Lupta Sibiului, iunie 1952 (Anul 9, nr. 2154-2178)

1952-06-01 / nr. 2154

Pagina 2 NAŞTERE de NAZIM HIKMET Mama aduse pe lume un băiat pentru mine. Un băiat roşcovan şi fără sprâncene. Un bot de lumină, învelit în scutece albastre. Trei kilograme arăta cântarul. Când s’a născut băiatul meu Se năşteau copii şi ’n Coreea, l-a ucis Mac Arthur Şi-au părăsit lumea Fără măcar a cunoaşte gustul laptelui mamei. Când s’a născut băiatul meu Se năşteau copii şi ’n temniţele Greciei. Tatăl lor era împuşcat. Cel dintâi lucru ce le-a fost dat să-l vadă pe-acest pământ Au fost gratiile de fier. Când s’a născut băiatul meu Se năşteau copii şi ’n Anatolia —* Prunci cu ochi căprui, cu ochi negri, cu ochi castanii. Abia ajunşi pe lume, au fost năpădiţi de păduchi. Şi cine ştie câţi dintre ei vor rămâne, ca prin minune, în viaţă? Când s’a născut băiatul meu Se năşteau copii şi în cea mai mare ţară din lume. Au fost fericiţi dela naştere. Când băiatul meu va împlini vârsta mea. Nu voi mai fi pe lumea asta, Dar întreg pământul va fi un leagăn uriaş Pentru toţi copiii, de toate culorile, Un leagăn sub cer de mătase albastră. In româneşte de PETRE SAVU (Din „In apărarea păcii“ Nr. 9, Februarie 1952) 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului In patria noastra copiii cresc în­conjuraţi de o deosebită grijă şi dra­goste. Imediat după eliberarea ţării de către glorioasele Armate Sovietice, clasa muncitoare condusă de partidul său de avangardă, odată cu lupta pentru înfăptuirea marilor transfor­mări sociale, a început o luptă te­meinică pentru a lichida situaţia grea în care se aflau copiii şi pentru a le asigura condiţii de viaţă şi de des­­voltare din ce în ce mai bune. Au trecut de atunci numai câţiva ani, viaţa copiilor noştri a devenit din ce în ce mai bună, din ce în ce mai senină. Urmând exemplul Uniunii Sovietice, partidul nostru a creat pen­tru copii creşe, dispensare, preventorii, case de odihnă. Au fost larg deschise porţile şcolilor pentru copiii oamenilor muncii şi noua educaţie creadă din ei oameni cu iniţiativă, activi, sănătoşi la trup şi la minte. Urmele trecutului întunecat, când ţara noastră dădea cel mai mare pro­cent de copii morţi, dispar. Bugetul statului nostru prevede pe 1952 pentru cheltueli social-culturale suma de peste 5 miliarde lei noi din care o mare parte este destinată ocrotirii mamei, copilului şi învăţământului. Partidul şi statul nostru preţuiesc femeia-ma­­mă. Aceasta ne-a dovedit-o acordarea de înalte distincţii ca: „Mamă eroină“, „Gloria Maternă“ şi „Medalia ma­ternităţii“. In regiunea noastră în ultimii doi ani au fost create pentru educaţia şi sănătatea copiilor 66 internate ciclul II şi în mediul rural 11 internate de şcoli medii. Odată cu cuprinderea în şcoli a copiilor au fost pregătite şi ridicate cadre necesare educării copiilor având în regiune peste 3.000 cadre didactice, care se bucură de toată grija şi atenţia regimului nostru. Comitetul executiv al sfatului popu­lar regional, prin secţia de învăţământ şi cu sprijinul organizaţiilor de massă, s-a preocupat şi de creerea de unităţi pentru copii preşcolari, creindu-se 27 cămine de întreprinderi, 6 de cartier care ocrotesc 968 copiii. Dintre că­minele de cartier 4 au fost create în cinstea Conferinţei Internaţionale pen­tru apărarea copilului. Au fost create de asemenea grădiniţe sezoniere în mediul rural care ocro­tesc copiii ţărancelor muncitoare. Nu­mărul acestor grădiniţe a crescut din 1950 până acum cu 55%, având des­chise în regiune, în cinstea zilei de 1 Iunie, peste 100 de grădiniţe care adăpostesc peste 4.000 copii ai ţărani­lor muncitori. Fostele orfelinate în care copiii or­fani erau crunt exploataţi, au devenit în anul acesta