Lupta Sibiului, august 1952 (Anul 9, nr. 2206-2231)

1952-08-01 / nr. 2206

A au­ IX _ Sr. 2206 Proiectul noii Constituţii — un bilanţ al realizărilor obţinute de poporul nostru muncitor Cu nespusă bucurie studiază şi di­­dela Bicaz. „Casa Scânteii“ care a are rolul conducător în economia nă­scută oamenii muncii de la oraşe şi şi intrat parţial în funcţiune; uzina Renală, exploatarea omului de către sate proiectul noii Constituţii a Re­­cocsochimică de la Hunedoara şi altele, om a fost lichidată, iar raporturile Re­publicii Populare Române. Apariţia care nici nu puteau fi concepute în caracterizează ca raporturi de colaba­­acestui document deosebit de impor- trecut sub regimul burghezo-moşieresc rare şi ajutor tovărăşesc, socialist, tant în viaţa poporului nostru munci­ de jaf şi cruntă exploatare. Deja na­ între muncitorii eliberaţi de exploata­tor, constitue o urmare a marilor tionalizare, de pildă, industria socii- rea capitalistă, bogăţiile solului, la­­transformări revoluţionare ce au loc listă aproape s’a triplat; faţă de 1949 bricile, uzi'nele, minele, pădurile, în viaţa politică, economică şi socială producţia la strunguri a crescut până apele, căile’ de comunicaţie şi tran­­a patriei noastre. Visul sutelor de la 660%, iar la motoare până la sportul de orice fel, băncile poşta, milioane de exploataţi — visul de aur 476%, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, al omenirii — a devenit realitate vie î n acelaş timp s’a creat şi s’a des teatrul, cinematografia, gospodăriile in Uniunea Sovietica, prin luptele voltat un comerţ nou — comerţul agricole de stat, S.M.T.-urile şi altele, duse de popoarele sovietice conduse socialist, constitue proprietate de stat şi sunt tafurnSL'SI Datorită cuceririi WJWI.d. «Br. JSA 5A 'SPSS'S «;««• ini im. im.-%Zn7Tpâ,,2l S hcmtoS. I..S Sdo,js£?rî pSrae sA'sisr-c4f 51 f tarsaa“» «srarĂ «*, A ,***» P . ' nea, la 3 Decembrie 1950, sfaturile noastra cuprinde gospodăriile ţărăneşti Uriaşa este diferenţa dintre proiec- populare — baza politică a regimului 1,1 idi Şi mijlocii, precum şi atelierele trans‘l\utn a o.^.R. 5* con* nostru de democraţie populară. meseriaşilor şi meşteşugarilor care nu stitutuile României de odinioară când călăuzindu-ne în lupta pentru con- exploatează TMnca altora. Statul nos­­^mdUUDA^atif de mare e­ste' Suirea socialismului după" învăţătura tru democrat-popular sprijină ţăranii r ÄÄÄsrj' ziiSiS's S S.'ÄVfÄ“ S,',e" £SS cp,«1b». n , . ; * 1 proiectul noii Constituţii, reprezintă şi o a treia formaţiune existentă în . ,7.fre ?s*e scopul principal al consti- oglindeşte într’adevăr bilanţul reali­­tara noastră și arătată în proiectul de Ititmr bu­rgheze' ^C°?U acestor az’ zărilor luptei victorioase dusă de po­ Constituţie, este formaţiunea particu­­stitctn este de a menjine etern prân- porul nostru muncitor pentru constru- lar-capitalistă care cuprinde crsnodă duirea capitalista şi dominaţia impe-­irea socialismului. Proiectul noii Con- ‘C S­­ Rospoda­nalismului şi aceasta sau prin vorbe stitutii exprimă voinţa fermă a po­­r , ch,abureşti, întreprinderile comer­­cieioase in parlamentele burgheze, porului muncitor din tara noastră de Clase particulare, micile întreprinderi sau prin pârâitul mitralierelor atunci a­duce la Capăt lupta pentru constru- industriale