Lupta, iunie 1886 (Anul 3, nr. 58-69)
1886-06-11 / nr. 62
Aflăm astăzi că in adevăr ministrul domeniilor oferise demisiunea sa, dar această elemisiune n’a fost inca priimită de dispensatorul cel mare de portofoliuri, fiindcă d. Ion Brăteanu nu are la indămână o persoană aptă de a înlocui pe d. Stolojan. Un aranjament provizoriu se va încheia cu Franţa in privinţa relaţiunelor comerciale, până ce se va incheia o convenţie definitivă. Guvernul tratează şi cu Turcia pentru facerea unei convenţii comerciale. D. Nicolae Fleva, a interpelat in şedinţa de Sîmbătă a Camerii pe d-nii Miniştrii de interne şi justiţie, dacă au cunoştinţă de o foae anume „Trompeta Bucurescilor“, care provoacă lumea la resboiul civil şi la lupta fraticidă şi care are ramificaţiuni in poliţia secretă a capitalei. D. Fleva, intreabă pe d-nii miniştrii ce măsuri au de gănd se ia in contra acestei foi, pentru a’şi degaja respunderea. Imediat după ce d-sa a adresat această interpelare, d. I. Brăteanu a chemat telegrafic pe d. Moruzi la Cameră. ii să trimete prin posta următoarele: D-l Dr. Beck in „Revista Israilită“ No. 9 ’şi dă osteneala ca Dr. in Theologie a respunde d-lui Panu asupra cestiunei de religie ivită intre „Lupta“ şi „Voinţa Naţională“, împins fiind de adevărul nu m’am putut opri a nu respunde d-lui Beck că articolul ■seu ca respuns in chestiunea religuuiei, este chiar cu totul contra prescripţiunilor bibliei. D-l. Beck susţine că religiunea mosaică ,adecă biblia, prescrie a iubi pe toţi oamenii, fie de orice rasă sau religiune, fiindcă toţi se trag dela Adam şi toţi oamenii sunt fraţi.— Principiul pe cât este de frumos, pe atâta nu este conform prescripţiunilor bibliei. Moisi a ordonat la intrarea poporului Israel in Canahan se nu lase nici un suflet, din cele şapte rase care locuiau pe atunci Canahan ; iar pe Amuliki se-i şteargă de pe faţa pământului. lehoşia ucenicul lui Moisi, când a intrat in Ierecha a masacrat fără cruţare şi milă pe toţi barbaţi femei şi copii. Oare aceste fiinţe nu se trag de la Adam şi n’au fost fraţii lor, după cum spune d-l Beck? D-sa mai susţine că după biblie, D-zeul evreilor este D-zeul tuturor popoarelor din lume şi in realitate după principile stiinţifice aşa este; iasă după teoria bibliei D-zeul lui Abraham, Isak şi Iacob este D-zeul esclusiv numai a evreilor, iar nu a tuturor popoarelor din lume. Oare n'a avut pe deplin dreptate d-l. Panu când a zis: „O fraternitate bazată pe aseminea credinţă uşor se întoarce in ură şi persecuţiune ? Toate religiunele au avut la inceput raţiunele lor de a fi. Insă cu timp, când religiunea in genere au devenit un ce absurd, societatea a fost nevoită a recurge la legile civile, după conştiinţa majorităţei; căci nici o religiune fie juraismul, fie creştinismul, fie juiaismul, etc. nu’şi poate spala mânele şi să zică că n’au vărsat sînge omenesc şi chiar in timpul de faţă. Cu altă ocaziune voi dovedi că este foarte lesne a inlocui morala religiunei prin morala conşciincioasă şi numai acesta a fost scopul prorocilor, insă nu au putut ajunge la ţinta lor, fiind prea de timpuriu precum este socialismul de astăzi. * * * N. («. Bibliografie. Din jurisprudenţa curţei de casaţie, Dl. Blancfort a mai scos la lumină şi acea a codului de procedură civilă de la anul 1866—-1885. Acest volum cuprinde peste 760 pagini şi se vinde cu preţ de 10 lei, mult decât duplul sumei ce am plătit. Mă simt deci dator a’i exprima viile mele mulţumiri şi a arata prin publicitate satisfacerea mea. Alecsaurier Hernán Iaşi 3/15 iunie 1886 MULTIUMIRE Societăţei de asigurare asupra vietei şi de rente „Anker“ In anul 1870 am făcut o asigurare la această societate pentru fiica mea, pe 16 ani. Nu am putut insă plăti decât 7 ani câte franci 480 pe an, adică plătind o sumă de franci 3360.—in total. Implinindu-se acuma termenul fixat al asigurărei am primit astăzi de la zisa societate suma de franci 6826.02 la aur, adică mai IN EDITURA Tipo-Litografiei H. Goldner 1ASST. V. M. Hurii».