Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)

1887-01-14 / nr. 155

2 CRONICA Un nou plebiscit Până acuma colectivitatea, pentru a arăta că este populară în ţară şi că are încrederea ei, se rezema pe diver­sele manifestaţiuni ale corpului elec­toral. Dacă se făceau alegeri de Camere cu bâta şi cu corupţiunea şi ca vai de ei guvernamentalii eşeaui din urne, aceasta crea o dovadă că colectivita­tea este populară . Dacă la alegerile comunale, cu toate presiunile şi cu toată utilizarea căpă­­ţânelor de zahăr, guvernamentalii au eşit cu câte 5 şi la voturi de majo­ritate mai peste tot, aceasta este o dovadă că colectivitatea are încrede­rea ţăreî. Aşa se petreceau lucrurile până a­­cuma. De bine, de râu, aşa îşi explica colectivitatea, şederea ei la putere. Dar acuma lucrurile s’au schimbat. In şedinţa de ori a Camerei d-nu Ioan Brătianu, Omul-unt şi Omul-ţuică, pentru a înfunda pe d. Fleva, a stri­gat: „Zici, d-le Fleva, că numai am simpatii în ţară? Ei bine, să făcem o probă, numai una, să vă arat felici­tările ce am primit din ţară de ziua nu­melui meu! ? ! ?. Doctore Şuţu, unde eşti ? Până acuma d. Ioan Brătianu să rezema pe buletinele de vot, de acuma, înainte, văzând că urnele au cam în­­ceput sa ’l trădeze, se mulţumeşte cu cărţile de vizită. Cu sistemul acesta, cu ajutorul a­cestui nou vot plebiscitar, d-nul Ioan­ Brătianu va putea să stea vecinie la putere. De la cărţile de vizită d-sa va pu­tea trece şi mai departe, va putea lua drept semn de încredere politică, toate saluturile celor cari îl vor întâlni pe stradă. Şi, tot în aceiaşi ordine de idei, d-sa îşi va măsura popularitatea după mulţimea sticlelor de vin de la Măgura cari se consumă într’un an. Intr’un viitor discurs ne putem aş­tepta la un aşa ceva: „Ce, nu am simpatii în ţară? „Dar ştiţi d­v. câte felicitări am pri-, mit de sf. loan? Dar mai ştiţi d­ v că cel puţin 200 de oameni m’au sa­lutat astă­zî pe stradă ? Dar mai ştiţi d­v. că în anul acesta am vîndut 20 de mii butelii de vin de la Măgura şi că publicul, pentru marea încredere ce are în mine, cumpără şi bea vinul meu cel mai ordinar, luându-l drept vin de cel mai bun ? Dacă nu ştiţi, veniţi de vedeţi.“ Mai sunt sigur că la o viitoare re­formă a legei electorale, d-l Vasile-­Las­­car, va profita de ideea d-luî Brătia­nu şi va înlocui buletinele de vot prin cărţi de vizită şi telegrame de felici­tare. De alt­fel lucrul va fi cât se poa­te de practic. De­cât să se piardă a­­tâta vreme cu operaţiile electorale, ar fi mai mai bine ca, din patru în pa­tru ani, la sf. Ion, alegătorii din deo­sebite colegii să trimeată felicitări d-luî Brătianu şi dacă numărul lor va fi în­destul de mare, apoi d-sa, tare de în­crederea ţarei, să’şi numească depu­taţii şi senatorii. Aşa regim constituţional mai rar, dar pentru a’l practica este neapărat trebuincios ca să aibi un ramolit în capul guvernului. Judecată ast­fel popularitatea, pot afirma cu siguranţă că fiinţa cea mai populară din Bucureşti este Ghiţă Ber­­becu. Emoţiunea mă împiedică de a pu­tea descrie în mod exact toate sem­nele de simpatie şi de regret ce s-au manifestat în