nenationalizate bazate pe Îaanviatăei °rOPS1 ’ S'ar Core­ct­irea Societăti socialiste’ exploatarea muncii salariate. Tovarăşul Stalin ne învaţă că: CoîstfiTlrS c^republic^Ponu nOStru dem­ocra‘­popular’ Constituţiile ţărilor burgheze pornesc lară Ro,nana este un "stat al partenitor în,luptaj pentru constru’ de obicei dela convingerea că prân- m­uncii dela oraşe şi sateBaza de ,rea socialismului după învăţătura uirea capitalistă este de neclintit, nezdruncinat a statului nostru demo- Stalinist^, îşi îndreaptă politica sa în jfxZnJH?pal? a ..fcestor c°ţlstii,ft1.1 crat-popular este alianţa clasei munci- spre lărgirea continuă a formaţiunii rJl,,,- pnnZPJUft ^PiMismului, toate cu ţărănimea muncitoare, în care social-economice socialiste si lichida temeriile lui, proprietatea privata asu- rolul conducător este al clasei munci- soaal economice socialiste si I,ch,du­pra pământului, asupra pădurilor, asu- frare­pra fabricilor, asupra uzinelor și asu­pra celorlalte unelte şi mijloace de Proiectul noii Constituţii arată cum producţie, exploatarea omului de către s’a născut şi cum s’a desvoltat Repn­­om şi existenţa unor exploatatori şi blica Populară Română. Factorul prin­­exploataţi..." cipal în creierea Republicii Populare Elaborarea proiectului noii Consii- Române, a fost eliberarea patriei tuti­ a devenit necesar în urma marii noastre de către forţele armate ale lor transformări revoluţionare ce au Uniunii Sovietice de sub jugul fascis­­avut loc în ţara noastră. Constituţia mului german şi a dorrtinaţiei impe­­pe care oamenii muncii din patria rialiste. De asemenea, forţele populare rea formaţiunii particular-capitaliste din economia naţională prin îngrădirea şi eliminarea elementelor capitaliste. „Viaţa economică şi culturală a Re­­publicii Populare Române — se arată în proiectul de Constituţie — se des­­voltă pe baza planului de stat al eco­nomiei naţionale. In interesul construirii socialismului, creşterii neîncetate a bunei stări materiale şi culturale a noastră au votat-o la 13 Aprilie 1948, de la oraşe şi sat şi sub conducerea oamenior muncii, întăririi independen­corespunzătoare unei anumite faze de partidului Comunist Român, au de­­desvoltare din perioada de trecere borit puterea capitaliştilor şi moşie­­de la capitalism la socialism, este de­ ritor şi au făurit regimul de democraţie păţită de mersul nostru înainte­ populară. In acest răstimp de mai bine de la pr­oiect se arată că puterea în tei naţionale a ţării şi a capacităţii ei de apărare Proiectul noii Constituţii arată că in Republica Populară Română, mun­ca este o datorie şi o chestiune de patru ani, a fost înfăptuită naţionali- Republica Populară Română aparţine °noare p®ntru fiecare cetăţean capabil zarea principalelor mijloace de pro- „„ m„m­»r- Heia «rase «i sate de? muncăl duPa principiul: „cine nu duetie, pupsndu-se pentru prima dată în tara noastră baza sectorului so­cialist în industrie, pe baza liniei po­litice a partidului trasată prin Rezo­luţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. celor ce muncesc de la oraşe şi sate, . . . ... .,­­ munceşte nu mănâncă care o exercita prin Marea Adunare­­­­ Naţională şi sfaturile populare. Cuprinzând reformele revoluţionare ce au avut loc în economia naţională, proiectul de Constituţie, în articolul din 3—5 Martie 