Lupta, iunie 1886 (Anul 3, nr. 58-69)

1886-06-01 / nr. 58

ANUL III. No. 58 A B 0 N A M IM­­. mhg.................1 î n­ Vs an ... . 7 r Pentru str­ăinutu ni­Un an....................iii ir V, an....................I ] „ Administrata in istr. Podul­ Vech­iu Casele Papadopol. Un număr 10 bani DUMINICA 1 IUNIE 188­6 APARE M­E­R­C­U­R­I, VINERI ȘI DUMINICĂ Director politic: G. PANU. b. b. b. Blanuscriptele îrepubli­cate se ard. IAŞI, 31 MAI 1886. Opoziţia­ unită are a ţinea o întrunire la 8 Iunie in oraşul nostru; ea a făcut apel la toate elementele care nu sunt înjghebate in această grupare, ca să participe şi ele la a­­ceasta manifestare politică. Cetitorii ştiu de mult părerea noastră in această privinţă. Pănă acum iată cum să proceda pentru ca o întrunire să aibă loc. Comitetul din Bucureşti redigea mai de înain­te rezoluţia care avea a, să ceti latinele in­­trunirei tăcute in vre-o localitate oare­care, acel comitet delega un număr de oratori din sinul lui ca să meargă şi să vorbească in aicea localitate, tot acel comitet sau mai bi­ne d-na D. Brăteanu, delimita libertatea de vorbire a oratorilor, d-nia sa îi oprea mai de înainte de a atinge unele chestiuni. Aşa era aspru oprit de a să vorbi de rege şi de a să critica atitudinea lui constituţională. Cu asemenea restricţiuni ce devenea în­trunirea proiectată ? O simplă creaţiune ar­tificială, produsul cător­va oameni din comi­tet şi executată tot de ei înaintea unui pu­blic de provincie. Censura in contra căria chipurile oamenii de la 48 luptaseră era in­trodusă in sinul opoziţiunei. Oratorii opo­­ziţiunei trebuiau se fie mai circumspecţi in limbagiu de căt cei mai rafinaţi diplo-UlU ti* »y V/ I vuiuw v '-vM1011 'j’A UU subtilitate, facultatea de a vorbi in sinul li­nei întruniri chipurile ostile guvernului. Nu a lipsit mult ca să se întocmească chiar un fel de călăuz a prefectului opoziţionist şi un catehet a credinţelor opoziţiei unite, care să servească de procedură şi de hrană intelec­tuală tuturor celor care luptă in contra gu­vernului. Oare cum rolurile erau resturnate. Din ceea ce cei de la guvern trebuesc a fi mai circumspecţi in vorbe, comitetul din Bucureşti şi mai cu samă preşidintele comitetului fă­cuse ca in opoziţie rezerva de gândire şi cumpănirea in limbagiu, să fie mai mare de­cît chiar in sferile guvernamentale. Socotim ca aseminea politică anemică şi-a făcut timpul, suntem convinşi că Iaşi nu vor suferi ruşinea ca să aclame o rezoluţie cum­pănită in viderea palatului, nici nu va per­mite ca gura oratorilor din localitate să fie înăduşită. Credem de asemenea că censura va desparea din intrunirele oposiţiunei, că se vor deschide uşele şi ferestrele ca să circule aerul liber şi sănătos, dar nu atmosfera mnă-­­ duşitoare de florărie, suntem siguri că ora­torii din localitate işi vor face datoria ca să expună situaţia întreagă, aşa cum este şi să lase de o parte tertipurile unei diplomaţii mărunţele, pulverizantă demnă cel mult de epoca bizantină şi de arguţiele teologice. Noi ceştia din Iaşi ne dăm perfecta samă de situaţia politică, prin urmare voim să o espunem aşa cum o vedem noi şi cum o in­­ţelegem. Dacă alţii preocupaţi de alte sco­puri văd situaţia politică in mod mai ingust, o văd pe jumătate sau un quart din ea, a­­ceia n’au de­cât să-şi păstreze convingerile lor. Aceste convingeri vise nu ne impun de loc nou datoria de a închide ochii înaintea evidenţilor, de a ne astupa urechile înaintea celor ce auzim pentru ca să adoptăm un mod de a vedea şi de a auzi cu totul artificial, pentru a provoca noi asupra noastră o stare de halucinaţie, cu alte cuvinte ar fi absurd ca noi care avem simţurile şi sistemul ner­vos sănătos, să ne­­­ tulburăm şi derangiam de bună voe pentru a putea apoi vedea, au­zi şi simţi ceva care nu există decât in ima­ginaţia sau dorinţa noastră. Dacă întrunirea de la 8 iunie va avea ca­racterul ce îl credem că trebue să aibă, daca diplomaţii şi teologii politici vor da loc oa­menilor de luptă şi iubitorilor de a spune a­­devărul, tot adevărul, in acest caz toate e­­lementele opoziţioniste din Iinal Rata vin Tar.