Lupta Sibiului, iulie 1952 (Anul 9, nr. 2179-2205)

1952-07-22 / nr. 2197

Pagina 2 Constituţia marilor (Urmare din pag. 1-a) a fi un monopol al exploatatorilor ,şi au fost puse la dispoziţia­­poporu­lui muncitor. Tocmai aceasta face sa existe o deosebire ca de la cer la pământ între democraţia reală, ade­vărata, din ţara noastră, şi batjocura „democraţiei“ occidentale, unde, du­­pildă, presa se află in mâinile câ­torva miliardari, adevăraţi „regi“ ai minciunilor şi calomniilor tipărite, ca Scripps-Howard, Paterson, McCormick, care folosesc tiparul în scopul înşelării opiniei publice, pervertirii cititorilor şi aţâţărilor războinice. Astăzi, politca de pregătire a unui nou război mondial dusă de impe­rialiştii americani se împleteşte cu introducerea tot mai adâncă a fas­cismului; în SUA şi în ţările sate­lite se înteţeşte prigoana sălbatică, sângeroasă, împotriva oamenilor mun­cii; pe întinsul Statelor Unite linşa­jele bestiale se ţin lanţ, se constru­­esc cu febrilitate lagăre de concen­trar­e, conducătorii clasei muncitoare, luptătorii pentru pace, sunt întemni­ţaţi, organizaţiile progresiste dizol­vate, FBI-ul strânge amprentele ul­timelor milioane de americani neîn­­registraţi de acest Gestapo american, iar odioasele legi fasciste Smith şi McCarran institue controlul asupra a tot ce aude, gândeşte şi spune ce­tăţeanul american, adus la demenţă de isteria şi teroarea fascistă care îl înconjoară. Cât de puternic este contrastul între acestea şi situaţia din ţara noastră! In Republica Popu­lară Română massele de milioane ale poporului participă efectiv la conducerea statului; sute de mii de oameni ai muncii sunt deputaţi în sfaturile populare, asesori popul­ari, directori de întreprinderi, ofiţeri ai Forţelor Armate, funcţionari în pos­turi de răspundere ale aparatului de stat. In ţara noastră rândurile organizaţiilor celor ce muncesc cresc neincetat — azi sindicatele numără la noi peste 2 milioane de membri, cooperativele peste 5 milioane; se desvoltă asemenea forme de parti­cipare la conducerea statului cum este minunata mişcare a sutelor de mii de corespondenţi muncitori şi ţărani muncitori! însăşi supunerea proiectului de Constituţie discuţiei publice este un fapt cum nu cunoa­şte lumea capitalistă, o expresie a participării directe a oamenilor mun­cii la rezolvarea problemelor funda­mentale ale statului, însemnătatea internaţională a pro­iectului noii Constituţii, care consa­cră marile drepturi şi libertăţi ale poporului nostru, constă în aceea că el este o nouă expresie a vieţii li­bere şi fericite pe care şi-o făuresc popoarele din ţările lagărului păcii şi socialismului, inspirându-se din exemplul celei mai înalte democraţii cunoscute în istorie — democraţia sovietică. In felul acesta proiectul contribue la creşterea interesului şi a puterii de atracţie pe care o exer­cită regimurile de democraţie popu­lară asupra tuturor popoarelor asu­prite şi exploatate, la sporirea com­bativităţii acestora în lupta antiim­­perialistă pentru pace trainică, pen­tru democraţie populară. La baza marilor drepturi şi li­bertăţi efective de care se bucură astăzi poporul muncitor din ţara noa­stră stă faptul că în Republica Populară Română puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate, că principalele mijloace de produc­ţie industrială constitue proprietate de stat şi sunt bunuri ale întregu­lui popor — exploatarea omului de către om fiind lichidată în sectorul socialist al economiei — că statul duce o politică de îngrădire şi eli­ drepturi şi libertăţi minore a elementelor