Lupta, martie 1887 (Anul 4, nr. 194-215)

1887-03-02 / nr. 194

k. UL IV.­No. 194. ABONAMENTE Im tar& •Un an......................................... 1/s an......................................... 3 luni......................................... Im streinatate Un an......................................... Va an......................................... -3 luni......................................... 15 Bani Numeral EDITÎA ÁNT'ÉIA YK •:■xirnmmm. REDACŢIA Calea Victoriei, 3.5. Piața Teatrului. Director­ politic, G. PANU 40 lei 20 „ 10 „ 50 lei 25 „ 15 BUCURESCT. — LUNI, 2 și MARȚI 8 MARTIE 1887. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III .... 1 leu linia A SE ADRESA In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia 1b AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol ADMINISTRAŢIA Tip. Modernă, Gr. Luis, Strada Academiei, 24. FATARI CANCANURI POLITICE O FAPTA GRAVA Mărturisiri importante GALERIA COLECTIVISTA Cronica parlamentară DESTUL CU FIŢAMIDIA . Convenţiunea în politică ca şi în tea­tru trebue să aibă o margine, altmin­­terea ea cade în absurd. Un personagiu­ pe scenă poate să se prefacă cât­va timp că nu aude ceea ce se petrece la doi paşi de el dacă cele ce se petrec sunt considerate ca a­­parte. Aşa intrigantul, trădătorul ur­zeşte de multe ori ţesătura criminală la doi paşi de viitoarea victimă. Când vnsa trădătorul sau un denun­ţător vine la cuşca sufleorului şi cu glas tare istoriseşte o crimă, având în jurul lui pe toţi artiştii care joacă în piesă, popor, mateloţi, femei, copii, sol­daţi etc. atunci nici unui personagiu­ al piesei care e pe scenă nu-i mai este ^upermi.-^ să se prefacă că nu ştie, că nu a auzit, lin autor care ar îndrăzni să împingă convenţionalul până acolo ar fi­­imediat fluerat.­­ Revenim la politică. Regele, după o convenţie stabilită de favoriţi şi de cei interesaţi, este consi­derat că nu ştie de abuzurile şi actele criminale ale ministerului său­. Aşa, să fac teribile ingerinţi în ale­geri, după convenţiunea politică el ha­bar n’are; se comit abuzuri şi fără de­legi nu la doi paşi de el ci chiar cu ajutorul lui, prin mijlocul sub­ sem­­năturei lui, regele iar se preface că nu ştie nimic; în Cameră oratorii opoziţiei, în afară presa denunţă zilnic acele abu­zuri, le arată şi le precizează,—în pute­rea unui artificial, a uneî convenţiuni, regele de­şi citeşte şi ştie însă se face că nu aude, că nu ştie. Este cazul personagiului nobil şi nevi­novat din o piesă care să face că ha­­­bar n’are că la doi paşi de el se pre­pară sau se execută o crimă. Până aici dar, minunat lucru. Dar când un ministru vine el sin­gur şi în gura mare, de la tribuna o­­ficială, în faţa ţărei legale vine şi po­vesteşte turpitudinele regimului, arată cum se guvernează ţara de 11 ani, spu­­ij­ecejs’a făcut şi se face din justiţie,­­^dîn^adminstraţie, din toate marele re­sorturi a­le maşinei statului, în acest caz mai este cu putinţă ca, după ori­ce convenţie din lume, regele să continue a se preface că nu ştie, nu aude, nu vede ? De­sigur că nu. In acest caz publi­cul ar avea dreptul ca şi la teatru să fluere, să facă scandal. Neverisimilu! în politică n­u poate fi împins mai departe de­cât în artă. Când deci, cu tot apa­ratul convenţional, este bine constatat pentru întreaga opinie publică că rege­le ştie toate turpitudinele regimului, a continua mai departe cu simulaţia este ceva revoltător, este a indigna toate conştiinţele. In urma destăinuirelor făcute de o parte de d. N. Fleva şi de altă parte de ministrul de justiţie regele nu mai poate pretinde că nu ştie, că nu cu­­noaşte în mod oficial regimul. Dacă este aşa, şi aşa este, atunci cum “usafltem în drept a califica atitudinea lui când şi după aceste grave revela­­ţiuni va ţine la minister nişte oameni abuzivi, criminali, turpitudinoşi după însăşi declaraţiile şi denunţările