Lupta Sibiului, august 1952 (Anul 9, nr. 2206-2231)
1952-08-01 / nr. 2206
A au IX _ Sr. 2206 Proiectul noii Constituţii — un bilanţ al realizărilor obţinute de poporul nostru muncitor Cu nespusă bucurie studiază şi didela Bicaz. „Casa Scânteii“ care a are rolul conducător în economia născută oamenii muncii de la oraşe şi şi intrat parţial în funcţiune; uzina Renală, exploatarea omului de către sate proiectul noii Constituţii a Recocsochimică de la Hunedoara şi altele, om a fost lichidată, iar raporturile Republicii Populare Române. Apariţia care nici nu puteau fi concepute în caracterizează ca raporturi de colabaacestui document deosebit de impor- trecut sub regimul burghezo-moşieresc rare şi ajutor tovărăşesc, socialist, tant în viaţa poporului nostru munci de jaf şi cruntă exploatare. Deja na între muncitorii eliberaţi de exploatator, constitue o urmare a marilor tionalizare, de pildă, industria socii- rea capitalistă, bogăţiile solului, latransformări revoluţionare ce au loc listă aproape s’a triplat; faţă de 1949 bricile, uzi'nele, minele, pădurile, în viaţa politică, economică şi socială producţia la strunguri a crescut până apele, căile’ de comunicaţie şi trana patriei noastre. Visul sutelor de la 660%, iar la motoare până la sportul de orice fel, băncile poşta, milioane de exploataţi — visul de aur 476%, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, al omenirii — a devenit realitate vie î n acelaş timp s’a creat şi s’a des teatrul, cinematografia, gospodăriile in Uniunea Sovietica, prin luptele voltat un comerţ nou — comerţul agricole de stat, S.M.T.-urile şi altele, duse de popoarele sovietice conduse socialist, constitue proprietate de stat şi sunt tafurnSL'SI Datorită cuceririi WJWI.d. «Br. JSA 5A 'SPSS'S «;««• ini im. im.-%Zn7Tpâ,,2l S hcmtoS. I..S Sdo,js£?rî pSrae sA'sisr-c4f 51 f tarsaa“» «srarĂ «*, A ,***» P . ' nea, la 3 Decembrie 1950, sfaturile noastra cuprinde gospodăriile ţărăneşti Uriaşa este diferenţa dintre proiec- populare — baza politică a regimului 1,1 idi Şi mijlocii, precum şi atelierele trans‘l\utn a o.^.R. 5* con* nostru de democraţie populară. meseriaşilor şi meşteşugarilor care nu stitutuile României de odinioară când călăuzindu-ne în lupta pentru con- exploatează TMnca altora. Statul nos^mdUUDA^atif de mare este' Suirea socialismului după" învăţătura tru democrat-popular sprijină ţăranii r ÄÄÄsrj' ziiSiS's S S.'ÄVfÄ“ S,',e" £SS cp,«1b». n , . ; * 1 proiectul noii Constituţii, reprezintă şi o a treia formaţiune existentă în . ,7.fre ?s*e scopul principal al consti- oglindeşte într’adevăr bilanţul realitara noastră și arătată în proiectul de Ititmr burgheze' ^C°?U acestor az’ zărilor luptei victorioase dusă de po Constituţie, este formaţiunea particustitctn este de a menjine etern prân- porul nostru muncitor pentru constru- lar-capitalistă care cuprinde crsnodă duirea capitalista şi dominaţia impe-irea socialismului. Proiectul noii Con- ‘C S Rospodanalismului şi aceasta sau prin vorbe stitutii exprimă voinţa fermă a por , ch,abureşti, întreprinderile comercieioase in parlamentele burgheze, porului muncitor din tara noastră de Clase particulare, micile întreprinderi sau prin pârâitul mitralierelor atunci aduce la Capăt lupta pentru constru- industriale nenationalizate bazate pe Îaanviatăei °rOPS1 ’ S'ar Corectirea Societăti socialiste’ exploatarea muncii salariate. Tovarăşul Stalin ne învaţă că: CoîstfiTlrS c^republic^Ponu nOStru democra‘popular’ Constituţiile ţărilor burgheze pornesc lară Ro,nana este un "stat al partenitor în,luptaj pentru constru’ de obicei dela convingerea că prân- muncii dela oraşe şi sateBaza de ,rea socialismului după învăţătura uirea capitalistă este de neclintit, nezdruncinat a statului nostru demo- Stalinist^, îşi îndreaptă politica sa în jfxZnJH?pal? a ..fcestor c°ţlstii,ft1.1 crat-popular este alianţa clasei munci- spre lărgirea continuă a formaţiunii rJl,,,- pnnZPJUft ^PiMismului, toate cu ţărănimea muncitoare, în care social-economice socialiste si lichida temeriile lui, proprietatea privata asu- rolul conducător este al clasei munci- soaal economice socialiste si I,ch,dupra pământului, asupra pădurilor, asu- frarepra fabricilor, asupra uzinelor și asupra celorlalte unelte şi mijloace de Proiectul noii Constituţii arată cum producţie, exploatarea omului de către s’a născut şi cum s’a desvoltat Repnom şi existenţa unor exploatatori şi blica Populară Română. Factorul prinexploataţi..." cipal în creierea Republicii Populare Elaborarea proiectului noii Consii- Române, a fost eliberarea patriei tuti a devenit necesar în urma marii noastre de către forţele armate ale lor transformări revoluţionare ce au Uniunii Sovietice de sub jugul fascisavut loc în ţara noastră. Constituţia mului german şi a dorrtinaţiei impepe care oamenii muncii din patria rialiste. De asemenea, forţele populare rea formaţiunii particular-capitaliste din economia naţională prin îngrădirea şi eliminarea elementelor capitaliste. „Viaţa economică şi culturală a Republicii Populare Române — se arată în proiectul de Constituţie — se desvoltă pe baza planului de stat al economiei naţionale. In interesul construirii socialismului, creşterii neîncetate a bunei stări materiale şi culturale a noastră au votat-o la 13 Aprilie 1948, de la oraşe şi sat şi sub conducerea oamenior muncii, întăririi independencorespunzătoare unei anumite faze de partidului Comunist Român, au dedesvoltare din perioada de trecere borit puterea capitaliştilor şi moşiede la capitalism la socialism, este de ritor şi au făurit regimul de democraţie păţită de mersul nostru înainte populară. In acest răstimp de mai bine de la proiect se arată că puterea în tei naţionale a ţării şi a capacităţii ei de apărare Proiectul noii Constituţii arată că in Republica Populară Română, munca este o datorie şi o chestiune de patru ani, a fost înfăptuită naţionali- Republica Populară Română aparţine °noare p®ntru fiecare cetăţean capabil zarea principalelor mijloace de pro- „„ m„m»r- Heia «rase «i sate de? muncăl duPa principiul: „cine nu duetie, pupsndu-se pentru prima dată în tara noastră baza sectorului socialist în industrie, pe baza liniei politice a partidului trasată prin Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. celor ce muncesc de la oraşe şi sate, . . . ... ., munceşte nu mănâncă care o exercita prin Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare. Cuprinzând reformele revoluţionare ce au avut loc în economia naţională, proiectul de Constituţie, în articolul din 3—5 Martie 1949, în problema Cinci, arată existenţa în Republica strânge:* alianţei clasei muncitoare noastră populară a celor trei formaiin ţărănimea muncitoare, s’a trecut la ţiunt social-economice: formaţiunea prietăţii socialiste de stat cooperatransformarea socialistă a agriculturii, socialistă, mica producţie de mărfuri ^^-colectiviste, pentru îndeplinirea luând fiinţă primele gospodării agri- şi formaţiunea particular-capitalistă, sarcinilor primului nostru cincinal şi acole coledive. A început astfel con- Fundamentul formaţiunii social-eco planului de electrificare, pentru întăstrăirea socialismului în ţara noastră nomice socialiste este proprietatea so- clalei muncitoare cu nu numai la oraşe dar şi la sate cialistă asupra mijloacelor de produc- Eliberat^ de către glorioasele Armate fie, care are fie forma proprietăţii de Sovietice, tara noastră a devenit, sub stat (bun al întregului popor), fie ,ru muncitor împotriva^ ^duşmanului conducerea înţeleaptă a partidului, un forma proprietăţii cooperatiste-colectivist şantier. Asemenea lucrări uriaşe vise (proprietatea gospodăriilor cesunt „Canalul Dunăre-Marea Neagră“elective sau a organizaţiilor cooperacentrala hidroelectrică „V. I. Lenin“ tiste). Informaţiunea socialistă care noastră, intern şi extern. Proiectul noii Constituţii