capitaliste, pă­şind astfel către lichidarea complectă a exploatării în ţara noastră. Marile drepturi şi libertăţi ale oa­menilor muncii sunt inseparabil le­gate de ajutorul şi sprijinul dezinte­resat şi frăţesc al Uniunii Sovietice care a eliberat ţara noastră de sub jugul fascismului şi dominaţiei im­perialiste şi asigură independenţa, suveranitatea de stat şi propăşirea patriei noastre, de rolul partidului ca forţă conducătoare atât a organi­zaţiilor celor ce muncesc, cât şi a organelor şi instituţiilor de stat. Proiectul noii Constituţii, asigu­rând cele mai largi drepturi şi li­bertăţi poporului muncitor, refuză în­să în numele milioanelor de oameni ai muncii să acorde aceste libertăţi pumnului de duşmani ai poporului, care plănuesc să scalde ţara noastră în sângele muncitorilor şi ţăranilor, să readucă timpurile de silnicie ale trecutului. El prevede că orice aso­ciaţie cu caracter fascist sau anti­democratic este interzisă, participa­rea la astfel de asociaţii fiind pe­depsită de lege. Proiectul noii Con­stituţii statorniceşte rolul statului de­mocrat-popular ca armă ascuţită a construcţiei socialiste, arătând că statul asigură securitatea internă a cetăţenilor, face inofensivi şi repri­mă pe duşmanii poporului. Marile drepturi şi libertăţi înscri­se în proiectul noii Constituţii umplu de bucurie şi mândrie patriotică pe cei ce muncesc. Aceste sentimente se împletesc cu conştiinţa faptului că aceste mari cuceri­­ trebue apărate împotriva celor mai înrăiţi duşmani ai poporului nostru şi nu tuturor popoarelor — imperialiştii americani şi uneltele lor. De aceea, pentru fie­care om al muncii sunt sarcini vi­tale lupta pentru apărarea păcii, pentru sporirea capacităţii de apă­rare a patriei, pentru consolidarea statului de democraţie populară, pen­tru întărirea Forţelor Armate ale RPR care stau de strajă independen­ţei, suvera­ităţii şi fecur­ită ii poporu­lui nostru. In interesul consolidării dreptu­rilor şi libertăţilor poporului, în in­teresul apărării vieţii noi şi a viito­rului oamenilor muncii, proiectul sta­torniceşte îndatori­ile fundamentale ale cetăţenilor RPR. Proiectul noii Constituţii sublinia­ză cu putere că fiecare cetăţean este dator să respecte constituţia şi le­gile statului —­ legi care sunt ex-dpresia voinţei şi intereselor popor­­­ui muncitor. Proiectul noii Constituţii preci­zează îndatorirea fundamentală a fie­cărui cetăţean de a păzi, întări şi desvoltă proprietatea obştească so­cialistă, care este baza de neclintit a noii orânduiri pe care o construeşte poporul muncitor. Proiectul noii Con­stituţii arată că fiecare cetăţean este dator să respecte disciplina muncii — aceasta fiind o condiţie esenţială a desvoltării şi întăririi forţei eco­nomice a patriei noastre — să con­­tribue activ la întărirea regimului de democraţie populară şi la propă­şirea economică şi culturală a ţării, să apere patria —­ datorie sfântă a fiecărui cetăţean al­­ Republi­­cii Populare Române. Oamenii muncii sunt,­ocUib­iţi să-şi îndeplinească cu cinste aceste înda­toriri. Consemnând — prin noua Con­stituţie pe care o va adopta — etapa de lupte şi victorii pe care a stră­­bătut-o, marile cuceriri şi progrese realizate, poporul nostru păşeşte cu încredere înainte, sub conduce­ea partidului, pe calea luminată de ge­niul marilor învăţători şi conducă­tori ai comunismului mondial. Lenin şi Stalin — calea vieţii fericite, so­cialiste, pentru cei ce muncesc! „lupta sibiului” ............ ............ .............. ..................... ... ..........