lor ? Trebue odată limpezită şi chestia acestui om. De ani întregi regele îşi bate joc de opinia publică, de ani în­tregi joacă o comedie neruşinată în faţa ţărei, îmbrăcat în un fel de zdrenţe constituţionale, servindu-se de cele mai păcătoase, clişeuri de regim parlamen­tar, învălindu-se în mantia nerespon­­sabilităţei rău­ înţelese, după cum au­tocraţii orientali se ascund în fun­dul palatului lor, regele profită de o situaţiune tulbure politică, profită de puzilanimia poporului şi de inepţia ce­lor ce conduc opoziţia pentru a trage profite din un regim servil şi corupt. Această comedie odioasă trebue să înceteze ^ deja ea a dorft; mult, un­­spreUff^i ! Trebuie^ ne punem deci chestiunea : avem un rege ori nu ? Dacă îl avem la ce ne serveşte? Dacă nu ne este de nici un folos, ce ne serveşte că îl a­­vem ? Inchipuiţi-vă că am fi avut ca şef al statului un prezident de republică sau nu am fi avut de loc şef al sta­tului, primul ministru fiind în aseme­nea caz cel întâi şi funcţionar. De mult, de foarte mult timp regi­mul colectivist, cu d. I. Brătianu cu tot, ar fi fost măturat, spulberat. In asemenea caz toată lumea, cu mare cu mire, ar fi sărit şi ar fi alun­gat pe fraudatorii de legi şi abuzivii declaraţi. Astă­zi însă de­asupra d-lui I. Bră­­­tianu este ,regele,—­rege dinastic încă —astă­zi d. I. Brătianu să ascunde în dosul regelui şi face ce i place.­­Ca să loveşti pe primul ministru trebue să loveşti şi pe rege căci legătura este aşa de strânsă, complicitatea aşa de patentă în­cât nu să pot deosebi unul de altul. Aşa, nu poţi ataca politica exterioară fără a ataca pe rege a că­ruia operă este. Nu poţi condamna in­gerinţele în alegeri fără a nu con­damna şi pe rege care ii permite pri­mului sau ministru asemenea abuzuri, nu poţi înfiera parlamentul servil fără a înfiera pe rege care profită de această sofisticărie constituţională. Pentru a face deci o campanie e­­nergică şi pe tărâmul cel adevărat tre­bue a pune pe rege alăturea cu d. I. Brătianu şi cu cei­l­alţi colectivişti şi a’i ataca pe toţi fără deosebire. Aici însă să naşte o dificultate. După o teorie rău înţeleasă constitu­ţională regele să pretinde că trebue scos din polemicele zilei, el nu este responsabil. Regele mai reprezintă în ochii unora principiul dinastic, suvera­nitatea transcedentală, el este un fel de entitate politică. Această idee sau teorie, de­şi gre­şită, încurcă totul căci are influenţă a­­supra multora. Ea face pe sufletele ti­mide sau pe inteligenţile nescrutătoare a da înapoi, în tot cazul a nu îndrăzni să meargă înainte. Cei mai mulţi din opozanţi, din diferite motive, neîndrăz­nind să ia taurul de coarne, separă în mintea lor chestiunea d-lui I. Brătianu de aceea a regelui, de­şi în realitate este indisolubilă, ei atacă pe cel întâii! însă cruţă pe cel al doilea, ei aruncă toate faptele pe spetele celui întâii­ şi nici una pe acele a celui al doilea. De aici rezultă că întreaga campa­nie cade în baltă, că ori­ce rezultat practic al luptei este mai de înainte suprimat. Cum voeşti în adevăr să dobori pe duşman când îi cruţi fortăreţa, când îi respecţi mâna ce ’l susţine? De astă­zi înainte credem că însuşi a­­doratorii mistici ai tronului, acei ce’şi închipuesc că regele nu ştie, nu vede, nu aude, să vor convinge că regelui, în urma destăinuirilor făcute de d. Stă­­tescu, nu’î mai este permis să stea cu mâinele încrucişate, că este de datoria sa a’şi degagia răspunderea în faţa ţă­rei de un guvern abusiv şi corupt. Dacă nu, atunci este datoria ori că­rui om iubitor de ţară a trata pe rege în consecinţă. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Sofia, 12 Martie....Boar** a depărtat pe toţi refugiaţii bulgari de la graniţele Ru­­raeliote. Se asigură aci că România a luat mă­­suri analoage de alungul Dunărei. Mâine, ziua aniversăreî morţii împăra­tului Alexandru al II-lea, se va celebra un serviciu­ funebru la catedrala din Sofia. Li­niștea domnește pretutindeni. Berlin, 12 Martie.