Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)
1887-01-14 / nr. 155
2 CRONICA Un nou plebiscit Până acuma colectivitatea, pentru a arăta că este populară în ţară şi că are încrederea ei, se rezema pe diversele manifestaţiuni ale corpului electoral. Dacă se făceau alegeri de Camere cu bâta şi cu corupţiunea şi ca vai de ei guvernamentalii eşeaui din urne, aceasta crea o dovadă că colectivitatea este populară . Dacă la alegerile comunale, cu toate presiunile şi cu toată utilizarea căpăţânelor de zahăr, guvernamentalii au eşit cu câte 5 şi la voturi de majoritate mai peste tot, aceasta este o dovadă că colectivitatea are încrederea ţăreî. Aşa se petreceau lucrurile până acuma. De bine, de râu, aşa îşi explica colectivitatea, şederea ei la putere. Dar acuma lucrurile s’au schimbat. In şedinţa de ori a Camerei d-nu Ioan Brătianu, Omul-unt şi Omul-ţuică, pentru a înfunda pe d. Fleva, a strigat: „Zici, d-le Fleva, că numai am simpatii în ţară? Ei bine, să făcem o probă, numai una, să vă arat felicitările ce am primit din ţară de ziua numelui meu! ? ! ?. Doctore Şuţu, unde eşti ? Până acuma d. Ioan Brătianu să rezema pe buletinele de vot, de acuma, înainte, văzând că urnele au cam început sa ’l trădeze, se mulţumeşte cu cărţile de vizită. Cu sistemul acesta, cu ajutorul acestui nou vot plebiscitar, d-nul Ioan Brătianu va putea să stea vecinie la putere. De la cărţile de vizită d-sa va putea trece şi mai departe, va putea lua drept semn de încredere politică, toate saluturile celor cari îl vor întâlni pe stradă. Şi, tot în aceiaşi ordine de idei, d-sa îşi va măsura popularitatea după mulţimea sticlelor de vin de la Măgura cari se consumă într’un an. Intr’un viitor discurs ne putem aştepta la un aşa ceva: „Ce, nu am simpatii în ţară? „Dar ştiţi dv. câte felicitări am pri-, mit de sf. loan? Dar mai ştiţi d v că cel puţin 200 de oameni m’au salutat astăzî pe stradă ? Dar mai ştiţi dv. că în anul acesta am vîndut 20 de mii butelii de vin de la Măgura şi că publicul, pentru marea încredere ce are în mine, cumpără şi bea vinul meu cel mai ordinar, luându-l drept vin de cel mai bun ? Dacă nu ştiţi, veniţi de vedeţi.“ Mai sunt sigur că la o viitoare reformă a legei electorale, d-l Vasile-Lascar, va profita de ideea d-luî Brătianu şi va înlocui buletinele de vot prin cărţi de vizită şi telegrame de felicitare. De altfel lucrul va fi cât se poate de practic. Decât să se piardă atâta vreme cu operaţiile electorale, ar fi mai mai bine ca, din patru în patru ani, la sf. Ion, alegătorii din deosebite colegii să trimeată felicitări d-luî Brătianu şi dacă numărul lor va fi îndestul de mare, apoi d-sa, tare de încrederea ţarei, să’şi numească deputaţii şi senatorii. Aşa regim constituţional mai rar, dar pentru a’l practica este neapărat trebuincios ca să aibi un ramolit în capul guvernului. Judecată astfel popularitatea, pot afirma cu siguranţă că fiinţa cea mai populară din Bucureşti este Ghiţă Berbecu. Emoţiunea mă împiedică de a putea descrie în mod exact toate semnele de simpatie şi de regret ce s-au manifestat în capitală imediat ce a apărut ştirea noastră despre moartea lui Ghiţă Berbecu. Este destul să spun că biurourile noastre au fost luate aproape cu asalt şi că No. nostru care coprinde Cronica subscrisului a fost cerut până astazi dar, din nenorocire,tretardatarii au rămas fără Cronică. Sunt dator s’o declar însă că nu talentul Cronicarului avea ceva de a face cu simpatia publicului, ci numai şi numai marea popularitate de care se bucură Ghiţă. Cu toate cărţile d-sale de vizită, Dion Brătianu n’ajunge nici la copita lui Ghiţă Berbecu. Bacon. INFORMAŢIUNI Ungurii de prin Bucureşti care sunt soldaţi în rezervă au