■■■■■■■ «Mâl Informaţii Orarui emisiunilor postului de Radio-Moscova în limba română Ora Moscovei 13.30— 13.59 (zilnic) 15.45—16.44 (Dumi­D­apazonul undelor 19 metri 25—31 metri Şcoala Profesională Textilă »Va­sile Roaită" din Cisnădie anunţă că examenele de admitere în anul 1 se dau în ziua de 15 August 1952 şi constau dintr-o probă scrisă la 1. ro­mână şi matematică şi o probă orală la 1. română, matematică, istorie, geografie şi constituţie. înscrierile se fac pe baza certificatului de­ naş­tere, certificat de studii, certificat de stare materială. întreţinerea este complet gratuită. Durata școlarizării este de doi ani. uică —­ Pentru cercurile ARLUS) 18.15—18.59 (Joi și Sâmbătă — emi­­siune-concert) 19.00— 19.29 (zilnic) 20.00— 20.29 (zilnic) 21.30— 21.59 (zilnic) 19—25 metri 25-31-41 metri 25—41 metri 41—321 metri Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră angajează de urgenţă: — ingineri şi subingineri electro­mecanici; — ingineri şi subingineri construc­­t­­ori; — ingineri chimişti; — laboranţi; — contabili; — meseriaşi cu înaltă calificare şi anume: maeştri mecanici auto; mecanici auto; strungari; lăcătuşi mecanici; electricieni pentru înaltă tensiune; minieri; zidari; dulgheri; tâmplari; 1­0 muncitori necalificat!. Pentru angajare se vor adresa: cei din Bucureşti la: Bucureşti str. Râu­­reanu Nr. 5 iar cei din celelalte re­giuni la: Constanţa, Sectorul Cadre şi Învăţământ a DGC, str. Remus Opreanu Nr. 4. Toti comercianţii particulari şi me­seriaşii asimilaţi, inclusiv cei cari şi-au încetat activitatea după data de 1 Aprilie 1952, care n au depus încă declaraţiile de valoarea mărfu­rilor cumpărate şi vândute în cursul trimestrului 11/1952, vor depune a­­ceste declaraţii în două exemplare, pe formulare tipărite, până la 30 iulie a .., la Secţiunea comercială a sfatului popular orăşenesc, camera nr. 29. Publicitate populara Pierdut permis de bicicletă Nr. 2067 pe numele Fleischer Heinrich. II declar nul. Pierdut autorizaţie Nr. 50652 eli­beraşi de M'l'tia Agnita. Pe numele Gospodăriei agricole de stat Agnita pentru folosirea maşi nlor de scris: maşina Md- Nanderor seria 50-403763, maşina Md. Olivetti seria 554711, maşina Md. Undervold seria 33558- Se declară nulă. Pierdut permis de pescuit Nr. 22382 şi bilet de învoire Nr- 721 din 14 Iunie eliberate Pe numele Koch Francisc. Le declar nule. Pierdut permis de bicicletă Nr. 664 (Schneider­lize) şi Nr. 2477 (Schneider Rudolf). Le declar nule- Partizanii păcii din regiunea noastră sprijină lupta frontului mondial al păci Zilnic sosesc la redacţia ziarului nostru scrisori ale oamenilor muncii, care dau grai hotărîrii lor de a nu-şi cruţa forţele în lupta dreaptă şi sfântă pentru pace. Unii şi-au exprimat bucu­ria fierbinte faţă de eliberarea lui Jacques Duclos, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, arestat de lacheii reactiunii mondiale din gu­vernul din Paris. „Tofi acei care am simţit alături de el şi alături de întreg poporul francez revolta adâncă impo- triva temnicerilor lui Duclos, apărător vajnic al libertăţii patriei sale, îi tri­mitem un salut de luptă pornit din toată inima noastră", scria nu de mult corespondentul nostru GH. MO­LAN din Amnaş, raionul Sibiu. Tovarăşa MARIA MÁTYÁS, de la fa­brica „Victoria“ din Cisnădie, ne a­­n­unţa înfiinţarea a două brigăzi ale urei care luptă pentru lozul de frunte, at­ât a productivităţii muncii cât şi a calităţii. „Una dintre brigăzi poartă numele lui Ilya Ehrenburg, marele lup­tător pentru pace şi scriitor sovietic“. In ultimele zile corespondenţii noş­tri, luptători activi pentru