cărd­ine-internate, case ale copilului. Avem în regiune 10 uni­tăţi de acest fel care ocrotesc 1.336 copii şi care se bucură de căldura părintească a oamenilor muncii ce sunt legaţi de viaţa lor prin comite­tele de sprijin organizate de secţia de învăţământ şi organizaţia UFDR. Comitetele de sprijin au luat măsuri şi au însămânţat grădini de zarzavat şi au înfiinţat gospodării anexe. Tot în cinstea Conferinţei Interna­ţionale a copilului s-au organizat de către sfatul popular al regiunii, prin secţia sanitară, 6 spitale unificate de copii, după exemplul Uniunii Sovie­tice. Spitalul unificat de copii din Sibiu are secţie de chirurgie, infantilă, contagioase, nas-gât şi urechi, oftal­mologie, contagioşi, TBC, infantil şi convalescenţi. Deasemenea, s’a mai creat spitalul de poliomielită iar pe lângă casa co­pilului s’a creat un centru de lapte matern pentru copiii ce necesită o ali­mentaţie artificială. In mediul rural au fost create 13 staţionare dintre care 8 sunt deservite de medici pediatri, iar 5 funcţionează pe lângă circumscripţiile sanitare. Numărul cadrelor sanitare a crescut cu 200% în sectorul ocrotirii copilului. In întâmpinarea zilei de 1 Iunie, muncitorii din regiunea noastră au trimis copiilor coreeni peste 700 pe­rechi ciorapi, s-au organizat mati­­neuri teatrale, cinematografice și dife­rite festivaluri realizându-se suma de peste 2.500 lei din care se vor trimite diferite lucruri copiilor coreeni. De asemenea s-au confecţionat diferite articole de îmbrăcăminte şi materiale sportive. Secţia de învăţământ a sfatului popular regional, în colaborare cu UFDR, a organizat 6 consfătuiri cu educatoarele grădiniţelor sezoniere în raioane la care au participat cele mai bune mame din comitetele de sprijin. Pentru reuşita examenelor de sfârşit de an în şcoli, s-au organizat 580 consfătuiri cu părinţii la care au luat parte peste 15.000 părinţi. Au început în regiune să funcţioneze coloniile de copii preşcolari şi se pre­gătesc localurile pentru taberne şi coloniile şcolare, care vor asigura o vacanţă fericită la peste 4.000 copii. S-au amenajat 12 parcuri pentru copii, standuri şi expoziţii de cărţi în întreaga regiune. Toate aceste realizări, copii noştri trebue să ştie că se datorează eli­berării poporului nostru de către ma­rea Uniune Sovietică, se datorează prietenului lor cel mai bun, tovarăşul Stalin. Oamenii muncii din regiunea Sibiu, producând din ce în ce mai multe bunuri de care se bucură propriii lor copii, mamele, şi toţi oamenii cinstiţi întâmpină ziua de 1 Iunie printr’o intensă demascare a imperialiştilor americani, duşmani ai vieţii, printr’o luptă dârză pentru apărarea păcii, pentru apărarea vieţii copiilor. Să facem din 1 Iunie o adevărată sărbătoare a copilului, o zi de soli­daritate internaţională a celor care sunt hotărîţi să lupte cu orice preţ pentru apărarea vieţii şi fericirii co­piilor din lumea întreagă. AURORA POPESCU responsabila secţiei sociale a Comitetului regional UFDR-Sibiu „LUPTA SIBIULUI" încep examenele de sfârşit de an şcolar Conştiente de sarcina nobilă ce Rezultate bune se observă şi la le revine, sarcină ce a fost aşa de şcoala elementară Nr. 1 Mediaş, fa­­bine precizată de către tov. Gheorghe deosebi la clasa I-a, cât şi la d. Gheorghiu-Dej, în ziua de 10 April IV-a condusă de tov. E. Sara. Dea­­lie 1952., la deschiderea Congres a­­semenea rezultate care fac cinste ca­lal învăţătorilor, când a spas­­drelor didactice sunt cele obţinute „învăţătorul are misiunea înălţătoa­ la recapitularea materiei de către re, aceea de a forma pe noul cetă- şcoala elementară germană, din ace­­tea fi al ţării noastre, ziditor al so­­laş oraş. Aceste rezultate se da m­eialismului, de a făuri cadrele