Lupta, iunie 1886 (Anul 3, nr. 58-69)

1886-06-11 / nr. 62

Aflăm astăzi că in adevăr ministrul do­meniilor oferise demisiunea sa, dar această elemisiune n’a fost inca priimită de dispen­satorul cel mare de portofoliuri, fiind­că d. Ion Brăteanu nu are la indămână o persoa­nă aptă de a înlocui pe d. Stolojan. Un aranjament provizoriu se va încheia cu Franţa in privinţa relaţiunelor comercia­le, până ce se va incheia o convenţie defi­nitivă. Guvernul tratează şi cu Turcia pentru facerea unei convenţii comerciale. D. Nicolae Fleva, a interpelat in şedinţa de Sîmbătă a Camerii pe d-nii Miniştrii de in­terne şi justiţie, dacă au cunoştinţă de o foae anume „Trompeta Bucurescilor“, care provoacă lumea la resboiul civil şi la lupta fraticidă şi care are ramificaţiuni in poliţia secretă a capitalei. D. Fleva, intreabă pe d-nii miniştrii ce măsuri au de gănd se ia in contra acestei foi, pentru a’şi degaja respunderea. Imediat după ce d-sa a adresat această interpelare, d. I. Brăteanu a chemat telegra­fic pe d. Moruzi la Cameră. ii să trimete prin posta următoarele: D-l Dr. Beck in „Revista Israilită“ No. 9 ’şi dă osteneala ca Dr. in Theologie a respun­­de d-lui Panu asupra cestiunei de religie i­­vită intre „Lupta“ şi „Voinţa Naţională“, împins fiind de adevărul nu m­’am putut opri a nu respunde d-lui Beck că articolul ■seu ca respuns in chestiunea religuuiei, es­te chiar cu totul contra prescripţiunilor bi­bliei. D-l. Beck susţine că religiunea mosaică ,ad­ecă biblia, prescrie a iubi pe toţi oamenii, fie de ori­ce rasă sau religiune, fiind­că toţi se trag dela Adam şi toţi oamenii sunt fraţi.— Principiul pe cât este de frumos, pe atâta nu este conform prescripţiunilor bibliei. Moi­­si a ordonat la intrarea poporului Israel in Ca­nahan se nu lase nici un suflet, din cele şapte rase care locuiau pe atunci Canahan ; iar pe Amuliki se-i şteargă de pe faţa pă­mântului. lehoşia ucenicul lui Moisi, când a intrat in Ierecha a masacrat fără cruţare şi mi­lă pe toţi barbaţi femei şi copii. Oare aces­te fiinţe nu se trag de la Adam şi n’au fost fraţii lor, după cum spune d-l Beck? D-sa mai susţine că după biblie, D-zeul evreilor este D-zeul tuturor popoarelor din lume şi in realitate după principile stiinţifi­­ce aşa este; iasă după teoria bibliei D-zeul lui Abraham, Isak şi Iacob este D-zeul es­­clusiv numai a evreilor, iar nu a tuturor po­poarelor din lume. Oare n'a avut pe deplin dreptate d-l. Panu când a zis: „O fraterni­tate bazată pe aseminea credinţă uşor se în­toarce in ură şi persecuţiune ? Toate religiunele au avut la inceput raţi­­unele lor de a fi. Insă cu timp, când reli­giunea in genere au devenit un ce absurd, societatea a fost nevoită a recurge la legile civile, după conştiinţa majorităţei; căci nici o religiune fie juraismul, fie creştinismul, fie juiaismul, etc. nu’şi poate spala mânele şi să zică că n’au vărsat sînge omenesc şi chiar in timpul de faţă. Cu altă ocaziune voi dovedi că este foarte lesne a inlocui morala religiunei prin morala conşciincioasă şi numai acesta a fost scopul prorocilor, insă nu au putut ajunge la ţinta lor, fiind prea de timpuriu precum este so­cialismul de astăzi. * * * N­. («. Bibliografie. Din jurisprudenţa curţei de casaţie, Dl. Blancfort a mai scos la lumină şi acea a codului de procedură civilă de la anul 1866—-1885. Acest volum cuprinde peste 760 pagini şi se vinde cu preţ de 10 lei, mult de­cât duplul sumei ce am plătit. Mă simt deci dator a’i exprima viile mele mulţumiri şi a arata prin publicitate satisfa­cerea mea. Alecsaurier Hernán Iaşi 3/15 iunie 1886 MULTIUMIRE Societăţei de asigurare asupra vie­tei şi de rente „Anker“ In anul 1870 am făcut o asigurare la aceas­tă societate pentru fiica mea, pe 16 ani. Nu am putut insă plăti de­cât 7 ani câte franci 480 pe an, adică plătind o sumă de franci 3360.—in total. Implinindu-se acuma termenul fixat al asi­­­gurărei am primit astăzi de la zisa societa­te suma de franci 6826.02 la aur, adică mai IN EDITURA Tipo-Litografiei H. Goldner 1ASST. V. M. Hurii».