cauza păcii ne-au scris despre hotărîrea lor de a contribui prin luptă la traducerea în fapte a hotărîrilor istorice, adoptate la Berlin în sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii. Tov. GH. T. POPOVICI, preşedin­tele comitetului raional de luptă pen­tru pace din Sighişoara, ne suie între altele: „Comitetul raional de luptă pentru pace, salută lupta eroică a po­porului japonez pentru pace, indepen­denţă şi democraţie, împotriva forţelor militarismului şi a războiului, şi îşi­­ angajamentul să facă cunoscut tu­­turor oamenilor cinstiţi ilegalitatea tratatului de la San Francisco şi a tutu­ror acordurilor ce decurg din acest tratat, Comitetul raional cere ca tra­tatul unilateral dela San Francisco, să fie înlocuit cu un tratat semnat de toate ţările interesate, şi nu care să se prevadă: I. Retragerea tuturor tru­pelor de ocupaţie şi interzicerea creării de baze militare străine în Japrutia 2, Deplina suveranitate a poporului japonez şi necesitatea desvoltării aces­tuia în condiţiunile democraţiei şi păcii". Referindu-se la însemnătatea docu­mentelor sesiunii de la Berlin a Con­siliului Mondial al Păcii şi la lupta eroică a poporului coreean cotropit de sângerosul agresor american, actorul VASILE BREZEANU de la Teatrul de Stat din Sibiu scrie: „Durerea mame­lor coreene care îşi văd copiii murind de mâna mercenarilor din Statele Unite, nu poate să nu fie simţită şi împărtăşită şi de mamele americane. Setea de aur a bancherilor americani şi a fabricanţilor de bombe din Sta­tele Unite costă milioane de vieţi ne­vinovate. Popoarele lumii. In mânia lor dreaptă dau un avertisment drastic criminalilor imperialişti americani care işi vor primi pedeapsa meritată pentru fărădelegile săvârşite de ei". Unindu-şi mereu mai strâns rându­rile în uriaşul front pentru apărarea păcii, oamenii muncii din regiunea noastră sunt hotărîţi să ducă înainte lupta împotriva incendiatorilor impe­rialişti americani, pentru întărirea patriei, pentru pace. BINA WEISS Anul IX , Nr. 2197 Sărbătoarea renaşterii Poloniei A, SEDINA Ziua de 22 Iulie este sărbătoarea renaşterii Poloniei. In urmă cu opt ani când aproape întregul teritoriu al Poloniei era încă sub ocupaţia germano-fasciş­­tilor, când Armata Sovietică îm­preună cu­ unităţile noi* armate Po­loneze a Început, în lupte înverşu­nate să cureţe pământul polonez de ocupanţii hitlerişti. la 22 iulie 1944 în oraşul Helm s-a format Comitetul Polonez de eliberare naţională. Instituirea Comitetului polonez de eliberare naţională­ a constituit în­ceputul creării Poloniei noi. Clasa muncitoare împreună cu ţărănimea muncitoare şi cu intelectualitatea progresistă din R. Polonă construesc cu succes noul stat democrat Popu­lar. La baza Politicii sale externe, se­­afla Prietenia şi alianţa cu URSS şi ţările de democraţie populară. Aceste relaţii prieteneşti între U­RSS şi Polonia şi-au găsit o strălucită expresie în Tratatul de prietenie, asistenţă mutuală şi colaborare post­belică între URSS şi R. Polonă în­cheiat la 21 Aprilie 1945. In anii care au trecut de atunci s'au stabilit relaţii de strânsă prie­tenie între URSS şi Polonia, de co­laborare frăţească pe tărâm econo­mic, cultural şi politic. Pe baza acor­durilor economice Uniunea Sovietică ajută poporul Polonez la Proiectarea şi montarea unei serii de mari con­strucţii, trimite utilaj pentru con­struirea şi reconstruirea celor mai importante întreprinderi. Peste 40 de noi mari uzine, fabrici, staţiuni elec­trice şi mine din R. Polonă sunt în­zestrate cu utilaj industrial de pro­ducţie sovietică. Realizând