tunci când un animal nu se între­buinţează la nicio muncă şi el nu produce nimic (lapte, ouă, etc­), pri­meşte furaje atât cât să poată să se menţină fără să slăbească şi fără să se îngraşe, această alimentaţie a animalelor se face iarna în timpul când animalele stau la grajd. Altfel însă, trebue să fie alimentaţia ani­malelor atunci când ele muncesc, câtuţl­­le se desvoltă, când ele se reproduc sau când ele sunt in plină producţie de lapte, ouă, etc. In ase­menea cazuri alimentaţia lor este în raport direct cu valoarea bunului pe care îl cerem dela animal­ In această privinţă oamenii sovietici din sovhozuri şi colhozuri dau o de­osebită atenţie alimentaţiei şi ea este aplicată în mod cu totul ştiinţific şi raţional, căci prin experienţele lor au dovedit din plin că o alimentaţie ra­ţională a femelelor pline a dat întot­deauna produşi bine desvoltaţi, vi­­guroşi şi sănătoşi şi invers o mamă slab alimentată a dat produşi derijii şi bolnăvicioşi. Alimentaţia aceasta mărită a ani­malelor de prăsiţă are joc în pen­ultimele luni înainte de fătare — în acest timp desvoltarea fătului în pân­tecele mamei se face la maximum 1 şi câteva­ luni după fătare, adică atât timp cât produsul este hrănit cu laptele mamei. Dar nu la fel se face această ali­mentaţie a animalelor de reproducţie în toate gospodăriile de Stat şi din această cauza şi produşii rezultaţi din fătarile din primăvara aceasta sunt debili şi nedesvoltaţi. Astfel oile din gospodăriile de stat Laslea, Bobâlpa, şi Saschiz, nu au fost suficient ali­mentate şi din cauza aceasta rezulta­tele obţinute la fătări nu sunt mulţu­mitoare. La fel se poate spune şi despre furajarea reproducătorilor masculi şi în special despre furajarea berbecilor comunali. Comitetele executive ale sfa­turilor populare în multe comune au neglijat această problemă şi berbecii au ieşit din iarnă ca hectizaţi, cum este cazul la berbecii comunei Săcel-Dar neglijarea acestei probleme atrage după sine şi alte complicaţii mult mai grave, care pot să pună în pericol chiar viaţa animalului. Este cunoscut că un organism de­bilitat este foarte uşor atacat de toate bolile contagioase şi parazitare, rezi­stenţa pe care o poate opune el acestor boli este minimă şi din această pauză nu rare au fost cazurile de râie şi chiar bronco-pneumonie la aceşti re­producători debilitaţi. Tendinţa oricărui om de răspundere şi o datorie patriotică trebue să fie pentru­ oricine care se ocupă direct sau indirect cu creşterea animalelor, de a creia condiţiuni optime atât re­producătorilor masculi cât şi femelelor pentru a se asigura un produs bine desvoltat, viguros şi sănătos şi care să poată fi păstrat până la maturitate. In URSS datorită dragostei de ani­male şi a patriotismului cald, insuflat în oamenii muncii de marele Partid Comunist (b) s’a reuşit ca prin coni­­diţiunile externe cre­ate animalelor de reproducţie, alimentaţie, adăpost, igienă, etc., să atingă un procentaj a fătărilor şi a păstrării prodigilor la vaci dela 97­^-98,5% şi la iepe dela 93,2—95,6%. Acestea sunt rezultatele strălucite în marea Ţară a Socialismului şi ele nu se opresc aici, căci produşii rezultaţi tot sub influenţa factorilor externi creiaţi de oamenii sovietici şi în spe­cial sub influenţa unei alimentaţii ştiinţifice sunt crescuţi şi forţaţi la maximum să-şi desvolte însuşirile utile oamenilor. In această privinţă ilustrul acade­mician Lâsenco ne spune: ,,Raza creşterii productivităţii animalelor domestice, a perfecţionării raselor existente şi a creerii formelor şi ra­selor noi sunt: alimentaţia şi con­­diţiunile de întreţinere“. Pr. NICOLAE JEBELEANU medic veterinar şef al raionului Sighişoara CITIŢI Revistele sovietice de literatură şi artă care vă informează asupra vieţii culturale şi artistice din U. R. S. S. Abonamentele se fac la „CENTRUL DE DIFUZARE A PRESEI« Sibiu, str. I. V. Stalin Nr. 9 Telefon 1845 VIZITAŢI EXPOZIŢIA ECONOMICA A REPUBLICII POPULARE CHINEZE din BUCUREŞTI Bd. Magheru Nr. 21 Expoziţia