reprezintă Constituţia păcii şi a construirii socialismului în patria Oamenii muncii consideră proiectul noii Constituţii a R.P.R. — legea fundamentală a statului nostru democrat-popular — ca o chemare la luptă pentru întărirea patriei, apărarea proţărănimea muncitoare şi ridicarea vigilenţei revoluţionare a poporului nos Un drum luminos împreună cu întreg poporul mun- Uniunea Sovietică şi « genialului ei citor, oamenii artei din scumpa conducător, tovarăşul Stalin, noastră patrie, au primit cu un mare Nenumărate sunt realizările regientuziasm proiectul de Constituţie mului nostru de democraţie populară a Republicii Populare Române Proiectul de Constituţie consfinţeşte realizările regimului nostru de democraţie Populară, cuceririle re în domeniul artei ca: teatre, opere, filarmonice, orchestre populare, coruri ansamblu, de jocuri şi cântece, institute, conservatoare, şcoli de arvoluţionare ale clasei muncitoare tal pinacoteci cămine culturale, stacondusă de Partidul Muncitoresc tu de radiodificare, etc. etc. Toate acestea dovedesc marea drag Nu este departe vremea când aşa poşte şi sprijinul pe care îl acordă .a .Constituţie" burgheză - in Partidul Muncitoresc Roman şi nu............... vernul nostru, ridicăm nivelului artistic al oamenilor muncii din Republica Populară Română-Niciodată arta nu s’a bucurat de Român, zisastrument de oprimare în mâinile celor care o făuriseră pentru satisfacerea intereselor lor meschine — ne gâtuia si pe noi artiştii, iar puţinele drepturi înscrise în ea erau o atât de largă preţuire ca acum, numai pe hârtie. Proiectul noii Constituţii este peniiiiai pV/ *11 i*'-. ,, , , ., » nD Constituţia burghezo-moşierească tru oamenii artei din KPH o gacierea elementelor artistice ^talentate dar sărace S* fără »sfinţi", dreptul de a bate la uşile teatrelor fără speranţe de a fi angajaţi, ca apoi ranţie că arta se va desvolta şi mai mult. De aceea, noi, oamenii artei, avem datoria să muncim din răsputeri şi cu dragoste pentru a crea să rătăcească Pe drumuri fără o artă nouă şi sănătoasă. In care lucru să se oglindească realizările şi lupta Dela eliberarea ţării de sub jugul regimului nostru pe calea construirii fascist de către glorioasa Armată socialismului şi pentru pace sub Sovietică, uriaşe transformări sau conducerea partidului nostru drag, Produs în tara noastră» tară care Partidul Muncitoresc Român, creşte $i devine tot mai Puternică Pe drumul construirii socialismului, condusă de partidul nostru drag și cu sprijinul marei noastre Prietene ANTON DIMITRESCU, actor directorul Școlii populare de artă — Sibiu „LUPTA SIBIULUI” O puternică armă în mâna clasei muncitoare « Am citit cu multa bucurie în ziarele noastre proiectul Constituţiei Republicii Populare Române. Proiectul noii Constituţii este o puternica armă în mâna clasei muncitoare, în opera de construire a socialismului, pentru consolidarea regimului nostru de democraţie populară şi a dictaturii proletariatului. El asigură drepturi largi masselor populare de la oraşe şi sate în conducerea statului. Asigură drepturi largi minorităţilor naţionale, lucru pe care nu l-am cunoscut în timpul regimului burghezo-moşieresc, când şi eu ca om al muncii maghiar eram privit cu duşmănie şi nu aveam drepturile de astăzi asigurate prin noua Constituţie, îmi iau angajamentul să popularizez din pin proiectul de Constituţie care ne asigură realizarea planului cincinal şi construirea socialismului în patria noastră. GHEORGHE TOMPOȘ tehnician la întreprinderea Poligrafică Nr. 6 Sibiu Pagina 3 Membri de partid în fruntea luptei pentru plan In lupta pentru realizarea și deficul arată o depăşire de^ Peste păşirea planului» pentru înregistra- 400%. La fel, în zilele următoare, rea de noi succese în drum spre graficul arată între 350—400% deconstruirea socialismului, membrii păşire de normă. Iosif Csegedi. Prin de partid trebue să constriue un exemplul său a reuşit să-i