noi — dorese unei bune organizări care a necesare construcţiei socialiste — ca­ ţinut cont de toate instrucţiunile şi pabile să aplice în viaţă ştiinţa şi dispoziţiile primite în acest sens, tehnica nouă...”, cadrele didactice au planificarea muncii pe şcoală a­­u­­căutat să profite din plin în acea­ fluenţat planificarea individuală a oa­­stă fază finală a anului şcolar pen-­drelor didactice. tru a-şi duce sarcina la îndepli- De la această şcoală cităm cazul nice- profesorului Fritz Schmidt, profe-Spre a câştiga bătălia examene- sar de limba germană — care şi-a lor, cadrele didactice din regiune a grupat bucăţile de lectură la clasa Sibiu, cu efort sporit şi conform Vl-a astfel: lupta contra supersti­­unui plan bine chibzuit, au pornit ţiilor, situaţia femeilor în trecut şi la verificarea şi adâncirea cunoştind astăzi, starea oamenilor de sub stâ­nelor în perioada de recapitulare« pânirea imperialistă, etc. La fel a materiilor, începând de la 19­31 Mai procedat tov. Gerhard Woner, Arnold a. c. Kornfeld, Gustav Servaţius, etc. In această perioadă profesorii şi merită să fie amintit aci jvreu cu­­învăţătorii şcolilor noastre, au avut parea tov.­lize Nemetz, de la scoa­­treze în minte cuvintele tovarăşului la elementară germană Tumişor — Gheorghe Gheorghiu-Dej, care în care pe lângă materialul didactic — acelaş congres, a accentuat că „Invă- trimis de minister — în recapitu­­lătorul trebue să fie el însuşi bine tare, a folosit materialul didactic con­­pregătit, să aibă cunoştinţe ştiinţi­­fecţionat de dânsa, în timpul anului, fice şi pedagogice. Aceste cunoştinţe Felul cum elevii ştiu să folosească trebue să aibă la bază o cultură ge­ materialul dovedeşte că profesoara nerală — şi nu orice cultură — ci lise Nemetz a avut o preocupare de­­o cultură cu adevărat progresistă, rioasă în ceea ce priveşte legătura o cultură care se inspiră din ţară­ dintre teorie şi practică, ţăturile marxism-leninismului”. O lecţie de înaltă calitate a ţinut Deasemenea în munca lor didactică, tov. prof. Cilieviei — liceul de băieţi învăţătorii şi profesorii, pătrunşi de din Sibiu, — la clasa IX-a, cu titlul suflul noii şcoli, au folosit bogata „Privire generală asupra lumii ani­­experienţă sovietică, prin aplicarea mala“. Elevii cu această ocazie au în munca zilnică a cunoştinţelor puse demonstrat temeinicia cunoştinţelor la dispoziţie de metodele sovietice, căpătate în această clasă și an șco- In perioada de recapitularea mate-­lor„ duPă «*TM. întrecut să riei sC putut constata pe de o parte observaţii critice asupra col­ea majoritatea cadrelor noastre di- 111111 vlu existent, dactice şi-au dus munca — în acest­ă muncă organizată şi perseverem­­­an şcolar cu frumoase rezultate, iar­­ă, în predarea limbii ruse se pu­­pe de altă parte, că nici la această servă la tov. Alexandru Vâjâilă, şcoa­­oră, o serie din cadrele didactice la pedagogică bâieţi Sibiu, Maria Cil­­mi­s orientate suficient asupra pla­­ceanu, şcoala elementară Nr. 1, Serafima­nificării muncii — fapt desprins din Gheţiu, şcoala elementară Nr. 2 şi planificarea existentă, planificare ca­ Zoie Cristinoiu, şcoala elementară ger­­je nu ajută în suficientă măsură cu­­mană Nr. 5 din Sibiu, după legerea celor mai bune roade la a­­cum şi la tov. Zoie Vivoschi, de la ceastă campanie de recoltare, pentru liceul mixt Mediaş şi Eugenia Pa­­şcali­­pescu, liceul de fete Făgăraş. Printre îmbucurătoarele constatări . Trebue să recunoaştem că rezid­eşte aceea făcută la şcoala pedago­­tate la ban d­­­in munca şcolara - gică de educatoare din Sibiu, unde nu s au generalizat, ci ca pe lângă tov. Felicia Maior, a dovedit pe lân- muli cazur­i pozitive sunt 51 ,un^­gă o''se'ri©asă 'pregătire profesională ce