capitală imediat ce a a­­părut ştirea noastră despre moartea lui Ghiţă Berbecu. Este destul să spun că biurourile noastre au fost luate a­­proape cu asalt şi că No. nostru care coprinde Cronica subscrisului a fost cerut până asta­zi dar, din nenoro­cire,tretardatarii au rămas fără Cronică. Sunt dator s’o declar însă că nu ta­lentul Cronicarului avea ceva de a face cu simpatia publicului, ci numai şi numai marea popularitate de care se bucură Ghiţă. Cu toate cărţile d-sale de vizită, D­­ion Brătianu n’ajunge nici la copita lui Ghiţă Berbecu. Bacon. INFORMAŢIUNI Ungurii de prin Bucureşti care sunt soldaţi în rezervă au fost che­maţi de urgenţă sub arme, o parte au şi plecat. De la oţel Hugues au plecat vr’o şease. Complectăm informaţia dată asu­pra fuzionărei junimiştilor cu elo­­viştii. Peste câte­va zile va avea loc o întrunire a acestor grupuri pentru a se înţelege definitiv asupra ideilor, programului, venirea la putere etc. Ce fac liberalii disidenţi din Ca­meră? In ziua tutuia a incendiului otelu­lui Boulevard 700 pompieri au lu­crat toată ziua. Ofiţerul rănit este lovit la coloana vertebrală. Soldaţi răniţi sunt trei. Să ştie că d. dr. Asachi a fost numit profesor în contra legei de in­strucţie. Legea prevede concurs, re­comandarea juriului etc. Pentru a se regula poziţia "d-lui dr. Asachi, ministrul instrucţiei "ar trebui să vină cu proiect de lege special pentru a dispensa pe d. Asa­chi de cerinţele legei. Se spune că ministrul instrucţiei va face aceasta. „ Aflăm că d. Colonel Mărculescu cumnatul d-luî Radu Mihaiu, va fi înaintat la gradul de general. Aflăm că guvernul este decis din nou a veni cu un proect de lege pentru răscumpărarea fabricilor de chibrituri de la Filaret, Cotroceni, Iaşi. Să ştie că la fabrica de la Fila­­ret, sunt acţionari ca d-nii D. Ghica, S. Mihălescu, etc. Vom reveni. Cum am anunţat în ediţia de di­mineaţă, nepotul d-lui Radu Mihai, d. Rahtivan, a fost şi de astă dată nevoit să se retragă de la colegiul de Putna. La început era vorba ca guvernul să sprijine această candidatură. Vă­zând că ea nu are şansă, a retras-o fără a spune numele noului candidat. Sâmbătă, în ajunul alegere!, încă nu să ştia cine are să fie candidatul guvernului. El a fost scos in ultimul moment ca un Deus ex machina.­­ Agenţiei Havas i se scrie din Fi­­lipopoli. Sunt câte­va zile poliţia acestui oraş primind ordinul de a aresta pe D. Mancel, librar, acuzat că a sem­nat o adresă către D. Zankoff, G gendarmi se duseră la locuinţa sa, unde îi primi soţia sa şi le ceru mo­tivul venite­ lor. Ei respunseră: „A­­vem ordinul să arestăm pe D. Man­cef şi nu putem da alte explicaţiuni“ D-na Mancef îl împedică de a intra, şi fiind­că voiau să intre cu sila în casă, ea luă un revolver şi omorâ 2 gendarmi. Cei­l’alţi speriaţi, se duseră după ajutor şi reveniră după puţin timp cu un detaşament compus de vre­ o 20 de agenţi. Lupta se începu din nou. Geandarmii intrară în fine în casă. D-na Mancel se ascunse cu bărbatul ei într’o cameră, unde a­­mândoi opuseră o vie resistenţă. Ar­maţi cu 3 revolvere, ei făcură ca 7 dintre năvălitori să nu mai fiă în stare de a lupta. Dar cei 1’alţi pu­tură să ’i prinză şi ’l masacrară pe loc. £ £ £ £ £ £ L­OPTA Ministru de rezbel a trimis la fabrica Krupp o comisiune militară sub preşedinţa unui ofiţer superior, spre a cumpera material de rezboiu în sumă de doue milioane lei. In locul d-lui Eugenia Stătescu, care aflăm în mod pozitiv că se va retrage, va trece d. Nacu de la Fi­nance, iar succesorul acestuia nu este încă hotărît.