cu succes planul trienal de refacere a ţării, oamenii muncii polonezi luptă de trei ani pentru în­deplinirea planului de 6 ani care pune bazele socialismului. Planul de şase ani este un plan de reconstrucţie economică, de trans­formare a Poloniei dintr'o ţară îna­poiată într'o ţară înaintată, dintr'o ţară semiagrară într’una cu o indus­trie desvoltată, cu o tehnică înain­tată. Au fost refăcute şi reconstruite pe o bază tehnică nouă, întreprin­derile vechi şi se construesc sute de întreprinderi noi. Anul trecut au fost construite 296 mari întreprin­deri industriale şi 727 întreprinderi industriale mijlocii, la construcţia cărora au lucrat circa 1.000­ 000 oa­meni. Se construeşte giganticul combi­nat metalurgic de la Nowa Huta în apropiere de Cracovia care va da atâta metal cât a dat întreaga Po­lonie înainte de război. Acest "Şantier al păcii" se con­­strueşte după schiţele tehnice sovie­tice, cu utilaj perfecţionat, sovietic. Al doilea gigant va fi combinatul metalurgic de la Czestochowa, unde peste câţiva ani se vor topi peste 1.100.000 tone oţel pe an. In raionul Varşoviei se recon­struieşte pe o bază nouă industria metalurgică şi cea electrotehnică. Pe malul Vistulei a început anul a­­cesta construirea marii uzini meta­lurgice „Varşovia“, Pitdia urină de tractoare din R. Polonă —­­Ur­us a şi început să aprovizioneze agri­cultura cu tractoare. La Zeran s’a dat în exploatare o uzină de automobile. Până la sfâr­șitul planului de 6 ani ea va da Po­loniei 12.000 automobile pe an. In S­ilezia, cea mai mare regiune industrială din Polonia întreprinde­rile fabrică maş'ni pentru şantierele navale şi maş'ni-unelte complicate- In oraşul Staharowice a intrat in funcţiune o nouă uzină de auto­ca­­mioane. Şantierele navale din Gdansk, Gdynia. Szczecin construesc vapoare marine. In R. Polonă se construesc acum maşini-unelte, tractoare şi alte ma­şini agricole, automobile, vapoare, utilaj Pentru industria metalurgică, carboniferă, chimică, de hârtie S* pentru alte ramuri industriale. Me­­talurgiştii s-au însuşit Producţia a 40 de noi soiuri de oţel. In industria chimică se produce benzină sintetică şi fibre artificiale. Polonia exportă cărbune. La sfâr­şitul planului de 6 ani, în 1955, se vor extrage 100 milioane tone căr­bune, aproape de trei ori mai mult decât înainte de război. Guvernul popular m­ecanizează pe scară largă extracţia cărbunelui. In minele poloneze funcţionează ha­­veuze sovietice, transportoare, com­bine de cărbune "Donbas". Clasa muncitoare Poloneză nu­mără astăzi 5.500.000 oameni, aproa­pe de trei ori mai mult decât înainte de război. Anul trecut 70% din tot* munci­tori* au fost antrenaţi în întreceri socialiste pentru îndeplinirea înainte de termen şi depăşirea planurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii Pro­ducţiei şi reducerii preţului de cost. Numai în 1951 au fost introduse 25.000 propuneri de raţionalizare, prin care statul a realizat o econo­mie de peste 425.000.000 zloţi. Muncitorii polonezi se bazează în munca lor constructivă pe expe­rienţa bogată a stahanoviştlor so­vietici. In Varşovia distrusă în mod bar­bar de ocupanţii germano-fascişti, se construesc peste 1.000 de mari clădiri noi printre care 40 întreprin­deri industriale, locuinţe, şcol, in­stituţii culturale, artera »Est—­Vest* lungă de 7 km., şi metropolitanul după modelul celui de la Moscova. In 1955 se va înălţa pe strada Marszalkowska din Varşovia Palatul culturei şi ştiinţei cu 28—30 etaje — cel mai frumos dar făcut de Uniunea Sovietică poporului Polonez. Ţărani* Polonez* însufleţiţi