Lupta, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 94-105)

1885-09-15 / nr. 99

ANUL NI.­IVo. 99 ABONAMENTE On an......................12 fr. 1, ar........................7 B Pentru Străinătate Un an......................20 fr. 1 an.......................11 „ Administrația in Str. Podul­ Vechia tasele Papadopol. 17a nume? 10 bani DUMINICA 15 SEPTEMVEE 1885 «?• A&_ R El SI El SSL CU TU ES. M. VIMERI SSE DIRECTOR POLITIC, G. PANU. AJTIJ1NCIIJRI Un rănd In p. III. 30 b. Un rând în p. IV. 25 b. Un număr rechin . 25 b. Manuscriptele nepubli­cate se vor arde. K d Iaşi 14 Septembre 1885 Abrogarea lege! de expulziune din 1881 să impune minţei tuturor faţă cu uzul anti-legal şi anti-patriotic ce guvernul a făcut cu ea. Să nu uităm împregiurările din care acea lege a eşit, ele sunt tot aşa de ruşinoase ca şi acele din care a eşit expulziunea acestor şesă Romănî. In adevăr, tot presiune! străine să datoreşte legea din 1881, cu deosebire că pe atunci era o altă putere de căt acum. Atunci servilul de la cărma statului asculta de Ruşi, pe când a­­cum ascultă de Ungurî. Să nu uităm că şi atunci pintre expulzaţii de origină străină ca d-rul Russel şi alţii, erau unu sau doi Români din Basarabia. Această îm­­pregiurare nu a împedecat pe guvernu ca să-i expulzeze şi pe dînşii, după ordinele ministrului Rusesc, cum a făcut astăzi din ordinele celui Unguresc. De la inceput deci această lege a avut o a­­plicaţie infamă, a fost o lege fratricidă. Ea poartă pecetea legilor de această natură fabri­cate în ţările despotice,­eşite din oficinele fon­durilor secrete. Această lege nu a avut nici­o­­dată o aplicaţie legală ; chiar Gabii fostul direc­tor a ziarului „Indépendance Roumaine“ nele­gal a fost expulzat. Căci ce a zis Primul mi­nistru în cameră, când a fost interpelat în acea vreme asupra acelei expulziuni ? El a respuns că Gab­i făcea chantage și de aceea a luat o aseminea măsură. Apoi legea din 1881 este fă­cută ca să se aplice străinilor care fac chan­tage ? Niminea din cei ce au votat-o precum nici textul ei nu comporta o astfel de expli­caţie. Pentru fapte ca chantage, escrocherie etc., este codul penal care priveşte pe toată lumea, Român sau străin. Prin urmare întru atît zăpă­ceală să află şeful colectivităţeî şi atîta dispreţ are de legi, îneît chiar cănd voeşte a explica de ce a aplicat o lege draconică, chiar atunci aduce nişte motive care sunt contrare acelei legi. Această lege nu a avut până acum decăt cele mai triste roade. Aplicată acum patru ani la doi romînî din Basarabia, aplicată acum la şesă Romîni din Transilvania, ea este o armă infamă pe care un guvern aşa de servil şi de puţin scrupulos ca acel ce-l avem, în capabil să o întrebuinţeze pănă şi în contra noastră, Ro­mâni originari din această ţară. Şi nici poate fi alminterea. In mînele acestui guvern legile cele mai bune şi mai inofensive, devin arme otrăvitoare cu care sunt loviţi o mulţime. Ce să te aştepţi dar de la un guvern rău care mai are încă în mînele sale şi o armă pericu­loasă ? Când un guvern românesc a ajuns a expulza Romîni, când nici macar sentimentul ruşineî nu l’a oprit pe această cale, atunci ori ce speranţă credem că s’a stins în inima fie­că­ruia. Noi ne arătăm laşi tocmai cănd în Europa întreagă este o recrudescenţă de sentiment şi demnitate naţională, cănd Spania ne dă spec­tacolul măreţ a unei ţări ce să rădică în pi­cioare numai la atingerea străinului, cănd Bul­garia îşi complectează unitatea ei naţională ! Austro-Ungaria, această ţară compusă din pe­teci de pămînt ca şi haina peticită a unui cer­­şător, Austro-Ungaria are atîtea bube încât ori din ce parte ar atinge’o cineva, o face să ţipe. Dacă vom căuta să’î punem noi balsam pe ră­­nele sale seculare şi incurabile atunci nu vom mai putea să ne oprim pe această cale. Austro-Ungaria nu ţipă cănd îi atinsă numai de noi, ea ţipă, intre altele, şi când îi atinsă de Italieni. In Italia este o irredenţă recunoscută de toată lumea, care­ lucrează ziua mea ca mare, ţine discursuri, face manifestări etc. In acea pu­ternică irredenţă să află o mulţime de Italieni din provinciele Austriace, mai cu samă Trie­­stenî. Natural că guvernul austriac a trebuit să atragă de multe ori atenţia guvernului Italian în această privinţă. Pentru ce Italienii nu s’au grăbit a expulza pe confraţii lor ? Pentru ce videm pe guvern ţinînd o atitudine demnă în această chestie ? Pentru ce ? Pentru că în acea ţară divizată ca partizî, şubredă încă ca bază, încurcată ca finanţe, este ceva mai presus de partizî, de di­viziune şi