­­ AGENŢIA HAVAS Londra, 24 Ianuarie.—„Times“ vede în ultima circulară ce cancelaria ruseas­că a trimes agenţilor săi diplomatici o Invitare de a desch­.de Conferinţa de la Constantinopol. Londra, 24 Ianuarie.—Ultimele ştiri din Afganistan spun că Ghilzaisiî au bă­tut trupele Afganistane. Strasburg 24 Ianuarie.—Prinţul A­lexandru de Battemberg a trecut pe aici ducându-se la Milan, unde se crede că va avea o întrevedere cu D. Kald­eff. Berlin, 24 Ianuarie.—Ieri s’a celebrat aniversarea încoronării împăratului, în faţa Majestăţilor lor. Hanovra, 24 Ianuarie.—Naţionalii li­beral! au ţinut ieri o întrunire în cur­sul căreia D. Benningsen a insistat asu­pra necesităţii de a vota septenatul mi­litar, ca fiind poate singura speranţă de a evita resbelul. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Luni 12 Ianuarie 1887. Şedinţa se deschide la ora 11­ a supt preşedenţia d-lui I. Agarici Răspund la apelul nominal 108 de­putaţi. Traşi la efit 2.700 lei. Se aprobă un congediu d-lui Costes­­cu-Comăneanu. Interpelarea d-lui N. Fleva La ordinea zilei interpelarea d-lul N. Fleva în privinţa ultimelor alegeri co­munale. D-l N. Fleva spune că este vesel de prezenţa prim­l-ministru, fiind­că su­biectul interpelărei d-sale este foarte im­portant şi îmbrăcişează un întreg sistem ce se practică de către guvern. De alt­fel bine face primul ministru c­ă lipseşte câte o dată, pentru ca să ri­sipească acuzarea adusă că absoarbe tot într’insul, şi să mai lase şi pe ceî­­l’alţi miniştrii ca să iasă în relief. (Rî­­sete, aplause). D-1 Radu Mihai. Este o necuviinţă. (Zgomot întreruperi, protestări). D-1 N. Fleva. Nu înţeleg pentru ce d-1 ministru de lucrări publice se supără şi este atât de nerăbdător. (Zgomot). D l Radu Mihai. Nu primesc necu­viinţele. (Zgomot întreruperi). D-1 Epurescu este expulzat de pe băn­cile junimiştilor unde se aşezase şi unde întrerupea. D-1 N. Fleva ţine să răspunză apoi la acuzarea ce s’a făcut unora din cei cari s’au despărţit de guvern, că nu ar mai fi liberali, şi că numai motive per­sonale s-a făcut să se despartă, şi d-l ministru de finanţe a declarat că nu­mai C. A. Rosetti s’a despărţit pentru unele chestiuni de principii. Cu toate acestea până acum câţi­va ani d. Nacu trecea drept omul din par­tizanii politici ai neuitatului C. A. Ro­setti. D. Nacu. Afară de cestiunea electivi­­tăţei magistraturei. D. N. Fleva. Afară de multe, căci alt­fel n’aţî fi pe acea bancă. (Ilaritate mare, aplause zgomotoase). Acuma nu e vorba de ce sunteţi, dar de ce creaţi, căci acuma ştie toată lu­mea că la d-v. e vorba numai de stat la putere şi nu vă gândiţi la alt­ceva de­cât cum să staţi mai mult. (Aplause). D. Vilacro8 întrerupe. D. N. Fieva. Ştiţi că d-v. n’aţi ve­nit aci ca să vă faceţi opiniunea, căci o aveţi formată mai d’inainte.