prezintă­ fabricate ale industriei chineze me­talurgice, electrice, festile, produse agricole şi alimentare. Obiecte de artă, stampe, fotomon­taje, hărţi, date statistice, etc. Expoziţia este deschisă zilnic intre orele 10—14 și lfr-22 „LUPTA SIBIULUI” Prin munca avântată a colectiviştilor satul Nadeş îşi schimbă fata Nadeşul este un sat mare SSpzat între dealurile din apropierea şo­selei Sighişoara-Tg- Mureş­ Pentru trecătorul cape uul cer­cetează viaţa la are un sat liniştit, cu uliţele (ni scăldate în soarele pri­măverii, împrejmuit de verdeaţa grădinilor şi stu­fftrişului care stâ­rneşte împrejur pe cpunţile de deal. S'ar părea că nu-i nimic deosebit şi că poţi trece fără a înregistra decât fapte diverse-Pâcs Priveşti însă câmpul şi fapt o comparaţie cu ceea ce Poţi vedea in hotarul comunelor vecine îţi dai seama că aici semănăturile de pri­măvară sunt înverzite, că pămân­turile unite în mar­­tarlale sunt lu­­ptate după metodele agrotehnice avansate. înaintând în inima satului găsim clădiri curate şi prăfoase în ele că­­ror curţi pulsează tot timpul din plip viaţa- Se construeşte, se face rânduială Peste tot, o grămadă mare de tot felul de lemne se transformă în scânduri, Stâlpi, ferestre şi uşi. Aici este gospodării agricolă pro­jectivă «Partizanii Păcii » aici este inima satului care pulsează de viaţă, ca multe alte gospodării colective de Pe întipsul ţării n noastre. Gospodăria agricolă colectivă din Nadeş, deşi are numai un an de viaţă, s'a prins adânc în inima satu­lui Nadeş, iar hărnicia membrilor şi chîbzuiala conducerii a făcut ca ziua de mupeu să ajungă '» Mţfd trecut valoarea produselor primite de fecare colectivist pentru ziua­­muncă la peste 1.000 lei, adică peste 50 lei JIQI. Membrii harnici ai gospodăriei au avut in felul acesta venituri la care nici nu putem visa şi care au adus uneori 500.000 lei vechi. Aceste succese i-a determinat pe colectivişti so lţiate cu şi mai multă hotărîre pentru înflorirea gospodăriei iar pe mulţi ţărani sărată şi mijlocaşi i-a determinat să se înscrie în primă­vara acestui an, ca membrii ai gos­podăriei. Ieşită victorioasă din hătăria Pri­­mu­lui an, gosPodaria colectivă Na­deş a Pornit la muncă cu păţii !UHU avânt obţinând succese din ce îţi ce mai meri- In Ziua de 20 Aprilie a- C- la ora 9 dimineaţa, tov. Dumitru Mihai, preşedintele gospodăriei, a fomitetului garopal de Partid Sighişoara, îndeplinirea îna­inte de termen a planului de însă­­mânţări. Paralel cu munca pentru ind­e­­plinirea planului de însămânţări, colectiviştii din Nadeş s'au preocu­pat şi de­ întărirea bazei economice a gospodăriei prin folosirea resur­­seloro­r­tocale, ocu­pând frumoase realizări. pe ruinele unei curţi care a fost cândva folosită de un fonte, de o frumoasă colină care domină satul, se pot vedea echipe de oameni care construesc. Răsar din ruine con­strucţii mari, prinde viaţă fi gos­podărie mare şi frumoasă, înconju­rată­­de o grădină de pomi înA?®" caii în mantia imaculată a fiorilor de primăvară. Se construeşte aci din temelii un grajd pentru 18 ca­­ete de vite. O crescătorie neutru 00 de păsări, o crescătorie pentru 15 scroafe, un saivan pentru 250 de oi, două fântâni, o locuinţă şi o bu­cătărie şi s'a executat o împrej­muire de peste 1000 m­L, din şipci noi, tăiate la joagăr. Valoarea ace­stor construcţii trece de 50­ 000 iei noi. Pentru aceste construcţii a­­fost cheltuită din bugetul gospodăriei suma de 935 lei Pentru var, cuie S­ fier, Precum Si 320 zile-muncă. In curtea gospodăriei sunt Pro­iectate un grajd cu o capacitate de 38 vite, două remize, două pătule de porumb Si o magazie Pentru 15 vagoane materiale, în care scot în momentul de fam colectiviştii se ocupă de procurarea materialului. Ciu pâţii dţag°Sţe vorbesc membrii gospodăriei despre realizările şi pro­­iectele lor­ Simţi când îi asculţi cum creşte din munca Şi năzuinţele lor, O viaţă nână care va transforma Nailesul nostalgic şi pustiu într'o uzină a ogorului, într'un orăşel agri­col cu oameni îndestulaţi şi fericiţi. Preşedintele gospodăriei, Dumitru Mihai, este mândru de ceeace s'a realizat, dar mai mândru de ceeace va realiza­ El îţi vorbeşte cu mân­drie Şi dragoste de membrii fruntaşi ai gospodăriei pa Irimie Tărău, Mar­tin Krampf- Mihail Heidel .