—Gramatica limbei greceşti cuprinzind şi dialectele lui Homer şi Herodot. Ediţia Il-a. I. şi Ir. Xădejde. — Elemente de zoologie pentru uzul clasei Il-a gimnaziale. După cei mai buni autori Ediţia Il-a. A. D. Xenopol. — Istoria Românilor, pentru uzul clasei IV-a gimnaziale, conform programului. II. Pompiliu.—Antologia Română, pentru uzul şcoalelor secondare. I). Guşti. — Retorica, pentru tinerimea studioasă. Ediţia Il-a. I). Guşti. — Armonii, culegere de toate poesiile făcute cu ocasiunea incoronărei M. M. L. L. Regelui şi Reginei României. G. MArzescu. — Macsimele dreptului roman cu aplicaţiunea la codicele nostru civil şi cu o prefaţă asupra studiului Dreptului roman. A. Iloşculescu. — Curs de caligrafie după cele mai bune’ sisteme. Toate aceste cărţi se află de vînzare in ori-ce număr la Tipo-Litografia H. Goldner Iași, strada Primăriei. ANUNCIURI IMPORTANT Autorizat fiind de domnul avocat Bejan, sub-semnatul s’a văzut nevoit a da o desmințire tuturor colportorilor de minciuni cum că Hydrotherapia i’ar fi făcut reu, din contra d-sa nu face de cit a o recomanda. Cred că onor. Public inteligent nu se va mai lasa a fi indus in eroare de asemenea svonuri absurde, pentru a mi zice intenţionate. Doctor Pastia LA FARMACIA CURTEI REGALE .43? ■“ -t i A AU «a» ■■ —p. a sosit toate APELE MINERALE proaspete din 1886 direct de la surse respective și sau regulat transporturi nouă in scurte intervale. Frații Konya. fericiţi Cleopatra, căci am suferit mult! — Da, avem să fim fericiţi! murmură ea. Vorbeşti-mi, spune-mi vorbe drăgăstoase! îmi pare că sufletul meu a fost îngheţat o mulţime de vreme şi că la cuvintele tale el se topeşte incetişor . . . Ţi-aduci tu aminte de gheţarii de pe Neva ? — Te adorez! îi ziseUlric privind o cum o privise și’n ziua acea de reviu. — încă, incă! zise ea strîngîndu-se lingă dînsul. Spune-mi că tu mă iubești. El îi sărută incetișor părul, fruntea și ochii ei închiși. Ea se înfiora. — Nu, nu mă imbrățoșa, zicea ea, asta imi face rău. Vorbește-mi pentru ca să mă deprind. El nu indrăsnea să-ijspuie cît o găsia de schimbată, insă el era sigur prin confiența care o are tinereța, că o va vedea reinflorind lângă dînsul. El îi vorbi dulce, cu binișor, așa cum ea îi cerea, țînîndo strâns lipită de dînsul, căci ea părea că sufere indata ce el o mai slăbea din braţe. Noaptea să făcu degrabă invalind peisajul cel pitoresc intr'o ceaţă luminoasă ; luna eşise mai indată după apunerea soarelui și totul era luminos, argintat ca intr’un vis. După un suiş obositor, caii se opriră înaintea porței unui castel destul de vechi și, construit din granit de Finlanda, de o arhitectură originală, de un stil cam greu și sever, insă de un mare efect. — Iată locuința noastră,, zise Ulric, cel puțin pentru atîta timp cît îţ va plăcea să stai in ea. Ei intrară intr’o sală foarte spațioasă nu prea luminată, căci ar fi trebuit o duzină de torții spre a o lumina, și după cîteva momente ei intrară intr’o sufragerie confortabil mobilată unde li se servi de grabă o bună masă. Prietenul lui Ulric nu neglijase nimic pentru ca instalaţia lor să fie agrabilă. Cleopatra de abia puse gura pe căteva fructe; ea era așa de obosită in căt n'avea gust nici pentru o mâncare; stând pe scaun in faţa barbatului său, ea î zimbea necontenit, cu zimbetul unui copil foarte mulţămit de ceva, care găseşti totul desfătător şi nou. După ce-şi terminară supeul, ei trecură intr’un mic salon alăturat cu odaea lor. Suna, in toată plenitudinea ei, plutea pe un ceriu senin și răspîndea o mare lumină in amîndouă odăile prin ochiurile cele mari ce servieau de ferești. Florile aduse de la Petersburg, deja așezate prin vaze, umpleau aerul de parfumuri. — Stînge luminările, zise Cleopatra lui Ulric, şi-aşa de frumoasă luna aceasta şi ce vedere frumoasă de aici ! Ea se aşeza pe o canape mică lângă fereastră pentru a profita deplin de spectacolul ce avea in ochi. (Va urma)