—„Monitorul Imperiu­­ui“ publică textul legii care regulează e­­fectivul armatei germane în timp de pace. Roma, 12 Martie.—Un decret regal pu­blicat astă­zi prorogă sesiunea oamenilor. Bruxelles 12 Martie.­Ziarul „Le Nord“ spune că Rusia, de­şi răbdarea sa a fost pusă la o crudă încercare prin execuţiu­­nile din Rusciuk, nu va compromite liber­tatea sa de acţiune, punând din nou mâna în urâciosul viespar bulgăresc. Paris, 12 Martie. — Camera a ridicat la 8 franci suprataxa asupra făinăriilor. Rusciuk, 12 Martie.—Azi dimineaţă în presenţa garnisonii din Rusciuk cu armele în mâini şi formând un pătrat, s’a degra­dat sub-ofiţerii cari au luat parte la miş­carea insurecţională. Rusciuk, 12 Martie. — Colonelul Filoff a murit azi dimineaţă la orele 6. Celor doi civili condamnaţi eri la moarte de către Curt­a marţială, li s’a schimbat pedeapsa la 15 ani de fortăreaţă. Sofia, 13 Martie.—Cea mai mare parte din persoanele ce au fost arestate în tim­pii din urmă au fost puse în libertate as­­tă­zî. Azi dimineaţă s’a celebrat la Catedrală un serviciu funebru în memoria împăratu­lui aAlHsatrfia a. K­. -L* -serviciu au asistat: Regentul Mutkh­off, un detaşament din fie­care armă care compune garnizona din Sofia, mai toţi ofiţerii ce se aflau în capitală, prefectul, un detaşament de gen­­darmi şi o mulţime considerabilă. Berlin, 13 Martie.—împăratul a primit azi la amează pe d. de Lesseps. După a­­mează d. de Lesseps a vizitat pe contele de Bismarck. împăratul a făcut o plimbare după a­­mează. După dispoziţiunile luate acum, Impă­­r­tul nu va primi cu ocaziunea aniversării naşterii de­cât pe membrii familiei regale şi pe prinţii străini ce vin să-i felicite. Londra, 13 Martie. —In discursul său la Camera comunelor, d. Charoberlain ex­pune părerea că o Înţelegere e cu putinţă între radicali şi gladstoniani asupra ces­­tiunii irlandezi, şi că această înţelegere depinde numai da d. G­adstone. Circulă știrea despre o reintrare posibilă a lordului R. Churchill în cabinet. Paris, 12 Martie. — Ziarul Le Temps zice că principele de Bismarck caută a lega Italia mai strins de­cât ori­când de soarta Germaniei şi a Austriei El vede in această alianţă o ga­ranţie in contra eventualităţilor de care se teme. Paris, 12 Martie.—Curtea cu juraţi a Senei a achitat pe Peyramont, directorul ziarului La Revanche. Sofia, 12 Martie.­— Regenţa temându-se de tur­­burări grave a chemat sub drapel pe toţi rezer­viştii din Rumelia cari n’au împlinit încă 40 de ani. Londra, 13 Martie. —Consiliul de miniștrii, care s’a adunat e­l, s’a ocupat esclusiv de cestiunea irlandeză. Madrid, 13 Martie.—S’a descoperit aici o ga­lerie suterană care pare îndreptată în contra Legaţiunei Germană. O anchetă este începută. Paris, 13 Martie —Ziarele, se ocupă de sabia căzăcească împodobită cu petre scumpe ce pa­­patrioţii ruşi au oferit-o generalului Boulanger. Bruxelles, 13 Martie­ — Calea ferată „Marele Central belgian“ a încheiat un contract cu u­­sina Krupp pentru transportul de la Essen la Anvers a 9000 vagoane pline cu sine destinate Chinei. Paris 13 Martie. — „Les Débats" crede că prin­cipele de Bismarck nu este de fel dispus a des­­ființa cu totul Kultur Kampf. Va purta oare­care concesiuni ce -i vor servi pentru tocmelile, sale viitoare Berlin, 13 Martie.—D. de Lesseps a prânzit la principele moştenitor, după care au vizitat pe principele de Bismarck. După amiazi, contele Schuvaloff şi principele de Bismarck au făcut o vizită d-lui de Lesseps. Berlin, 13 Martie.