încurcături, este sentimentul patriotic. Mazzini nu a fost un farceur ca d. Brătianu, nu a fost un răcnitor ordinar cu singurul ţăr de a debita banalităţi patriotice de care să nu fie cel întăi el convins, cum a fost d. Brătianu. In patria lui Mazzini nu să găsesc instrumente jos­nice Austriace, nu să găsesc fiinţe cu ambiţii ordi­nare care să nu să gândească decăt cum să să acaţe mai tare de putere. Asemenea lucrurî şi fiinţe să găsesc numai la noi, în ţara umilirilor şi a amanului, în ţara îngenunchere! şi a lin­­guşireî. Iată de ce s’a expulzat şesă Romani şi de ce au să să mai expulzeze şi alţii toţi căţi vor figura în registrele ministrului Unguresc de la Bucureşti. . . Evenimentele ce să petrec în peninsula Bal­canică sunt de cea mai mare gravitate. Ne­contestat că Bulgarii au dreptul—în ciuda trac­tatelor—ca să să strângă toţi sub o singură u­­nitate politică, natural că fie­care iubeşte li­bertatea şi aspiră după întregirea naţionalităţea lui, trebue să simpatizeze cu asemenea mişcare. Din acest punt de vedere nu noi vom face re­zerve. Este însă o chestiune asupra căria ziaristica noastră şi cea străină nu a insistat pănă acum îndeajuns. Iată acea chestiune: Dacă Bulgaria de la Dunăre este nu omogenă ci aproape omo­genă, nu este acelaşi lucru cu Rumelia orien­tală. Aice sunt necontestat Bulgari dar pe lingă Bulgari sunt şi alte naţionalităţi cu contingen­­turi impozante şi numeroase. Aşa sunt Greci, Turcii Albanezi, etc. Aceste naţionalităţi a­­proape egalizază numericeşte pe Bulgari, dar în privinţa culture!, a activităţeî şi a a­­vereî, Bulgarii sărăci şi inculţi nici să pot compara. Unul din considerentele care au făcut pe di­plomaţi, la încheerea tractatului de la Berlin, după expresia admisă uşurel ca să fae Bulgaria în „două“ lăsănd o parte din ea sub numirea de Rumelia orientală sub puterea Turcilor, a fost şi ceia ce am relevat noi mai sus, adecă multiplicitatea naţionalităţilor şi încrucişarea lor în mod aproape imposibil de descurcat în acea parte. Fiind aşa, cănd Bulgarii de la Dunăre fac unire cu Bulgarii de peste Balcani, chestia din punt de vedere a naţionalităţilor nu este iden­tică cu acea a unirei acum 24 de ani a Mol­dovenilor şi a Muntenilor. Fie­care din noi e­­ram de aceiaşi naţionalitate omogenă şi com­pactă şi unirea nu lovea în nici o altă naţio­nalitate de pe teritorul nostru pe cănd unirea Bulgarilor loveşte în poporaţie ca Grecii, Turcii, Albanezii care au dreptul să se intrebe: ce vor deveni ei după efectuarea unităţei Bul­gare ? In adevăr, în chestia de peste Dunăre să vor­­beşte de­liberarea de sub gug­a o parte de fîul­­gari. Foarte bine, dar celelalte naţionalităţi ce vor deveni ? ce vor devenii Grecii, Albanezii, Coţovlahii? Respunsul este uşor de dat. Ei vor deveni pe pământul locuit de veacuri, locuit de dânşii înainte de sosirea Bulgarilor, ei vor deveni, zicem, supuşii Bulgarilor. Prin aşa nu­mită emancipare a Bulgarilor ei vor schimba numai stăpânul şi incă ce schimb !... In locul unui secular, indolent şi inert, vor capata un stăpăn tot aşa de incult însă tănăr, fanatic şi apăsător. Exemplul ce au suferit şi sufăr Turcii remaşî în Bulgaria, este o dovadă. Cănd să trătează chestiunea naţionalităţilor in peninsula Balcanică, cănd să vorbeşte de Bulgaria mare şi Bulgaria mică să nu ne în­chipuim că vorbim cum am vorbi de provin­­ciele­ Italiene sau Spaniole etc. Peninsula Bal­canică este în o poziţie etnică cu totul deose­bită . Aice toate naţionalităţile din orient sunt aglomerate, să încrucişază, sunt superpuse unele altora. Toate invaziunele, toate evenimentele po­litice, toate schimbările de hartă şi de stăpâni întâmplate şi au lasat urmele lor profunde. O Bulgarie mare fatal va cuprinde în sinul ei un număr de naţionalităţi care vor fi apa­­sate şi în stare de supunere. Iată cu ce rezerve noi aprobăm mişcarea Bulgară. ---------------« -* -- «--------------­ ---------------- - DIN STREIN­AT­ATE manifestul electoral a lui Gladstone Iată un rezumat în scurt a acestui docu­ment : D. Gladstone declară mai întăi că­ î va fi im­posibil de aş lua asupra în noul Parlament o parte de muncă ca aceia ce i se incumba în ultimul Parlament, dar nu mai puţin, nu poate să se sustragă de la judecata ce ţara va avea de pronunţat, asupra unei politici despre care el este răspunzător, şi aşteaptă această jude­cată cu confienţă. D. Gladstone trece în revizie lucrările legi­slature­ abia terminate şi rezultatele dobîndite prin acţiunea cabinetului cărui el era şeful. După ce enumera toate actele legislative a

Next