mobili- Permanent exemplu. Ei trebue să zeze şi pe ceilalţi muncitori la lupta fie mereu în fruntea tuturor activ- Pentru plan, rezultat care a făcut nilor întreprinse de partid şi nu- ca şi aceştia să-şi depăşească norverii şi să mobilizeze în jurul lor unele cu peste 100% şi 150%, şi pe ceilalţi muncitori, pentru ca La secţia miezuri membrii de parîmpreună să dubleze Produsele, să uoi sunt deasemenea în fruntea reducă preţul lor de cost, contra producţiei. N. Vasiu, este unul din buind astfel la îmbunătăţirea condicei mai buni turnători. La fel este fiilol de trai a celor ce muncesc şi Iosif Szabó, care-şi depăşeşte un exemplu bun în această Prinorma zilnic cu Peste 195%. Şi în viaţă îl dau membrii de partid de această secţie se duce munca cu la uzna »Independenta din Sibiu, avânt. Comuniştii de aci au reuşit care reuşesc să se achite cu cinste să mobilizeze Pe tori turnătorii la de sarcinile trasate de Partid, lupta pentru a obţine rezultate bune în producţie. Deasemenea ei dau 1 Iulie 1952. In secţia turnătorie aiuto,r §i îndrumă pe elevi^ Şcolii a uzinei s’a afişat graficul Pe luna metalurgice care fac Pract'ca. spre Iul'e. Lângă această tablă, pe un ? deveni buni turnători. »Vreau sa postament, drapelul producţiei, n’a invat cat ma* P« acest tanar fost schimbat odată cu graficul. .. a. SP“8 ,lPv- aratand spre Comunistul Iosif Csegedi, turn&tor. Nijcolae Schiau. Este un bun elev îl tine bine, prin depăşirile continue 91 vreau sa 5tîe ,cat “ai. muIte, pe.n' de plan truca atunci când va fi in producţie. 2 Iulie 1952. Pe grafic apare re- să contribue din plin la construirea zultatul primei zile din lună, Iosif socialismului, Csegedi, a depăşit norma cu 100%. La uzina "Independenta" munca în ziua următoare apare Pe grafic se duce din plin. Zi de zi ceva nou, depăşire 150%, iar în 4 Iulie 180% montează muncitorii de la halamondepăşire şi aşa mai departe. Iar- Anton Vulcu, lăcătuş, membru Comunistul Iosif Cseged este con- Partid, cu echipa sa, obţine zilştient de caritatea pe care o are nu realizăni frumoase datorită buşi-şi păstrează cu demnitate titlul nei organizări a munci. Echipa sa de membru al Partidului. »Ar fi rua ,1 ?ata Pentru transport, cu sine pentru un membru de Partid “11’1 ‘.nainte de termen, moara ca să se târască în coada producţiei. b’le Sl mn prezent lucrează la un zice el. Noi îndrumăm şi educăm “cu montaj unde lucrările se desmassele, le mobilizăm în lupta Pen- fa9°arf cu entuziasm- Tot in aceasta tru construirea socialismului, dar le tricrea*a s* comunistul Alex, dăm totodată exemplu personal în a*ePlakl. Șeful echipe» sudori elecmuncă. Numai așa se Poate face o *FKL Sf. aut°Seni, care repartizeaza agitaţie eficace, bogată în roade." fiecăruia sarcini concrete de num. r____1 T .ir r „ j o că. ceeace face ca şi planul acestei Comunistul Iosif Cseged. uu-ş. echipe grj fie îndeplinit şi depssit. desminte niciodată cuvintele. Şi le In fruntea producţiei este aPoi tov. in areşte rine Prin fapte, iar d a AV.X. Mateiaş. care a introdus apelul producție continua să stea metodă de sudură ,a unele lucrări, mai departe la locul sau de munca, ceea ce face ca munca se execute Diferitele forme de piese la care .. . , „ - . , ■ ° intr un timp cu mult mai scurt, lucrează cresc in urma lui, ca nu . .. . . măr, văzând cu ochii. Mâinile sale Lupta pentru realizarea de nemeştere, aşează şi bat cu dibăcie succese în producţie se duce intens, nisipul peste care va fi turnat. Dar ea nu este ilustrată de gazeta fonta aprinsă de Perete, unde tov. E Chiricuţă. Dar Iosif Csegildi nu se gândeşte responsabilul ei, împreună cu comunai la el. Pe lângă lucru desflectivul, au găsit că este mai bine soară şi o muncă intensă de agi să păstreze încă în gazeta articole din tatie, mobilizându-şi tovarăşii că ob- 24 Mai, 4, 5, 16 Iunie, etc. şi numai ting şi ei rezultate frumoase în câteva din Iunie şi acestea, deja muncă. S'a sesizat când tovarăşul