—Se aşteaptă pentru ani­versarea zilei naşterei împăratului Wilhelm, sosirea unei deputaţiuni de oficeri turci, tri­­misă de­ Sultan. Se crede că această deputaţiune compusă din ofiţeri infanterişti şi echipată după sistemul cel nou al echipamentului uşor, va pleca în urmă la Viena spre a se p­ezenta împăratului Frantz-Iosef. Petersburg, 13 Martie. — Cabinetul rus este dispus de a prezenta Puterilor un plan detaliat cu privire la vestegarea cnestianei bulgare, şi în care este vorba de ocuparea șttumelieî orien­tale de Turcia. Roma, 13 Martie.—Ministrul de justiţie a ci­tit Camerei decretul regal prin care se pro­­rogă parlamentul. AGENŢIA LIBERA Petersburg, 12 Martie.— Ruşii, admiratorii ai generalului Boulanger. Mi-au trimis o sabie căzcî­­cească. Pe garda săbiei sunt săpate ca o dedicaţie a­­ceste cuvinte: Celui mai demn! şi această dată: 1 Februarie 1887—Rusia. Pe tăişul săbiei dintr'o parte se citeşte în slove aurite. D-zeu ocroteşte pe cei viteji, iar în par­tea cea­l’altă: Cine e acolo ? — Franţa şi Bou­langer ! Petersburg, 12 Martie. — Din sorginte diplo­matică se pretinde că nota circulară prin care Rusia protestează în contra esecuţiunilor din Rusciuk a şi fost trimisă puterilor. Petersburg. 12 Martie. — Ziarul „Nowoie Kre­­mja" publică un articol al d-lui Nowelski, isto­riograf, în care aces­t pledează necesitatea de a se trimite un corp mic de armată în Bulga­ria şi zice între altele"­ că în oraşele Rusciuk, Varna şi Sofia ar trebui se existe în acelaş timp garnizoane ruseşti şi bulgăreşti. Bruxelles, 12 Martie. —Ziarul „Le Nord“ zice că ultimele evenimente din Bulgaria pun Ru­sia la o grea încercare, dar că atitudinea gu­vernului rus nu va fi modificată întru nimic. Organul oficios rus zice că o ocupare militară a Bulgariei ar fi periculoasă și că este prefe­rabil de a se regula chestiunea pe cale diplo­matică, de­oare-ce Rusia are astă­zi un rol de arbitru în afacerea bulgară. Constantinopol, 12 Martie.—Negocierile ce avut loc până acum între Poarta și sir Drum­mond Wolff n’a avut nici un rezultat positiv Negocierile cu banca otomană pentru­ contrac­tarea unui împrumut de 6 milioane au luat o direcţiune favorabilă. Viena, 12 Martie —In urma ultimelor semne de amiciţie ce s’au schimbat intre Berlin şi Petersburg, situaţiunea se consideră aicî ca favorabilă, şi extrema rezervă ce s’a ţinut până acum în cercurile politice tinde a dis­pare. Urcarea continuă a fondurilor rusești este interpretată ca un semn de pace. Cancanuri politice A intrat mare frică printre colectivişti. Sistemul adoptat de curînd de opoziţie de a face interpelări cu tendinţă practică şi a desvăli în cursul interpelărilor fapte pre­cise, acte necorecte în sarcina cufărul sau cufărul c­ole­ctivist­e i-a pus pe colectivişti pe gânduri. Cu mijlocul acesta nimenea nu’şi mai poate face trebuşoarele sale! Este un ade­vărat scandal ! Aşa interpelarea d-lui Caton Lecca a scos din fire pe d. Carada care era vizat special! D lui Carada, antreprenorul regimului, nu’i place ca cine­va să se amestice în aface­rile sale. D. Caton Lecca a făcut greşeală că nu a înţeles acel lucru. De acum, d. C. Lecca este un om per­­dut pentru tot­d’a­una pentru colectivitate, d-sa a atacat pe d. Carada !.. Acest lucru este cel mai grav posibil. Poţi să ataci pe d. I. Brătianu, poţi să-ţi baţi joc de întreaga colectivitate, cu aceasta încă nu eşti cu totul pus la indexul par­tidului. Când însă vei avea nenorocirea ca să a­­taci pe d. Carada s’a sfârşit, eşti­ condam­nat pentru vecie ; fie­care colectivist are dreptul să ia o piatră şi să o arunce în tine. Acum d. D. Giani a anunţat o interpe­lare care iarăşi tulbură foarte tare pe co­lectivişti. Este vorba de lemnele întrebuin­ţate pentru construirea docurilor la Galaţi şi Brăila. Să pare că şi în această afacere,lucru­­rile nu sunt tocmai, tocmai curate şi că oare­cari colectivişti nu au fundul sufletu­lui lor aşa de curat ca albastru cerului. Asemenea interpelări inoportune să pot distinge de public de cele­l’alte prin ur­mătorul fapt: guvernul în asemenea ches­tiuni delicate, refuză