* Gheorghe S Heidel. Când vorbeşte însă de aju­torul dat de comitetul esecutiv şl sfatu­­lui popular al raionului Sighişoara, gospodăriei pe care o conduce, se lasă o umbră pe faţa Preşedintelui. Este vorba de cele 30.000 bucăţi cărămidă care au fost donate gos­podăriei din NadcS. de către fabrica 17 Noembrie’ din care n'a Putut aduce decât 6.000 bucăţi rostul de 24.000 bucăţi fiind întrebuinţate de cftmHctul „ CXCCUtiv raional în alte scopuri, fără ca să se mai comunice gospodăriei când Si în pp formă­­ se va restitpt ftpest materiaÎ .4? care are nevoie pentru construcţiile planificate. Mai este îngândurat apoi de faptul că secţiunea Artă Şi Cul­tură a Sfatului Popular fgictual Pre­tinde ca motorul de la ptţcul cruţ cu care se fasonează materialul pentru construcţii şi care a fost donat de co­mună gospodăriei colective, să fi® restituit comunei. Sunt problen­e mărunte, dar cage neraportate Pot creea mari greutăți gospodăriei co­lective- GR. N. M­CU, cgresp. Cum decurg lucrările de plan la Ocolul Silvic din Mediaş In trimestrul I al anului curent Ocolul Silvic din Mediaş, a avut cea mai mare sarcină la transportul lem­nelor de foc pe întreaga regiune ca dealtfel şi in trimestrul anterior. Oco­lul Silvic d­in Mediaş şi-a organizat atacarea sarcinilor din plan de îndată ce i-au fost repartizate de către Direc­ţiunea silvică regională. Ocolul Silvic a încheiat o convenţie cu muncitorii plecaţi acasă la sfârşitul anului pre­cedent şi a asigurat aprovizionarea parchetelor cu alimentele şi uneltele necesare. A repartizat sarcinile de plan în timp, pe locuri de muncă şi pe oameni, în aşa fel ca să fie asigu­rată o însemnată depăşire de plan conform cerinţelor ministerului gos­podăriei silvice. De îndată ce capapania de lucrări a fost deschisă lucrările de exploatare au pornit în toate punctele cu tot avântul, atât cu muncitorii locali cât şi cu cei aduşi din arte regiuni. Iarnă însă s'a pornit cu toată vigoarea, lucrul în pădure a devenit tot mai anevoios şi lucrătorii n’au mai putut rezista condiţiunilor grele din păduri şi au întrerupt lucrul pentru o bună bucată de vreme. De îndată ce vântu­rile au încetat să mai aducă zăpadă, muncitorii s’au reîntors rând pe rând veseli că vor putea câştiga bani pentru ei şi pentru familiile lor. Lu­crările au pornit din nou cu tot avântul până la încheierea trimestru­lui, încât colectivul de plancă al Oco­lului Silvic din Mediaş a putut obţine următoarele rezultate în lupta pentru îndeplinirea planului de producţie: buş­teni pentru gater 106%, lemn de con­strucţie 361%, traverse normale 318%, traverse înguste 94%, araci de vie şi legume 117%, lemne de foc 120%, crăci şi buţuri 158%. Din produse secundare, care sub regimmul capitalist putrezeau şi se pierdeau în pădure s’a realizat: 386% lemne de foc şi 217% buturi şi crăci. Dar datorită timpului, nefavorabil care a survenit lucrările nu s’au putut desfăşura într’un ritm stabil ci a fost nevoie să se facă un salt din luna Martie, sa­t care a provocat unele defecţiuni cu priv­ire mai ales la tăierea arbo­lor. Dacă la pro­ducţie lucrările au avut un ritm viu, nu tot aşa a mers treaba la trans­porturi şi în consecinţă şi la livră­rile de materiale către celelalte în­treprinderi Ocolul a rămas la sfâr­şitul anului precedent cu o însem­nată cantitate de buşteni pentru gater nescoşi din pădurea Boianului, dato­rită greutăţilor reale de tăiere, trans­port şi lipsei de sprijin din partea comitatelor executive ale sfaturilor populare comunale din jurul acestei păduri, dar mai ales a comitetului executiv al sfatului popular din co­­m­una Boian. Deşi problema restanţei la transporturi era cunoscută, totuşi nici la luna ianuarie, nu s’au luat măsuri mai