­­(Aplause. D. Epurescu. Atunci vorbeşti pentru minoritate numai, şi noi să eşim. D. Epurescu se scoală să iasă, dar se întoarce către junimişti care­­ hăr­­ţuesc. D. Epurescu: Cât despre d­v. sunteţi prea mici. (Mare ilaritate, aplause zgo­motoase pe băncile minorităţeî, zgomot) D. N. Fleva arată că secretul votu­lui n’a fost respectat de loc în ultimele alegeri comunale. Oratorul vorbeşte de alegerile din Iaşi şi arată că acolo nici n’a fost vorba de secretul votului. In timpul votărei s’a sustras un plic de la biurou şi s’a introdus în urnă un plic strein, iar cu plicul sustras s’a operat așa că s’au cunoscut sute de voturi. Acesta e sis­temul numit la Iași al suveicei. (A­­plause, zgomot, întreruperi) D. St. Șendrea. Nu este adevărat. (Zgomot). D. N. Fleva. Vă întreb : este adevă­rat că s’a găsit un plic strein în urnă ? D. Șendrea. Da. (Aplause, ilaritate). Dar i-a pus opoziţia. (Mare ilaritate, aplause zgomotoase, zgomot). Vorbind despre alegerile de la Focşani, d. Fleva arată că şi acolo presiunile au fost mari. In această privinţă d-sa ci­teşte un raport al unui agent poliţienesc, care dă seama superiorului său despre măsurile luate ca să bată opoziţia prin ajutorul sergenţilor de oraş şi al solda­ţilor.­­Aplauze, ilaritate, zgomot, gălă­gie, protestările şi întreruperile ţin mai multe minute. Mai mulţi colectivişti în cap cu d-nii Vulturescu, Porumbarii etc. fac zgomote şi cer raportul original. D. secretar Vidraşcu se repede de la biurou pînă în mijlocul incintei vocife­rând şi ame­nin­ând opor­ţiunea. Cu o ţinută marţială moştenitorul lui Cesar— aşa s’a calificat o dată — ameninţă cu degetul. Liniştea se restabileşte cu un .­ D. N. Fleva. Lucru este lesne de do­vedit, faceţi o anchetă, ca să vă dau actul n’am încredere (Aplause, ilaritate). Trecând la a­egerile de la Botoşani a­­rată tot ce s’a făcut acolo şi cum în urmă au fost amnistiaţi cei arestaţi, pe când ei cereau ca să fie judecaţi. Pen­tru a face instrucţia s’a trimes acolo un judecător de instrucţie din Bucureşti, care cu ciomagul în mînă a băgat în puşcărie peste 30 părinţi de familie şi în urma, fără nici o pudoare, a fost mu­tat iară,i în Bucureşti, a doua zi după amnestiare. D. Fieva spune că supt regimul con­servator se faceau multe rele, dar pină la gradul acesta de cinizm şi nerespect a! legilor nu ajunsese. Astă­zî, spune d-sa, nu mai avem îna­inte presiunea armatei, dar ceva mai ru­şinos, sistemul spionagiului Introdus în fie­care casă. (Aplause prelungiţi ). Tot la Botoşani, preşedintele biurou­­lui, a fost de o parţialitate culpabilă, şi în procesele-verbale încheiate, se văd calomnii, insulte şi invective puse la a­­dresa opoziţiei. Şi aci secretul votului a fost cu totul nerespectat şi administraţia a desfăcut căpăţânele de zahăr pentru a tipări bu­letinele de vot. (Aplause). La Turnu-Magurele lucrurile s’au pe­trecut tot cam aşa. Acolo opoziţia a iz­butit la colegiul al 2-le°i, dar im­ediat dupe alegeri persecuţiunile cele mai bru­tale au început să se exercite în potri­va alegătorilor