1949, în problema Cinci, arată existenţa în Republica strânge:*­ alianţei clasei muncitoare noastră populară a celor trei forma­iin ţărănimea muncitoare, s’a trecut la ţiunt social-economice: formaţiunea prietăţii socialiste de stat coopera­transform­area socialistă a agriculturii, socialistă, mica producţie de mărfuri ^^-colectiviste, pentru îndeplinirea luând fiinţă primele gospodării agri- şi formaţiunea particular-capitalistă, sarcinilor primului nostru cincinal şi a­cole coledive. A început astfel con- Fundamentul formaţiunii social-eco planului de electrificare, pentru întă­străirea socialismului în ţara noastră nomice socialiste este proprietatea so- clalei muncitoare cu nu numai la oraşe dar şi la sate­ cialistă asupra mijloacelor de produc- Eliberat^ de către glorioasele Armate fie, care are fie forma proprietăţii de Sovietice, tara noastră a devenit, sub stat (bun al întregului popor), fie ,ru muncitor împotriva^ ^duşmanului conducerea înţeleaptă a partidului, un forma proprietăţii cooperatiste-colecti­­vist şantier. Asemenea lucrări uriaşe vis­e (proprietatea gospodăriilor ce­­sunt „Canalul Dunăre-Marea Neagră“e­lective sau a organizaţiilor coopera­­centrala hidroelectrică „V. I. Lenin“ tiste). In­formaţiunea socialistă care noastră, intern şi extern. Proiectul noii Con­stituţii reprezintă Constituţia păcii şi a construirii socialismului în patria Oamenii muncii consideră proiectul noii Constituţii a R.P.R. — legea fundamentală a statului nostru demo­crat-popular —­ ca o chemare la luptă pentru întărirea patriei, apărarea pro­ţărănimea muncitoare şi ridicarea vi­gilenţei revoluţionare a poporului nos­ Un drum luminos împreună cu întreg poporul mun- Uniunea Sovietică şi « genialului ei citor, oamenii artei din scumpa conducător, tovarăşul Stalin, noastră patrie, au primit cu un mare Nenumărate sunt realizările regi­­entuziasm proiectul de Constituţie mului nostru de democraţie populară a Republicii Populare Române Proiectul de Constituţie consfin­ţeşte realizările regimului nostru de democraţie Populară, cuceririle re în domeniul artei ca: teatre, opere, filarmonice, orchestre populare, co­ruri ansamblu,­ de jocuri şi cântece, institute, conservatoare, şcoli de ar­voluţionare ale clasei muncitoare tal pinacoteci cămine culturale, sta­­condusă de Partidul Muncitoresc tu de radiodificare, etc. etc. Toate acestea dovedesc marea dra­­g Nu este departe vremea când aşa poşte şi sprijinul pe care îl acordă .a .Constituţie" burgheză - in­ Partidul Muncitoresc Roman şi nu­­............... vernul nostru, ridicăm nivelului ar­tistic al oamenilor muncii din Re­publica Populară Română-Niciodată arta nu s’a bucurat de Român, zisa­strument de oprimare în mâinile ce­lor care o făuriseră pentru satis­facerea intereselor lor meschine — ne gâtuia si pe noi artiştii, iar puţinele drepturi înscrise în ea erau o atât de largă preţuire ca acum, numai pe hârtie. Proiectul noii Constituţii este pen­iiiiai pV/ *11 i*'-. ,, , , ., » nD Constituţia burghezo-moşierească tru oamenii artei din KPH o ga­cierea elementelor artistice ^talenta­te dar sărace S* fără »sfinţi", drep­tul de a bate la uşile teatrelor fără speranţe de a fi angajaţi, ca apoi ranţie că arta se va desvolta şi mai mult. De aceea, noi, oamenii artei, avem datoria să muncim din