fost chemaţi de urgenţă sub arme, o parte au şi plecat. De la oţel Hugues au plecat vr’o şease. Complectăm informaţia dată asupra fuzionărei junimiştilor cu eloviştii. Peste câteva zile va avea loc o întrunire a acestor grupuri pentru a se înţelege definitiv asupra ideilor, programului, venirea la putere etc. Ce fac liberalii disidenţi din Cameră? In ziua tutuia a incendiului otelului Boulevard 700 pompieri au lucrat toată ziua. Ofiţerul rănit este lovit la coloana vertebrală. Soldaţi răniţi sunt trei. Să ştie că d. dr. Asachi a fost numit profesor în contra legei de instrucţie. Legea prevede concurs, recomandarea juriului etc. Pentru a se regula poziţia "d-lui dr. Asachi, ministrul instrucţiei "ar trebui să vină cu proiect de lege special pentru a dispensa pe d. Asachi de cerinţele legei. Se spune că ministrul instrucţiei va face aceasta. „ Aflăm că d. Colonel Mărculescu cumnatul d-luî Radu Mihaiu, va fi înaintat la gradul de general. Aflăm că guvernul este decis din nou a veni cu un proect de lege pentru răscumpărarea fabricilor de chibrituri de la Filaret, Cotroceni, Iaşi. Să ştie că la fabrica de la Filaret, sunt acţionari ca d-nii D. Ghica, S. Mihălescu, etc. Vom reveni. Cum am anunţat în ediţia de dimineaţă, nepotul d-lui Radu Mihai, d. Rahtivan, a fost şi de astă dată nevoit să se retragă de la colegiul de Putna. La început era vorba ca guvernul să sprijine această candidatură. Văzând că ea nu are şansă, a retras-o fără a spune numele noului candidat. Sâmbătă, în ajunul alegere!, încă nu să ştia cine are să fie candidatul guvernului. El a fost scos in ultimul moment ca un Deus ex machina. Agenţiei Havas i se scrie din Filipopoli. Sunt câteva zile poliţia acestui oraş primind ordinul de a aresta pe D. Mancel, librar, acuzat că a semnat o adresă către D. Zankoff, G gendarmi se duseră la locuinţa sa, unde îi primi soţia sa şi le ceru motivul venite lor. Ei respunseră: „Avem ordinul să arestăm pe D. Mancef şi nu putem da alte explicaţiuni“ D-na Mancef îl împedică de a intra, şi fiindcă voiau să intre cu sila în casă, ea luă un revolver şi omorâ 2 gendarmi. Ceil’alţi speriaţi, se duseră după ajutor şi reveniră după puţin timp cu un detaşament compus de vre o 20 de agenţi. Lupta se începu din nou. Geandarmii intrară în fine în casă. D-na Mancel se ascunse cu bărbatul ei într’o cameră, unde amândoi opuseră o vie resistenţă. Armaţi cu 3 revolvere, ei făcură ca 7 dintre năvălitori să nu mai fiă în stare de a lupta. Dar cei 1’alţi putură să ’i prinză şi ’l masacrară pe loc. £ £ £ £ £ £ LOPTA Ministru de rezbel a trimis la fabrica Krupp o comisiune militară sub preşedinţa unui ofiţer superior, spre a cumpera material de rezboiu în sumă de doue milioane lei. In locul d-lui Eugenia Stătescu, care aflăm în mod pozitiv că se va retrage, va trece d. Nacu de la Finance, iar succesorul acestuia nu este încă hotărît. AGENŢIA HAVAS Londra, 24 Ianuarie.—„Times“ vede în ultima circulară ce cancelaria rusească a trimes agenţilor săi diplomatici o Invitare de a desch.de Conferinţa de la Constantinopol. Londra, 24 Ianuarie.—Ultimele ştiri din Afganistan spun că Ghilzaisiî au bătut trupele Afganistane. Strasburg 24 Ianuarie.—Prinţul Alexandru de Battemberg a trecut pe aici ducându-se la Milan, unde se crede că va avea o întrevedere cu D. Kaldeff. Berlin, 24 Ianuarie.—Ieri s’a celebrat aniversarea încoronării împăratului, în faţa Majestăţilor lor. Hanovra, 24 Ianuarie.—Naţionalii liberal! au ţinut ieri o întrunire în cursul căreia D. Benningsen a insistat asupra necesităţii de a vota septenatul militar, ca fiind poate singura speranţă de a evita resbelul. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Luni 12 Ianuarie 1887. Şedinţa se deschide la ora 11 a supt preşedenţia d-lui I. Agarici Răspund la apelul nominal 108 deputaţi. Traşi la efit 2.700 lei. Se aprobă un congediu d-lui Costescu-Comăneanu. Interpelarea d-lui N. Fleva La ordinea zilei interpelarea d-lul N. Fleva în privinţa ultimelor alegeri comunale. D-l N. Fleva spune că este vesel de prezenţa priml-ministru, fiindcă subiectul interpelărei d-sale este foarte important şi îmbrăcişează un întreg sistem ce se practică de către guvern. De altfel bine face primul ministru că lipseşte câte o dată, pentru ca să risipească acuzarea adusă că absoarbe tot într’insul, şi să mai lase şi pe ceîl’alţi miniştrii ca să iasă în relief. (Rîsete, aplause). D-1 Radu Mihai. Este o necuviinţă. (Zgomot întreruperi, protestări). D-1 N. Fleva. Nu înţeleg pentru ce d-1 ministru de lucrări publice se supără şi este atât de nerăbdător. (Zgomot). D l Radu Mihai. Nu primesc necuviinţele. (Zgomot întreruperi). D-1 Epurescu este expulzat de pe băncile junimiştilor unde se aşezase şi unde întrerupea. D-1 N. Fleva ţine să răspunză apoi la acuzarea ce s’a făcut unora din cei cari s’au despărţit de guvern, că nu ar mai fi liberali, şi că numai motive personale s-a făcut să se despartă, şi d-l ministru de finanţe a declarat că numai C. A. Rosetti s’a despărţit pentru unele chestiuni de principii. Cu toate acestea până acum câţiva ani d. Nacu trecea drept omul din partizanii politici ai neuitatului C. A. Rosetti. D. Nacu. Afară de cestiunea electivităţei magistraturei. D. N. Fleva. Afară de multe, căci altfel n’aţî fi pe acea bancă. (Ilaritate mare, aplause zgomotoase). Acuma nu e vorba de ce sunteţi, dar de ce creaţi, căci acuma ştie toată lumea că la d-v. e vorba numai de stat la putere şi nu vă gândiţi la altceva decât cum să staţi mai mult. (Aplause). D. Vilacro8 întrerupe. D. N. Fieva. Ştiţi că d-v. n’aţi venit aci ca să vă faceţi opiniunea, căci o aveţi formată mai d’inainte.(Aplause. D. Epurescu. Atunci vorbeşti pentru minoritate numai, şi noi să eşim. D. Epurescu se scoală să iasă, dar se întoarce către junimişti care hărţuesc. D. Epurescu: Cât despre dv. sunteţi prea mici. (Mare ilaritate, aplause zgomotoase pe băncile minorităţeî, zgomot) D. N. Fleva arată că secretul votului n’a fost respectat de loc în ultimele alegeri comunale. Oratorul vorbeşte de alegerile din Iaşi şi arată că acolo nici n’a fost vorba de secretul votului. In timpul votărei s’a sustras un plic de la biurou şi s’a introdus în urnă un plic strein, iar cu plicul sustras s’a operat așa că s’au cunoscut sute de voturi. Acesta e sistemul numit la Iași al suveicei. (Aplause, zgomot, întreruperi) D. St. Șendrea. Nu este adevărat. (Zgomot). D. N. Fleva. Vă întreb : este adevărat că s’a găsit un plic strein în urnă ? D. Șendrea. Da. (Aplause, ilaritate). Dar i-a pus opoziţia. (Mare ilaritate, aplause zgomotoase, zgomot). Vorbind despre alegerile de la Focşani, d. Fleva arată că şi acolo presiunile au fost mari. In această privinţă d-sa citeşte un raport al unui agent poliţienesc, care dă seama superiorului său despre măsurile luate ca să bată opoziţia prin ajutorul sergenţilor de oraş şi al soldaţilor.Aplauze, ilaritate, zgomot, gălăgie, protestările şi întreruperile ţin mai multe minute. Mai mulţi colectivişti în cap cu d-nii Vulturescu, Porumbarii etc. fac zgomote şi cer raportul original. D. secretar Vidraşcu se repede de la biurou pînă în mijlocul incintei vociferând şi ameninând oporţiunea. Cu o ţinută marţială moştenitorul lui Cesar— aşa s’a calificat o dată — ameninţă cu degetul. Liniştea se restabileşte cu un . D. N. Fleva. Lucru este lesne de dovedit, faceţi o anchetă, ca să vă dau actul n’am încredere (Aplause, ilaritate). Trecând