şi a unuia dintre aleşi. Poliţia a tăiat urechile oamenilor, a bă­tut, a ciontit, a închis peste 30 de oa­meni în puşcărie, d­impreună cu un con­silier d. Crăiuiceanu. Toate reclamaţiile adresate parchetu­lui au fost puse la dosar şi a trebuit ca să vie procurorul de la Curte ca să gă­sească reclamaţiile prin sertare şi să li­bereze pe oameni. (Aplause, semne de indignare). Poftesc pe guvern să depun pe masă raportul procurorului de Curte dacă­­ dă mâna. (Aplause, ilaritate). Dar şi aci a fost o manoperă ca să se ţie un consilier închis până să se a­­leagă primarul, ca să nu se întâmple a se alege primarul din opoziţie. (Aplause) Rezultatul acestei stări de lucruri este din cele mai nenorocite. Şi răspunsul­­ a dat colegiul I din capitală care cu toate presiunile şi intimidările, a dat aproape o mie voturi opoziţiunei şi guvernului o mie trei sute. Sistemul de persecuţiune şi de corup­­ţiune este ridicat astă­zi la o adevărată doctrină de Stat şi toate fără de­legile săvârşite prin judeţe sunt patronate de la centru. (Aplause, întreruperi pe băn­cile guvernamentale). Oratorul spune că, după cum să pe­trec lucrurile, este o fată pentru un om de a nu fi fost pe banca ministerială şi d-sa se poate făli cu aceasta. (întreru­peri pe banca ministerială). D-na Fleva spune acelor care­­ în­trerup că, dacă n’are alt capital, are u­­nul însă, acela că este un om nepătat şi corect, calitate cu care nu să pot făli cei de pe banca ministerială. Aci izbucneşte o adevărată furtună, care ţine mai multe minute. D-nu Ioan, Brătianu, Radu Mihaiu, Fenkidi, Nacu, se scoală şi vociferează bătând cu pumnul în masă. Majoritatea ÎI urmează. D-nu Bratianu. Spune, cine’î necorect. D nu Nacu ameninţând, spune imediat! D-nu Radu Mihaiu. Nu permitem o­­brăznic­ii aci! Să nu fie obraznic! Zgomotul devine şi mai mare. Opozi­ţia întreagă se scoală şi protestează. Voci: Nu permitem să fim ameninţaţi de pe banca ministerială! La ordine mi­nistrul necuviincios ! Suntem insultaţi de pe banca ministerială! Moştenitorul lui Cesar se scoală, gesticulează şi voci­ferează fără a se aude ce spune. D-na Ioan Brătianu, vine la d-sa, 11 linişteşte şi îl aşează jos. D-nu N. Fleva spune că n’a vorbit de viaţa privată a nimănuia ci de viaţă publică. Regimul, sfârşeşte d-sa este pe drojdii. Unii spun că are s’o ducă până la ale­gerile viitoare, eu nu o dau însă atâta. (Aplause prelungite, oratorul este felicitat). Şedinţa se suspendă pe 5 minute, d. Kogalniceanu vine de­­şi ea locul în Cameră. Mulţumirea d-lui Kogălniceanu D. M. Kogălniceanu mulţumeşte A­­dunărei, guvernului şi Senatului pentru recompensa naţională votată. D-sa consideră acest vot, nu ca o resplată pentru calităţile sale personale, ci ca un omagiu adus generaţiuneî bă­trâne, care a luptat o jumătate de veac pentru drepturile acestei ţări. D-sa făgădueşte încă că acest vot îl impune datoria de a lupta şi mai de­parte pentru demnitatea ţărei şi pentru democraţie. (Aplause prelungite). O probă de ramolisment cerebral D. I. C. Brătianu zice că gre­u II vine ca să ră­spunda la toate infamiile, calomniile şi mişeliile ce au eşit din