de exemplul colhoznicilor sovietici păr şesc pe calea colectivizării In urmă cu trei ani s'au înfiinţat în Polonia primele cooperative agricole de pro­ducţie. Acum există 3.300 asemenea cooperative. In ultimii trei ani par­tea sectorului socialist din întreaga producţie agricolă a ţării s-a ridicat de la 6% la 16%. Guvernul R. Polone sprijină prin toate măsurile cooperativele agricole de producţie, care se înjghebează pe baza principiului liberului consimţă­mânt, aprovizionându-le cu cele mai bune soiuri de seminţe, cu îngrăşă­minte, maşini agricole moderne. In R. Polonă există 35­ 000 tractoare de câte 15 cai putere, s-au înfiinţat 283 SMT-uri. Anul trecut au lucrat pen­tru prima oară pe ogoarele Poloniei 20 combine primite din URSS. Din bugetul de stat al R. Polone se alocă mijloace importante Pentru asigurări sociale, ocrotirea sănătăţii publice şi învăţământ. In Polonia are loc o adevărată revoluţie culturală. Regimul de de­mocraţie populară a trezit în masele oamenilor muncii setea de învăţă­tură, tendinţa de a-şi însuşi o cul­tură înaintată. O realizare impor­tantă a regimului popular este lichi­darea analfabetismului. înainte de război peste 1 milion de copii polo­nezi nu frecventau şcoala. Acum există în R. Polonă circa 23.000 Şcoli unde învaţă 3-200.000 copii (80% din elevi urmează şcolile de 7 ani), înainte de război funcţionau în Polonia 28 şcoli superioare iar acum 83. Anul acesta s'a înfiinţat Academia de ştiinţe a R- Polonă. Pe an ce trece numărul diferitelor cursuri, cluburi, colţuri roşii şi bi­blioteci sporeşte nu numai la oraşe ci şi la sate. Oamenii muncii Poloneze man*’­festă un interes deosebit pentru operele marilor învăţători V. I. Le­nin şi I. V. Stalin. S’au editat în limba poloneză 11 volume ale ope­relor lui V. I. Lenin, 13 volume ale operelor lui I. V. Stain precum şi multe alte opere ale clasicilor raar­­x'sta-ieninismului. Realizările istorice ale Poporului Polonez sunt întărite prin lege de noua constituţie, al cărei proiect a fost recent discutat de întregul Popor. Poporul Polonez dă dovadă de vi­gilenţă şi demască la timp uneltirile duşmanilor interni şi externi. Sub conducerea Partidului Mun­citoresc Unit Polonez în frunte cu Boleslav Bierut — marele construc­tor și conducător al republicii po­lone — poporul polonez, înaintează cu pași repezi spre socialism­­(AgerPres) (Blocnot Aghitatura) Din CB cauzi biblioteca din A Agnita nu are cititori îmi aduc aminte de unele discuţii pe care le-am avut cu mulţi ţărani muncitori din Agnita, care mi-au spus şi lucruri mai importante din oraş, cum ar fi nepreocuparea comi­tetului executiv al sfatului popular de crearea unei întovărăşiri agricole sau terminarea căminului cultural prin autoimpunere. Cu câtă dragoste privesc pionerii locurile de studiat, locurile de distrac­ţie, spune tov. Nazarie Ursuleac, dar să vezi cu câtă rugăminte iau cărţi de la bibliotecă. Şi să vedeţi din ce cauză. Mai acum două zile mi-a trebuit şi mie o carte de la bibliotecă. Am mers acolo la ora 17, dar era închis. Merg din nou la unitate şi la ora 20.10 mă învoesc din nou să merg să-mi iau cartea. Când ajung din nou la bibliotecă tov. Maria Voievoda imi spune: „este ora 20.15 şi nu se dă nicio carte“. Mă intreb eu şi ca şi mulţi alţi agniteni. Acesta este scopul bibliotecii, să stea închisă, iar cititorii să nu poată citi nicio carte din bibliotecă? Tov. Maria Voievoda, să scrie orele de program pe uşă, să ştie satele şi oraşul când o găseşte, pentru a nu mai face acel drum­ de date, vino. C. STANE­SCU coresp

Next