dovedesc: lipsa unei munci pla­­fi o justă organizare a muncii de unfl­ate’ lipsa de nivel ridicat din recanitulare, muncă pe care şi-a pred­ea unor «ade, indiferenţa­­ din gătit-o din timp, până la cele mai Part­e a unor tovaraşi ridicaţi - faţă mici amănunte, de începători şi necalificaţi, lipsă de .1.1 . orientare justa in problema reca-Raspunsurile elevelor au dovedit pitulării, necunoaşterea atribuţii­­suficiente şi temeinice cunoştinţe geo­­nilor de către aldi diriginţi — pentru grafie©. Elevele au dovedit că ştiu această epocă — în care trebuiau să să sistematizeze cunoştinţele cu sa- colaboreze cu profesorii ce predau fate, la clasele respective, etc. In strânsă legătură cu aceeaşi dis- Astfel, a fost găsită aceeaşi pla­­ciplină de învăţământ cităm cazul inficare — pe perioada 19—31 Mai profesorului suplinitor Petru Cărpini­ — la 3 sau mai multe clase paralele, sau de la şcoala elementară de 7 ani, deşi este ştiut de toată lumea şi din comuna Gârbova, raionul Sebeş, chiar de cei ce au comis această gre- La recapitularea unei lecţii de geo- sală că aceste clase nu sunt omogo­­grafie, al cărui titlu a fost: „O plim- ne, că recapitularea trebuia să urmă­­bare dela Gârbova la Ploeşti”, ele­­rească îndeaproape observaţiile în­vii au dovedit nivelul de cunoştinţe traduse la planurile zilnice de ree­­căpătate în legătură cu: poziţia geo- tur­ete­Λ=ο■«.,«·»■■ »«•■»'. «•»«*■»■ ,.cg£’T,S.A‘.ÄÄae£ industriei, populaţia, etc. şi aceasta vii nu aveau la faţă nici un fel de în legătură cu regiunea străbătută material, că nu li s’a făcut nici o ex­­sau oraşul întâlnit. Elevii urmăreau perienţă, în asemenea situaţii este cu o încordată atenţie pe cei ce că­­da la sine înţeles că asemenea ta­­lătorea — pe hartă — intervenind cu văţământ nu mai poate fi numit complectări ori de câte ori se simţea real-ştiinţific. Cazuri de felul acesta nevoia, am întâlnit la tov. E. Heitz, şcoala Folosirea materialului didactic — pedagogică mixtă germană Sighişoa­­ra maximum — a muzeului şi labo­­ra — care repeta capitolul electrici­­tatorului — la perioada recapitulării, tate, fără nici un fel de material a putut fi observată din plin la şcoa- sau experienţă. la elementară Nr. 1 Răşinari — con- Recapitularea materiei demonstre a­­dusă de tov. Didina Ungureanu, un­­ză, neîndoios, felul cum şi-a dus de muzeul şi laboratorul — existent munca învăţătorul sau profesorul în a fost din plin folosit de cadrele ce timpul anului, planificat sau neplani­­conduc clasele III și IV, ficat, a urmărit sau nu legarea teo­riei de practică, dacă a folosit sau nu materialul didactic, etc. Printre cazu­rile negative sunt cele constatate la clasa V-a C., școala elementară de 7 ani din Orlat , unde la lucrarea scrisă la matematici, pe ultimul pă­trar, din cei 27 elevi prezenţi n’au rezolvat problema (de nivelul clasei a IV-a) decât numai un număr de 4 elevi. Dacă tov. Vasile Tilea, pro­fesor suplinitor la matematică, are o serioasă lipsă la această situaţie, nu-i mai puţin adevărat că vinovat este întreg consiliul pedagogic, ca­re nu i-a analizat munca şi nu l-a sprijinit la timp (ţinând cont de fap­tul că nu are o suficientă pregătire profesională). O altă constatare din care s-a putut deduce că neplanificarea mun­cii sau planificarea superficială du­ce la rezultate slabe se observă la şcoala elementară germană Turnişor, unde tov. Edita Lazar, n’a reuşit la acest an şcolar să aibă decât slabe rezultate la predarea constituţiei la clasa Vil­a. Din răspunsurile elevi­lor s’a putut vedea că totul a fost predat mecanic, că elevii sunt com­plect desinteresaţi în procesul de în­văţământ, fapt ce a atras după sine o pronunţată indisciplină în această clasă. Iată câteva aspecte