la aegerile de la Botoşani arată tot ce s’a făcut acolo şi cum în urmă au fost amnistiaţi cei arestaţi, pe când ei cereau ca să fie judecaţi. Pentru a face instrucţia s’a trimes acolo un judecător de instrucţie din Bucureşti, care cu ciomagul în mînă a băgat în puşcărie peste 30 părinţi de familie şi în urma, fără nici o pudoare, a fost mutat iară,i în Bucureşti, a doua zi după amnestiare. D. Fieva spune că supt regimul conservator se faceau multe rele, dar pină la gradul acesta de cinizm şi nerespect a! legilor nu ajunsese. Astăzî, spune d-sa, nu mai avem înainte presiunea armatei, dar ceva mai ruşinos, sistemul spionagiului Introdus în fiecare casă. (Aplause prelungiţi ). Tot la Botoşani, preşedintele biuroului, a fost de o parţialitate culpabilă, şi în procesele-verbale încheiate, se văd calomnii, insulte şi invective puse la adresa opoziţiei. Şi aci secretul votului a fost cu totul nerespectat şi administraţia a desfăcut căpăţânele de zahăr pentru a tipări buletinele de vot. (Aplause). La Turnu-Magurele lucrurile s’au petrecut tot cam aşa. Acolo opoziţia a izbutit la colegiul al 2-le°i, dar imediat dupe alegeri persecuţiunile cele mai brutale au început să se exercite în potriva alegătorilor şi a unuia dintre aleşi. Poliţia a tăiat urechile oamenilor, a bătut, a ciontit, a închis peste 30 de oameni în puşcărie, dimpreună cu un consilier d. Crăiuiceanu. Toate reclamaţiile adresate parchetului au fost puse la dosar şi a trebuit ca să vie procurorul de la Curte ca să găsească reclamaţiile prin sertare şi să libereze pe oameni. (Aplause, semne de indignare). Poftesc pe guvern să depun pe masă raportul procurorului de Curte dacă dă mâna. (Aplause, ilaritate). Dar şi aci a fost o manoperă ca să se ţie un consilier închis până să se aleagă primarul, ca să nu se întâmple a se alege primarul din opoziţie. (Aplause) Rezultatul acestei stări de lucruri este din cele mai nenorocite. Şi răspunsul a dat colegiul I din capitală care cu toate presiunile şi intimidările, a dat aproape o mie voturi opoziţiunei şi guvernului o mie trei sute. Sistemul de persecuţiune şi de corupţiune este ridicat astăzi la o adevărată doctrină de Stat şi toate fără delegile săvârşite prin judeţe sunt patronate de la centru. (Aplause, întreruperi pe băncile guvernamentale). Oratorul spune că, după cum să petrec lucrurile, este o fată pentru un om de a nu fi fost pe banca ministerială şi d-sa se poate făli cu aceasta. (întreruperi pe banca ministerială). D-na Fleva spune acelor care întrerup că, dacă n’are alt capital, are unul însă, acela că este un om nepătat şi corect, calitate cu care nu să pot făli cei de pe banca ministerială. Aci izbucneşte o adevărată furtună, care ţine mai multe minute. D-nu Ioan, Brătianu, Radu Mihaiu, Fenkidi, Nacu, se scoală şi vociferează bătând cu pumnul în masă. Majoritatea ÎI urmează. D-nu Bratianu. Spune, cine’î necorect. D nu Nacu ameninţând, spune imediat! D-nu Radu Mihaiu. Nu permitem obrăznicii aci! Să nu fie obraznic! Zgomotul devine şi mai mare. Opoziţia întreagă se scoală şi protestează. Voci: Nu permitem să fim ameninţaţi de pe banca ministerială! La ordine ministrul necuviincios ! Suntem insultaţi de pe banca ministerială! Moştenitorul lui Cesar se scoală, gesticulează şi vociferează fără a se aude ce spune. D-na Ioan Brătianu, vine la d-sa, 11 linişteşte şi îl aşează jos. D-nu N. Fleva spune că n’a vorbit de viaţa privată a nimănuia ci de viaţă publică. Regimul, sfârşeşte d-sa este pe drojdii. Unii spun că are s’o ducă până la alegerile viitoare, eu nu o dau însă atâta. (Aplause prelungite, oratorul este felicitat). Şedinţa se suspendă pe 5 minute, d. Kogalniceanu vine deşi ea locul în