­ticipa. Alminterea nu are comitetul din Bu­cureşti de­cît să-şi constitue campania cu a­­pă de roză şi cu sahar, pentru marea mulţă­­mire a guvernului. DIN STRĂINĂTATE, anglia. Parnell a declarat in Camera Comunelor, că el nu consideră viitorul parlament irlan­dez ca fiind coordonat parlamentului englez şi el adoptă acest bir ca o soluţiune defini­tivă a dificultăţei irlandeze. Senzaţie au pro­dus apoi cuvintele lui Parnell, că Torii îna­inte de alegerile generale din urmă, au pro­mis numai un bit Home-Rule, ci şi taxe pro­­tecţioniste in favoarea industriei irlandeze. Se vorbeşte, că dacă Gladstone va mai face concesiuni, Churchill va propune, amâ­narea. Insă Gladstone cu greu va face alte concesiuni, fie lui Hartington, fie lui Cham­berlain, temăndu-se că vor părăsi Parneliştii. Aceştia declară, că nu ţin la adoptarea bi­rului, sperând să obţie condiţiuni mai bune de la o nouă cameră a comunelor. — Continuăndu-se discuţia bilului irlandez in Camera comunelor, d. Hicks-Beach a negat categoric aserţiunea lui Parnell, că Tor­i ar fi promis nu numai un bil Home- Rule, ci şi taxe protecţioniste pentru indus­tria irlandeză. Oratorul a zis apoi că Glad­stone a inventat Home-Rule numai cănd a văzut după alegeri, că fără Parneliști n’are o majoritate. Gladstone in discursul său, început la NI jum. noaptea, n'a adus nici un argument nou. El a cerut votarea bilului, spre a se recu­noaște principiul unui corp legiuitor irlandez, păstrăndu-și ori­cine libertatea de a com­bate toate dispoziţiunile speciale ale bilului. —Procedăndu-se la vot, bilul a fost respins cu 341 contra 311 voturi, deci guvernul a rămas in minoritate cu 30 de voturi. După votare s’au petrecut in Cameră sce­ne ne mai pomenite in Anglia. Cănd s'a fă­cut cunoscut resultatul, au sărit in picioare toţi membrii Camerii. Torii strigau de o parte; Irlandejii respundeau de alta. Parne­­lliştii şi mulţimea din culoarele extreme spe­­rau intr’un mod asurzitor. Un individ a in­tonat imnul naţional; mii de voci îl acom­­panieară, era o scenă ce nu poate fi des­crisă. A trebuit să intervie poliţia spre a face ca mulţimea să plece din Cameră. BELGIA in alegerile,­n Derain au fost bătuţi şi au perdut unsprezece mandate. S'a a­­les numai Frére-Orban in Liege şi Bara in Tournai. O asemenea cameră clericală, ca cea viitoare, n’a avut Belgia nici­odată. Ziua de astăzi conţine o admoniţiune serioa­să pentru partida liberală, care ar trebui să se ferească de desbinări in propria sa tabă­ră şi să se înţeleagă a combate cu puteri unite regimul clerical. SERBIA Sciziunea in tabăra partidei radicală este deplină. „Samouprava“ organul adversarilor fuziuni, declară astăzi de fapt indeplenit rup­tura intre partizanii lui Odiek şi partida ra­dicală.­­ Arestările făcute in Obrenovatz şi aiurea sunt calificate de „Samouprava“ de arbitrarietăţi ale funcţionarilor, căci cei ares­taţi aveau să fie martori contra acestor fun­cţionari la cercetarea in privinţa agitaţiuni­lor electorale. TURCIA Ziarele engleze primesc necurmat ştiri din Constantinopole cari spun că discursul pri

Next