învechite. Colectivul gazetei trebue său Tudor Stănilă a făcut rebuturi să se ocupe mai mult de îndeplinirea şi l-a ajutat să reducă numărul lor, sarcinilor şi să scrie şi despre ace- Instrueşte şi educă elevii Şcolii meste frumoase realizări. Deasemenea, talurgice, din care vrea să facă bani agitaţia vizuală lasă de dorit. Cele turnători, câteva lozinci din unele secţii sunt Ziarele, Postul de radio, aduceau mai mult generale. Doar câteva cunoştinţa oamenilor muncii pro- sunt mai concrete legate de omiectul de Constituţie a RPR Pre- maşină, cum sunt în atelierul dezentat de tovarăşul Gh Gheorghiu- întreţinere, dar în schimb în hala Dej a Comisiei Constituţionale- Iosif montaj este o lozincă ce Populari- Csegedi a ascultat la radio, apoi așează angajamentele luate în cvnlitate‘ .Scânteia” şi a citit, îşi da stea zilei de 1 Mai a. c., în loc să seamă că este un document Preţios vorbească despre realizările muncicare consfinţeşte cuceririle oametorilor în cinstea lui 23 August şi nilor muncii, drepturile cetăţenilor, a Proiectului de Constituţie- Orgadrepturi care numai într’un stat de nizaţia de bază trebue să se ocupe democraţie populară sunt Posibile, mai intens de această Problemă irt- A doua zi dimineaţa Csegedi s’atensificând munca de agitaţie indus mai devreme ca de obicei la zuală. Deasemenea trebue să reprlucru. Nerăbdător a vorbit şi cu alţiganizeze agitatorii şi să se ţină remuncitori din secţie despre acest galaţ şedinţe de instructaj cu ei, măreţ eveniment şi şi-a încordat mobilizându-i de a duce o luptă neeforturile obţinând şi mai mari re-obosită în vederea înregistrării dezultate în muncă. In 19 Iulie grand succese în lupta Pentru plan. „Vom munci cu drag pe tarlalele gospodăriei agricole de Stat“ Aşa au răsunat mai multe voci ale să-şi realizeze angajamentele luate cu ţăranilor săraci şi mijlocaşi din co ocazia prelucrării proiectului nou muna Şura Mare, raionul Sibiu, cu Constituţii a Republicii noastre, care ocazia prelucrării la Căminul Cultural consfinţeşte drepturi egale pentru rea proiectului noii Constituţii a Republicii Populare Române. Şi cuvintele lor au devenit angajamei şi bărbaţi indiferent de naţionalitate. Pentru a sprijini însufleţirea, tămente care au început să prindă viaţă, rănilor muncitori, fanfara Căminu Astfel, la chemarea gospodăriei de Iun Cultural condusă de Mihai Drotstat Dealul Ocnei făcută ţăranilor lefi, prin cântecele Populare eânmuncitorî în ziua de 27 Iulie pentru tate, au condus Pe ţăranii muncitori recoltarea fânaţelor naturale, prin până la tarlalele gospodăriei de stat, munca de lămurire desfăşurată de către agitatori şi de către membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal, un număr de 144 ţărani Aici vietul coaselor celor 42 de salariaţi ai gospodăriei de stat a stârnit în cei 144 de ţărani muncitori un şi mai mare imbold în muncă ... muncitori din comuna Şura Mare au Dup- mine fraţilor a spus Nistor trecut să aplice în practică angaja- Iorii şi după ei , începm coaga mentele luate cu ocazia prelucrării dân(J brazdă după brazdă cei 144 proiectului noii Constituţii. In dimineaţa zilei de 27 iulie era mare forfotă pe uliţele comunei. Iată-i ţărani muncitori. Numai în 5 ore harnicii ţărani muncitori au cosit o suprafaţă de fâneţe naturale de pe Nistor Iosif printre primii care a peste 3() hectare. S'au evidenţiat, ieşit cu coasa pentru a ajuta gospo- Nistor Iosif, Ioan Opriş, Stefan dariei de stat. In ulţa mare s’au Ciepner, Nicolae Opriş, auîntâlnit Stefan Depner şi Greff Simitru Restantă, Uie Opriş. Greff mion. Ei priveau spre UTM-işti şi Simion, iar în munca de lămurire spre coloana de ţărani muncitori ro- i mobilizare s’au evidenţiat Ionmâni şi saşi. Astăzi, noi şi copiii Nedelcu. Ilie Târnoveanu. Nicolae noştri avem aceleaşi drepturi ca şi Opriş Nr. 519 şi alta, populaţia românească. Iată-i, înfrăţiţi. IOAN BIEFALVI plecând la munca cu acelaş gând, coresp.