Cameră. Mulţumirea d-lui Kogălniceanu D. M. Kogălniceanu mulţumeşte Adunărei, guvernului şi Senatului pentru recompensa naţională votată. D-sa consideră acest vot, nu ca o resplată pentru calităţile sale personale, ci ca un omagiu adus generaţiuneî bătrâne, care a luptat o jumătate de veac pentru drepturile acestei ţări. D-sa făgădueşte încă că acest vot îl impune datoria de a lupta şi mai departe pentru demnitatea ţărei şi pentru democraţie. (Aplause prelungite). O probă de ramolisment cerebral D. I. C. Brătianu zice că greu II vine ca să răspunda la toate infamiile, calomniile şi mişeliile ce au eşit din gura d-lui Feva. (Aplause). După aceasta d. Bratianu trânteşte o mulţime de insulte la adresa d-lui Fieva. Drept orice răspuns , Brătianu strigă la d. Fleva întrebându-l ce a făcut pentru ţară, ce a cheltuit pentru ţară? (Aplause colectiviste). Noi, generaţia bătrână, n’am luptat ca d. Fleva pentru ciolan. (Aplause). Noi am fost întemniţaţi, închişi, exilaţi, băgaţi în puşcărie, aruncaţi peste graniţă. (Bravo! pe băncile majorităţei). Ce, p°ntru că ai fost şi d-ta în puşcărie ? Dar ia să vedem, ce ai cheltuit d-ta pentru ţară şi ceţi-a dat ţara d-tale D. N. Fleva, îmbuibaţii unde sunt ? D I. C. Brătianu: D-ta nu te poţi îmbuiba căci eşti fără fund. (Aplause). Insultele curg droaie, ce sa mai spun. Despre alegeri nu spune nicîtic. Declară că toate s’au petrecut în regulă şi că alegerile au dovedit încă o dată încrederea ţarei în partidul liberal. (A-'A plause). D-l Fleva, spune d-sa, este ca femeia pierdută care se îmbată şi insultă femeile oneste. Acest efect mi-l face d-sa când vorbeşte de onestitate. A mai declarat d-l Fleva că nu mai am simpatii în ţară. Ei bine, să poftească d-sa şi să vază câte felicitări am primit de ziua mea. (Textual) Această dovadă de ramolisment cerebral face pe toţi colectiviştii ca să plece capul. Chiar miniştrii sunt ruşinaţi. D-1 Chiţu triumfă. D-1 Brătianu, întreabă pe opoziţie: Ce voiţi disolvare ? Până când nu luaseţi actuala linie de purtare, eream decis să mă retrag, dar acuma am să rămân. (Aplause prelungite). Opoziţia împinge lucrurile la un scandal, şi de aceea spui majorităţii ca să fie atentă. Această opoziţie, sau o parte din ea, vrea să profite“şi de situaţia nesigură din afară, să fie sigură însă că ne va găsi uniţi ca pe un singur om ca să-l ţinem pept. (Aplauze prelungite pe băncile colectiviste, ilaritate pe cele opoziţioniste). Discuţie se închide şi se trece la ordinea zilei. Chestia personală D-1 N. Fleva are cuvântul în chestie personală cu d-l prim-ministru. D sa constată că d. prim-ministru n’a răpuns la nici una din acuzaţiile sale ci a aruncat numai o droaie de insulte. La numit butoiu fără fund, d. Brătianu. Dar oare numele acesta nu se potrivea mai bine unora care stau^fparte aproape de d-sa? (Aplause. ^Ooi! Aşa ! Aşa!). Eu care, în timpul conservatorilor, am apărat chiar cu preţul vieţei mele sunt numit femeie beată şi prostituată iar bacanţii cari stau împrejurul d-sale şi cari umblau iarna cu pălărie de paie şi acuma au milioane, aceia sunt adevăraţii liberali. (Aplause zgomotoase. Voci. Bravo) Poate că am fost prea violent şi poate că am exagerat meritele mele personale, un lucru însă râmîne în picioare că tot ce a râmas împrejurul primului-ministru, sunt o adunătură din toate partidele, adunaţi împrejurul puterei şi a butoiului fără fund pe care îl ţine guvernul în mână. (Aplauze prelungite). La ora 5 şedinţa se ridică. Penel. SENATUL Şedinţa de Luni 12 Ianuarie 1887. Şdinţa se deschide la orele 2 şi 20 sub preşedinta d-lui D. Ghica. Râspund la apelul nominal 75 onorabili, ceea ce înseamnă că s’au mâncat 1875 fr. Să aprobă fără discuţie sumarul se