—Gramatica limbei greceşti cu­­prinzind şi dialectele lui Homer şi Herodot. Edi­ţia Il-a. I. şi Ir. Xădejde. — Elemente de zoologie pen­tru uzul clasei Il-a gimnaziale. După cei mai buni autori Ediţia Il-a. A. D. Xenopol. — Istoria Românilor, pentru uzul clasei IV-a gimnaziale, conform programului. II. Pompiliu.—Antologia Română, pentru u­­zul şcoalelor secondare. I). Guşti. — Retorica, pentru tinerimea studioasă. Ediţia Il-a. I). Guşti. — Armonii, culegere de toate poesiile făcute cu ocasiunea incoronărei M. M. L. L. Rege­lui şi Reginei României. G. MArzescu. — Macsimele dreptului roman cu aplicaţiunea la codicele nostru civil şi cu o pre­faţă asupra studiului Dreptului roman. A. Iloşcu­lescu. — Curs de caligrafie după cele mai bune’ sisteme. Toate aceste cărţi se află de vînzare in ori-ce număr la Tipo-Litografia H. G­oldner Iași, strada Primăriei. ANUNCIURI IM­P­O­RTANT Autorizat fiind de domnul avocat Bejan, sub-semnatul s’a văzut nevoit a da o desmin­­țire tuturor colportorilor de minciuni cum că Hydrotherapia i’ar fi făcut reu, din contra d-sa nu face de cit a o recomanda. Cred că onor. Public inteligent nu se va mai lasa a fi indus in eroare de asemenea svonuri absurde, pentru a mi zice intenţionate. Doctor Pastia LA FARMACIA CURTEI REGALE .43? ■“ -t i A AU «a» ■■ —p. a sosit toate APELE MINERALE proaspete din 1886 direct de la surse respective și sau regulat transporturi nouă in scurte intervale. Frații Konya. fericiţi Cleopatra, căci am suferit mult! — Da, avem să fim fericiţi! murmură ea. Vorbeşti-mi, spune-mi vorbe drăgăstoase! îmi pare că sufletul meu a fost îngheţat o mulţime de vreme şi că la cuvintele tale el se topeşte incetişor . . . Ţi-aduci tu a­­minte de gheţarii de pe Neva ? — Te adorez! îi ziseUlric privind o cum o privise și’n ziua acea de reviu. — încă, incă! zise ea strîngîndu-se lingă dînsul. Spune-mi că tu mă iubești. El îi sărută incetișor părul, fruntea și o­­ch­ii ei închiși. Ea se înfiora. — Nu, nu mă imbrățoșa, zicea ea, asta imi face rău. Vorbește-mi pentru ca să mă deprind. El nu indrăsnea să-ijspuie cît o găsia de schimbată, insă el era sigur prin confiența care o are tinereța, că o va vedea reinflo­­rind lângă dînsul. El îi vorbi dulce, cu bi­nișor, așa cum ea îi cerea, țînîndo strâns li­pită de dînsul, căci ea părea că sufere in­­data ce el o mai slăbea din braţe. Noaptea să făcu degrabă invalind peisa­jul cel pitoresc intr'o ceaţă luminoasă ; luna eşise mai indată după apunerea soarelui și totul era luminos, argintat ca intr’un vis. După un suiş obositor, caii se opriră înain­tea porței unui castel destul de vechi și, con­struit din granit de Finlanda, de o arhitec­tură originală, de un stil cam greu și sever, insă de un mare efect. — Iată locuința noastră,, zise Ulric, cel puțin pentru atîta timp cît îţ va plăcea să stai in ea. Ei intrară intr’o sală foarte spațioasă nu prea luminată, căci ar fi trebuit o duzină de torții spre a o lumina, și după cîte­va mo­mente ei intrară intr’o sufragerie confortabil mobilată unde li se servi de grabă o bună masă. Prietenul lui Ulric nu neglijase nimic pentru ca instalaţia lor să fie agrabilă. Cleopatra de abia puse gura pe căteva fructe; ea era așa de obosită in căt n'avea gust nici pentru o mâncare; stând pe scaun in faţa barbatului său, ea î zimbea necon­tenit, cu zimbetul unui copil foarte mulţămit de ceva, care găseşti totul desfătător şi nou. După ce-şi terminară supeul, ei trecură intr’un mic salon alăturat cu odaea lor. Su­na, in toată plenitudinea ei, plutea pe un ceriu senin și răspîndea o mare lumină in amîndouă odăile prin ochiurile cele mari ce servieau de ferești. Florile aduse de la Petersburg, deja așe­zate prin vaze, umpleau aerul de parfumuri. — Stînge luminările, zise Cleopatra lui Ulric, şi-aşa de frumoasă luna aceasta­­ şi ce vedere frumoasă de aici ! Ea se aşeza pe o canape mică lângă fe­reastră pentru a profita deplin de spectacolul ce avea in ochi. (Va urma)

Next