din rezulta­tul muncii şcolare desprinse din fe­lul cum a fost «organizată recapi­tularea materiei şcolare la sfârşitul anului 1951—1952. Lipsurile consta­tate, atât de organele de îndrumare şi control cât şi în urma analizei muncii şcolare făcute în cadrul con­siliilor pedagogice la sfârşitul anului, vor constitui un îndreptar în munca de viitor. Aceste lipsuri se datoresc şi faptului că secţiunea de învăţământ a sfatului popular regional nu a ştiut să îndrume din timp şi la locul de muncă cât mai multe cadre didactice, fapt ce trebue să constitue o sarcină serioasă de viitor. Acum când ne despart numai câteva zile până la începerea examenelor de sfârşit de an, sarcina principală a tuturor cadrelor didactice este de a-şi verifica planificarea făcută — în vederea ţinerii examenelor — planifi­care ce trebue să ţină cont de toate îndrumările M. I. P. în această pri­vinţă. Cadrele didactice trebue să înţeleagă că examenele vor fi depuse de elevi şi nu de profesori şi învăţători. Să dăm posibilitate elevilor să-şi dove­dească nivelul de cunoştinţe. Inter­venţia cadrelor didactice — în timpul cât elevii dau răspunsul — trebue să fie cât mai redusă şi numai acolo unde se crede absolut necesară. Pe toată durata examenelor cadrele didactice să urmărească lipsurile ce le prezintă elevii, reflectând asupra lor, să urmărească nu numai canti­tatea ci şi calitatea cunoştinţelor că­pătate de elevi. De asemenea să urmă­rească în ce măsură au reuşit­ ca să facă un învăţământ real-ştiinţific. Ca­drele didactice trebue să descopere în răspunsurile elevilor în ce măsură in­strucţia şi educaţia şcolară a contri­buit la ridicarea viitorului cetăţean ce va desăvârşi construirea socialis­mului. Răspunsurile elevilor vor trebui să oglindească cum înţeleg aceştia să lupte şi să contribue la transfor­marea socialistă a agriculturii şi la lupta pentru pace. Şi in sfârşit dacă răspunsurile elevilor dovedesc ataşa­mentul faţă de marea Ţară a Socia­lismului şi conducătorul ei Iosif Vissarionovici Stalin. Profesori şi învăţători trebue să faceţi dovadă că sunteţi la înălţimea sarcinei de cinste pe care v-o încre­dinţează poporul muncitor, guvernul Republicii Populare Române şi Parti­dul Muncitoresc Român" (Gheorghe Gheorghiu-Dej). ALEXANDRU COSTIN din secţia învăţământ a sfatului popular regional Informaţii Duminică 1 Iunie 1952, în cinstea Zilei Internaţionale a copilului, Libră­ria noastră Nr. 1 a organizat o expo­ziţie a cărţii. Intrarea liberă Vizitaţi Pianî Româno-Rus care este deschis zilnic intre orele 10—13 şi 16—20 (afară de Luni) în SALA CASEI DE CULTURĂ A. R. L. U. S., str. Molotov Nr. 4. Muzeul deţine un bogat material istoric începând cu veacul al Vî-Iea până în timpurile noastre. Intrarea liberă Anul IX — Nr. 2154 Publicitate populara Anticariatul general Sibiu, str. I. V. Stalin Nr. 25, telefon 1121, cumpără cărţi în toate limbile din domeniile: ştiinţă,­­tehnică, artă şi literatură, hărţi geologice, manuale didactice, precum şi dicţionare şi enciclopedii. Achiziţionăm biblioteci întregi. Plata se face imediat prin numerar. A se adresa în zilele de 24, 25 şi 26 Mai a. c. la Anticariatul general, Sibiu, str. I. V. Stalin Nr. 25. PIERDUT foaie de circulaţie pentru motocicleta Nr. 1182 marca D.K.W, eliberată. Timişoara, pe numele Dro­­goieff Ilovici. O declar nulă. PIERDUT bon Nr. 148 din 15 Fe­bruarie 1952, eliberat de Consignaţia pe numele Ana Groh. II declar nul. PIERDUT factura Nr. 3937 eliberată de Abator pe numele Şcoala Pro­fesională Nr. 4 Feroviară. O declar nulă. Cooperativa Metalo-Chimică Sibiu. face cunoscut că de la data de 1 Mai 1952 se fac reparații urgente fie electri­citate, gaz și apă la orice oră din zi. Telefon 2697.

Next