răspu­teri şi cu dragoste pentru a crea să rătăcească Pe drumuri fără o artă nouă şi sănătoasă. In care lucru să se oglindească realizările şi lupta Dela eliberarea ţării de sub jugul regimului nostru pe calea construirii fascist de către glorioasa Armată socialismului şi pentru pace sub Sovietică, uriaşe transformări s­au conducerea partidului nostru drag, Produs în tara noastră» tară care Partidul Muncitoresc Român, creşte $i devine tot mai Puternică Pe drumul construirii socialismului, condusă de partidul nostru drag și cu sprijinul marei noastre Prietene ANTON DIMITRESCU, actor directorul Școlii populare de artă — Sibiu „LUPTA SIBIULUI” O puternică armă în mâna clasei muncitoare « Am citit cu multa bucurie în ziarele noastre proiectul Constituţiei Repu­blicii Populare Române. Proiectul noii Constituţii este o pu­ternica armă în mâna clasei munci­toare, în opera de construire a socia­lismului, pentru consolidarea regimului nostru de democraţie populară şi a dictaturii proletariatului. El asigură drepturi largi masselor populare de la oraşe şi sate în condu­cerea statului. Asigură drepturi largi minorităţilor naţionale, lucru pe care nu l-am cunoscut în timpul regimului burghezo-moşieresc, când şi eu ca om al muncii maghiar eram privit cu duşmănie şi nu aveam drepturile de astăzi asigurate prin noua Constituţie, îmi iau angajamentul să popularizez din pin proiectul de Constituţie care ne asigură realizarea planului cincinal şi construirea socialismului în patria noastră. GHEORGHE TOMPOȘ tehnician la întreprinderea Poligrafică Nr. 6 Sibiu Pagina 3 Membri de partid în fruntea luptei pentru plan In lupta pentru realizarea și de­­ficul arată o depăşire de^ Peste păşirea planului» pentru înregistra- 400%. La fel, în zilele următoare, rea de noi succese în drum spre graficul arată între 350—400% de­­construirea socialismului, membrii păşire de normă. Iosif Csegedi. Prin de partid trebue să constriue un exemplul său a reuşit să-i mobili- Permanent exemplu. Ei trebue să zeze şi pe ceilalţi muncitori la lupta fie mereu în fruntea tuturor activ- Pentru plan, rezultat care a făcut nilor întreprinse de partid şi nu- ca şi aceştia să-şi depăşească nor­­verii şi să mobilizeze în jurul lor unele cu peste 100% şi 150%, şi pe ceilalţi muncitori, pentru ca La secţia miezuri membrii de par­­împreună să dubleze Produsele, să u­oi sunt deasemenea în fruntea reducă preţul lor de­ cost, contra­ producţiei. N. Vasiu, este unul din buind astfel la îmbunătăţirea condi­­cei mai buni turnători. La fel este fiilol de trai a celor ce muncesc­ şi Iosif Szabó, care-şi depăşeşte un exemplu bun în această Pri­­norma zilnic cu Peste 195%. Şi în viaţă îl dau membrii de partid de­ această secţie se duce munca cu la uz­na »Independenta din Sibiu, avânt. Comuniştii de aci au reuşit care reuşesc să se achite cu cinste să mobilizeze Pe tori turnătorii la de sarcinile trasate de Partid, lupta pentru a obţine rezultate bune­­ în producţie. Deasemenea ei dau 1 Iulie 1952. In secţia turnătorie aiuto,r §i îndrumă pe elev­i^ Şcolii a uzinei s’a afişat graficul Pe luna metalurgice care fac Pract'ca. spre Iul'e. Lângă această tablă, pe un ? deveni buni turnători. »Vreau sa postament, drapelul producţiei, n’a invat cat ma* P« acest tanar fost schimbat odată cu graficul. .. a. SP“8 ,lPv- aratand spre Comunistul Iosif Csegedi, turn&tor. Nij­colae Schiau. Este un bun elev îl tine bine, prin depăşirile continue 91 vreau sa 5tîe ,cat “ai. muIte, pe.n' de plan truca atunci când va fi in producţie. 