de a da dosarele, pro­­testează tot felul de lucruri, ba că dosa­rele sunt voluminoase, ba că s’au perdut etc. Mai sunt încă câte­va interpelări de a­­nunţat tot de această natură şi încă câţi­va colectivişti care le aşteaptă cu tremu­­rul în inimă. Ne vom ocupa de ele. Argus. O faptă gravă D. Stătescu răspunzând d-lui Fleva a afirmat un fapt de o mare gravitate în sarcina acestui din urmă, fapt pe care cel puţin după dările de seamă nu a fost tăgăduit de d. Fleva ci numai în­tru cât­va rectificat. Iată faptul. După d. Stătescu, d. Fie­­va, cu ocazia atentatului de la 4 Sep­­tembre, ar fi avut o şedinţă de seară cu procurorul şi judecătorul de instrucţie, consultându-se în afacerea atentatului şi dând sfaturi parchetului cum să pro­­ceadă mai energic. Acest fapt n’a fost tăgăduit de d-nul Fleva. După d. Stătescu, d. Fleva ar fi con­siliat să se ia măsuri energice la Râm­nicul Sărat şi să se facă perchiziţii şi arestări mai numeroase. Iată aproape textual cum s’a exprimat în această privinţă d. Stătescu : „D. Fleva „’mi-a zis că de vreme ce Oroveanu nu „face nimic fără ştiinţa lui P. Robescu, „apoi să se ducă şi să facă perchiziţie şi „la d. Robescu... La care d. Fleva a întrerupt pe d. Stă­tescu zicându-i: „adaogă că am zis că „dacă Oroveanu e vinovat.... Va să zică lucrul să reduce la o chestie de nuanţă şi la un dacă!... Şi când ne gândim că la 4 Septembre d. Fleva începuse a face deja opoziţie, suntem adănc mişcaţi şi întristaţi de a­­ceastă procedare necalificabilă în chestia Oroveanu. Aşteptăm, în interesul d-lui Fleva, lă­muriri şi explicaţii asupra acestui incident regretabil. Mărturisiri importante Discursul ministrului de la răspuns d-lui Fleva va rămâne ca cel mai preţios document după care să fie judecat şi condamnat acest regim. Caracteristica oamenilor mărginiţi este că înfuriându-se nu mai şti ce vorbesc şi pentru a lovi pe adversar spun lu­cruri care îi lovesc mai tare pe dânşii şi pe amicii lor. Aşa a făcut d. Stătescu ori. Noi opoziţia de un număr de ani am strigat necontenit că una din calamităţile de care suferă această ţară sunt satrapiele câtor­va oameni sau familii care ţin în ghiarele lor câte unu, două până chiar şi trei judeţe. De mult no- am zis că Bacăul este în mâna satrapului Lecca. Fălciul în a lui Costandache, Tecuciul şi Covurluiul în a lui T. Anastasiu, Teleormanul în a lui Chiriţescu, Râmnicul-Vâlcei în a lui Si­­mulescu, Botoşanii şi Dorohoiul în a lui Filat şi aşa mai departe. Judeţele am spus că atârnă de la satrapi, aceştia fac ce vor, onoarea, interesele, averea locuitorilor, funcţionarii de toate gradele, cassele de credit, totul în fine a­­târnă de ei. Ministrul de justiţie a venit şi în mod formal de pe banca ministerială a con­firmat acest adevăr. D-sa a declarat că în timp de zece ani d. Fleva, favoritul re­gimului, a fost patronul, satrapul judeţului Râmnicul- Sărat unde a făcut tot ce a voit. 19 ani întregi noi strigăm că magistra­tura este la ordinele puternicilor zilei, a oamenilor influenţi din localitate şi că ministrul justiţiei numeşte, permută, îna­intează, destitue pe judecători­­şi pro­curori după placul satrapilor locali, că ast­fel fiind magistraţii au perspectiva sau de a fi la ordinele acelora sau de a fi destituiţi la moment. De ani întregi spunem că în judeţele Tecuciu, d. T. Anastasiu numeşte şi dă afară pe judecătorii de la tribunale, că la Bacău, general Lecca are această putere, că la Botoşani generalul Pirat, şi aşa mai departe în toate judeţele. D. Stătescu în oarba lui patimă a con­firmat de la banca ministerială acest trist adevăr. D-sa a declarat în Cameră că la Râmnicul-Sărat nu s'a făcut, în timp de zece ani nici o numire, nici o permu­tare fără voia D-lui Fleva !... Să ştie că dacă poliţiea pune mâna sau descopere cele mai multe delicte sau crime este graţie denunţărei complicilor,

Next