energice pentru mobiliza­rea cărăuşilor de către organele lo­cale, iar apoi după căderea zăpezii ţăranii muncitori nu au dispus cu toţii de sănit, cei mai mulţi au avut atelaje trase de vaci şi bivoli, deşi mulţi dintre ei ar fi vrut să ajungă prin muncă să câştige bani noi. De aci rezultă că problema transporturi­lor n’a fost considerată ca o sar­cină serioasă de către comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional decât în luna Martie când campania agri­colă era prea apropiată şi când de­fecţiunea nu a mai putut fi înlătu­rata. Din această cau­ză în ce pri­veşte transporturile, planul pe tri­­mestriil­­ al Ocolului Silvic Mediaş, a putut fi îndeplinit numai în pro­porţiile urpiăte­are: buşteni pentru gaten 31 ''o, traverse normale 23o/0, traverse înguste 75°;'o, lemn de foc 144% Şi nu s’a realizat deloc planul de transportare. a buşteţulor de fag pentru gater, din pădurea Boian. In ce priveşte transporturile in depozi­tele intermediare prevăzute in planul pentru asigurarea stocului de lemne de foc pentru transporturile de vară, nici acestea n’au fost efectuate decât în măsură redusă. Din această cauză nu s'au putut continua nici livrările către depozitul „Combustibilul“ din Media?. În acţiunea transporturilor s’au evi­denţiat tov. Teodor Coman, pădurar, care nu a precupeţit niciun moment pentru a organiza transporturile în condiţiuni optime, reuşind să transporte întreaga cantitate planificată; la exploa­tări s’a evidenţiat pădurarul Achim Langs din cantonul Dârlos, care a îndeplinit şi depăşit planul de pro­ducţie cu muncitori localnici. Tot la exploatări s’a mai evidenţiat pădurarul Gheorghe Păuceanu din cantonul Pău­­cea, care a îndeplinit planul cu 10 zile înainte de termen. La livrări s’a evidenţiat în gara Mediaş­­ov. Teodor Storcea, care a reuşit că într’o lună să lichideze comenzile pentru între­prinderea „Combustibilul“ din Bucu­reşti muncind zi și noapte. M. LEPADATU coresp. Cooperativa „Vîctora“-Făgaraş desvoltării ramurilor anexe pe calea­ ­prin­tr-o muncă susţinută dusă ere toţi salariaţii, cooperativa „Victoria” din Făgăraş, a ajuns să aibă astăzi o gospodărie anexă dintre cele mai bine în­­treţinutee. Crescătoria tie porci a coope­rativei înfiinţată în scopul de a asigura aprovizionarea cu car­ne a secţiilor de alimentaţie pu­blică, are acum un număr de peste 50 porci graşi şi 12 scroa­fe in gestaţie. Muncind voluntar, salariaţii cooperativei au confecţionat din materiale rezultate din demon­tarea unor şoproane şi a unui gheţar din parcul oraşului, co­teţele şi instalaţiile necesare crescătoriei de păsări care nu­mără 2.500 pui de rasa „Leg­horn”. Această crescătorie de păsări a fiost înfiinţată în scopul de a asigura aprovizionarea cu ouă a tuturor secţiilor coope­rativei şi a contribui prin acea­sta la scăderea preţurilor pe piaţa, neorganizată. Tot prin munca voluntară a salariaţilor era amenajat graj­dul care adăposteşte cele şap­te vaci de rasă şi cinci viţei ai cooperativei. Conducerea co­operativei se găseşte astăzi pe calea completării numărului la 12 bucăţi. Pentru o­ mai rapidă desvolta­­re a ramurilor anexe s-a trecut la achiziţionarea de terenuri pentru diferite culturi de legu­me, zarzavaturi şi plante fura­­jere. Astfel 3 ha teren în hota­nul oraşului Făgăraş au fost însă­mânţate cu plante furajere care prin calitatea lor vor spori în mod simţitor cantitatea de lap­te a vacilor. Cu acelaş elan au lucrat sa­lariaţii­­plantând cu zarzavaturi grădina de la magazinul de des­facere în comuna, Galaţi şi gră­dina dela restaurantul Nr. 4 din oraş Tot cooperativei „Victoria” îi revine şi sarcina, de a aprovi­ziona pe muncitorii din uzinele Ucea. Pentru satisfacerea acest®­ sarcini în condiţiunile cele mai bune, pentru ca muncitorii să nu ducă nicio lipsă, cooperativa, a trecut la, încheierea de con­tracte cu agricultorii din oraş şi din comuna Galari, în vede­rea asigurării e­g­aru­ri de produse e­rumi­o­ase CONSTANTIN ZAMFIR coresp. Pagina 8 mmmmmmtr

Next