2 Iulie 1952. Pe grafic apare re- să contribue din plin la construirea zultatul primei zile din lună, Iosif socialismului, Csegedi, a depăşit norma cu 100%. La uzina "Independenta" munca în ziua următoare apare Pe grafic se duce din plin. Zi de zi ceva nou, depăşire 150%, iar în 4 Iulie 180% montează muncitorii de la hala­mon­­depăşire şi aşa mai departe. Iar- Anton Vulcu, lăcătuş, membru Comunistul Iosif Cseged­ este con- Partid, cu echipa sa, obţine zil­­ştient de caritatea pe care o are nu­ realizăni frumoase datorită bu­­şi-şi păstrează cu demnitate titlul nei organizări a munci. Echipa sa de membru al Partidului. »Ar fi ru­­a ,1 ?ata Pentru transport, cu sine pentru un membru de Partid “11’1 ‘.nainte de termen, moara ca să se târască în coada producţiei. b’le Sl mn prezent lucrează la un zice el. Noi îndrumăm şi educăm “cu montaj unde lucrările se des­­massele, le mobilizăm în lupta Pen- fa9°arf cu entuziasm- Tot in aceasta tru construirea socialismului, dar le tricrea*a s* comunistul Alex, dăm totodată exemplu personal în a*ePlakl. Șeful echipe» sudori elec­­muncă. Numai așa se Poate face o *FK­L Sf. aut°Seni, care repartizeaza agitaţie eficace, bogată în roade." fiecăruia sarcini concrete de num. r____1 T .ir r „ j­ o­ că. ceeace face ca şi planul acestei Comunistul Iosif Cseged. uu-ş. echipe grj fie îndeplinit şi depssit. desminte niciodată cuvintele. Şi le In fruntea producţiei este aPoi tov. in areşte rin­e Prin fapte, iar d a­ AV.X. Mateiaş. care a introdus a­pelul producție continua să stea metodă de sudură ,a unele lucrări, mai departe la locul sau de munca, ceea ce face ca munca se execute Diferitele forme de piese la care ..­­ . , „ - . , ■ ° intr un timp cu mult mai scurt, lucrează cresc in urma lui, ca nu­ . .. . . măr, văzând cu ochii. Mâinile sale Lupta pentru realizarea de ne­­meştere, aşează şi bat cu dibăcie succese în producţie se duce intens, nisipul peste care va fi turnat. Dar ea nu este ilustrată de gazeta fonta aprinsă­ de Perete, unde tov. E­ Chiricuţă. Dar Iosif Csegildi nu se gândeşte responsabilul ei, împreună cu co­munai la el. Pe lângă lucru desf­­­lectivul, au găsit că este mai bine soară şi o muncă intensă de agi­ să păstreze încă în gazeta articole din tatie, mobilizându-şi tovarăşii că ob- 24 Mai, 4, 5, 16 Iunie, etc. şi numai ting şi ei rezultate frumoase în câteva din Iunie şi acestea, deja muncă. S'a sesizat când tovarăşul învechite. Colectivul gazetei trebue său Tudor Stănilă a făcut rebuturi să se ocupe mai mult de îndeplinirea şi l-a ajutat să reducă numărul lor, sarcinilor şi să scrie şi despre ace- Instrueşte şi educă elevii Şcolii me­­ste frumoase realizări. Deasemenea, talurgice, din care vrea să facă bani agitaţia vizuală lasă de dorit. Cele turnători, câteva lozinci din unele secţii sunt Ziarele, Postul de radio, aduceau mai mult generale. Doar câteva cunoştinţa oamenilor muncii pro- sunt mai concrete legate de om­­­­iectul de Constituţie a RPR Pre- maşină, cum sunt în atelierul de­zentat de tovarăşul Gh­ Gheorghiu- întreţinere, dar în schimb în hala Dej a Comisiei