gura d-lui F­eva. (Aplause). După aceasta d. Bratianu trânteşte o mulţime de insulte la adresa d-lui Fieva. Drept ori­ce răspuns , Brătianu stri­gă la d. Fleva întrebându-l ce a făcut pentru ţară, ce a cheltuit pentru ţară? (Aplause colectiviste). Noi, generaţia bătrână, n’am luptat ca d. Fleva pentru ciolan. (Aplause). Noi am fost întemniţaţi, închişi, exi­laţi, băgaţi în puşcărie, aruncaţi peste graniţă. (Bravo! pe băncile majorităţei). Ce, p°ntru că ai fost şi d-ta în puş­cărie ? Dar ia să vedem, ce ai cheltuit d-ta pentru ţară şi ce­­ţi-a dat ţara d-tale D. N. Fleva, îmbuibaţii unde sunt ? D I. C. Brătianu: D-ta nu te poţi îmbuiba căci eşti fără fund. (Aplause). Insultele curg droaie, ce sa mai spun. Despre alegeri nu spune nicîtic­. De­clară că toate s’au petrecut în r­egulă şi că alegerile au dovedit încă o dată încrederea ţarei în partidul liberal. (A-'A plause). D-l Fleva, spune d-sa, este ca femeia pierdută care se îmbată şi insultă fe­meile oneste. Acest efect mi-l face d-sa când vorbeşte de onestitate. A mai declarat d-l Fleva că nu mai am simpatii în ţară. Ei bine, să pof­tească d-sa şi să vază câte felici­tări am primit de ziua mea. (Textual) Această dovadă de ramolisment cere­­bral face pe toţi colectiviştii ca să plece capul. Chiar miniştrii sunt ruşinaţi. D-1 Chiţu triumfă. D-1 Brătianu, întreabă pe opoziţie: Ce voiţi disolvare ? Până când nu luaseţi actuala linie de purtare, eream decis să mă retrag, dar acuma am să rămân. (A­­plause prelungite). Opoziţia împinge lucrurile la un scan­dal, şi de aceea spui majorităţii ca să fie atentă. Această opoziţie, sau o par­te din ea, vrea să profite“şi de situaţia nesigură din afară, să fie sigură însă că ne va găsi uniţi ca pe un singur om ca să-l ţinem pept. (Aplauze prelungite pe băncile colectiviste, ilaritate pe cele opoziţioniste). Discuţie se închide şi se trece la or­dinea zilei. Chestia personală D-1 N. Fleva are cuvântul în chestie personală cu d-l prim-ministru. D sa constată că d. prim-ministru n’a răpuns la nici una din acuzaţiile sale ci a aruncat numai o droaie de insulte. La numit butoiu fără fund, d. Bră­tianu. Dar oare numele acesta nu se po­trivea mai bine unora care stau^fparte aproape de d-sa? (Aplause. ^Ooi! Aşa ! Aşa!). Eu care, în timpul conservatorilor,­­ am apărat chiar cu preţul vieţei mele sunt numit femeie beată şi prostituată iar bacanţii cari stau împrejurul d-sale şi cari umblau iarna cu pălărie de paie şi acuma au milioane, aceia sunt adevă­raţii liberali. (Aplause zgomotoase. Voci. Bravo­­) Poate că am fost­ prea violent şi poa­te că am exagerat meritele mele perso­nale, un lucru însă râmîne în picioare că tot ce a râmas împrejurul primului-mi­­nistru, sunt o adunătură din toate par­tidele, adunaţi împrejurul puterei şi a butoiului fără fund pe care îl ţine gu­vernul în mână. (Aplauze prelungite). La ora 5 şedinţa se ridică. Penel. SENATUL Şedinţa de Luni 12 Ianuarie 1887. Ş­dinţa se deschide la orele 2 şi 20 sub preşedinta d-lui D. Ghica. Râspund la apelul nominal 75 onora­bili, ceea ce înseamnă că s’au mâncat 1875 fr. Să aprobă fără discuţie sumarul se­

Next