Constituţionale- Iosif montaj este o lozincă ce Populari- Csegedi a ascultat la radio, apoi a­șează angajamentele luate­ în cvn­­litat­e‘ .Scânteia” şi a c­itit, îşi da stea zilei de 1 Mai a. c., în loc să seamă că este un document Preţios vorbească despre realizările munci­­care consfinţeşte cuceririle oame­­torilor în cinstea lui 23 August şi nilor muncii, drepturile cetăţenilor, a Proiectului de Constituţie- Orga­­drepturi care numai într’un stat de nizaţia de bază trebue să se ocupe democraţie populară sunt Posibile, mai intens de această Problemă irt- A doua zi dimineaţa Csegedi s’a­tensificând munca de agitaţie in­­dus mai devreme ca de obicei la zuală. Deasemenea trebue să repr­­lucru. Nerăbdător a vorbit şi cu alţi­ganizeze agitatorii şi să se ţină re­­muncitori din secţie despre acest galaţ şedinţe de instructaj cu ei, măreţ eveniment şi şi-a încordat mobilizându-i de a duce o luptă ne­­eforturile obţinând şi mai mari re-­obosită în vederea înregistrării de­zultate în muncă. In 19 Iulie gra­­nd­ succese în lupta Pentru plan. „Vom munci cu drag pe tarlalele gospodăriei agricole de Stat“ Aşa au răsunat mai multe voci ale să-şi realizeze angajamentele luate cu ţăranilor săraci şi mijlocaşi din co­ ocazia prelucrării proiectului nou­ muna Şura Mare, raionul Sibiu, cu Constituţii a Republicii noastre, care ocazia prelucrării la Căminul Cultural consfinţeşte drepturi egale pentru re­a proiectului noii Constituţii a Repu­blicii Populare Române. Şi cuvintele lor au devenit angaja­mei şi bărbaţi indiferent de naţionali­tate. Pentru a sprijini însufleţirea, tă­mente care au început să prindă viaţă, rănilor muncitori, fanfara Căminu­ Astfel, la chemarea gospodăriei de Iun Cultural condusă de Mihai Drot­­stat Dealul Ocnei făcută ţăranilor lefi, prin cântecele Populare eân­­muncitorî în ziua de 27 Iulie pentru tate, au condus Pe ţăranii muncitori recoltarea fânaţelor naturale, prin până la tarlalele gospodăriei de stat, munca de lămurire desfăşurată de către agitatori şi de către membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal, un număr de 144 ţărani Aici vietul coaselor celor 42 de sa­lariaţi ai gospodăriei de stat a stâr­nit în cei 144 de ţărani muncitori un şi mai mare imbold în muncă ... muncitori din comuna Şura Mare au Dup- mine fraţilor a spus Nistor trecut să aplice în practică angaja- Iorii şi după ei , începm coaga­ mentele luate cu ocazia prelucrării dân(J brazdă după brazdă cei 144 proiectului noii Constituţii. In dimineaţa zilei de 27 iulie era mare forfotă pe uliţele comunei. Iată-i ţărani muncitori. Numai în 5 ore harnicii ţăr­ani muncitori au cosit o suprafaţă de fâneţe naturale de pe Nistor Iosif printre primii care a peste 3() hectare. S'au evidenţiat, ieşit cu coasa pentru a ajuta gospo- Nistor Iosif, Ioan Opriş, Stefan dariei de stat. In ulţa mare s’au Ciepner, Nicolae Opriş, au­­întâlnit Stefan Depner şi Greff Si­­mitru Restantă, Uie Opriş. Greff mion. Ei priveau spre UTM-işti şi Simion, iar în munca de lămurire spre coloana de ţărani muncitori ro- i mobilizare s’au evidenţiat Ion­mâni şi saşi. Astăzi, noi şi copiii Nedelcu. Ilie Târnoveanu. Nicolae noştri avem aceleaşi drepturi ca şi Opriş Nr. 519 şi alta, populaţia românească. Iată-i, înfrăţiţi. IOAN BIEFALVI plecând la munca cu acelaş gând, coresp.

Next