Lupta, martie 1887 (Anul 4, nr. 194-215)
1887-03-02 / nr. 194
k. UL IV.No. 194. ABONAMENTE Im tar& •Un an......................................... 1/s an......................................... 3 luni......................................... Im streinatate Un an......................................... Va an......................................... -3 luni......................................... 15 Bani Numeral EDITÎA ÁNT'ÉIA YK •:■xirnmmm. REDACŢIA Calea Victoriei, 3.5. Piața Teatrului. Director politic, G. PANU 40 lei 20 „ 10 „ 50 lei 25 „ 15 BUCURESCT. — LUNI, 2 și MARȚI 8 MARTIE 1887. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III .... 1 leu linia A SE ADRESA In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia 1b AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol ADMINISTRAŢIA Tip. Modernă, Gr. Luis, Strada Academiei, 24. FATARI CANCANURI POLITICE O FAPTA GRAVA Mărturisiri importante GALERIA COLECTIVISTA Cronica parlamentară DESTUL CU FIŢAMIDIA . Convenţiunea în politică ca şi în teatru trebue să aibă o margine, altminterea ea cade în absurd. Un personagiu pe scenă poate să se prefacă câtva timp că nu aude ceea ce se petrece la doi paşi de el dacă cele ce se petrec sunt considerate ca aparte. Aşa intrigantul, trădătorul urzeşte de multe ori ţesătura criminală la doi paşi de viitoarea victimă. Când vnsa trădătorul sau un denunţător vine la cuşca sufleorului şi cu glas tare istoriseşte o crimă, având în jurul lui pe toţi artiştii care joacă în piesă, popor, mateloţi, femei, copii, soldaţi etc. atunci nici unui personagiu al piesei care e pe scenă nu-i mai este ^upermi.-^ să se prefacă că nu ştie, că nu a auzit, lin autor care ar îndrăzni să împingă convenţionalul până acolo ar fiimediat fluerat. Revenim la politică. Regele, după o convenţie stabilită de favoriţi şi de cei interesaţi, este considerat că nu ştie de abuzurile şi actele criminale ale ministerului său. Aşa, să fac teribile ingerinţi în alegeri, după convenţiunea politică el habar n’are; se comit abuzuri şi fără delegi nu la doi paşi de el ci chiar cu ajutorul lui, prin mijlocul sub semnăturei lui, regele iar se preface că nu ştie nimic; în Cameră oratorii opoziţiei, în afară presa denunţă zilnic acele abuzuri, le arată şi le precizează,—în puterea unui artificial, a uneî convenţiuni, regele deşi citeşte şi ştie însă se face că nu aude, că nu ştie. Este cazul personagiului nobil şi nevinovat din o piesă care să face că habar n’are că la doi paşi de el se prepară sau se execută o crimă. Până aici dar, minunat lucru. Dar când un ministru vine el singur şi în gura mare, de la tribuna oficială, în faţa ţărei legale vine şi povesteşte turpitudinele regimului, arată cum se guvernează ţara de 11 ani, spuijecejs’a făcut şi se face din justiţie,^dîn^adminstraţie, din toate marele resorturi ale maşinei statului, în acest caz mai este cu putinţă ca, după orice convenţie din lume, regele să continue a se preface că nu ştie, nu aude, nu vede ? Desigur că nu. In acest caz publicul ar avea dreptul ca şi la teatru să fluere, să facă scandal. Neverisimilu! în politică nu poate fi împins mai departe decât în artă. Când deci, cu tot aparatul convenţional, este bine constatat pentru întreaga opinie publică că regele ştie toate turpitudinele regimului, a continua mai departe cu simulaţia este ceva revoltător, este a indigna toate conştiinţele. In urma destăinuirelor făcute de o parte de d. N. Fleva şi de altă parte de ministrul de justiţie regele nu mai poate pretinde că nu ştie, că nu cunoaşte în mod oficial regimul. Dacă este aşa, şi aşa este, atunci cum “usafltem în drept a califica atitudinea lui când şi după aceste grave revelaţiuni va ţine la minister nişte oameni abuzivi, criminali, turpitudinoşi după însăşi declaraţiile şi denunţările lor ? Trebue odată limpezită şi chestia acestui om. De ani întregi regele îşi bate joc de opinia publică, de ani întregi joacă o comedie neruşinată în faţa ţărei, îmbrăcat în un fel de zdrenţe constituţionale, servindu-se de cele mai păcătoase, clişeuri de regim parlamentar, învălindu-se în mantia neresponsabilităţei rău înţelese, după cum autocraţii orientali se ascund în fundul palatului lor, regele profită de o situaţiune tulbure politică, profită de puzilanimia poporului şi de inepţia celor ce conduc opoziţia pentru a trage profite din un regim servil şi corupt. Această comedie odioasă trebue să înceteze ^ deja ea a dorft; mult, unspreUff^i ! Trebuie^ ne punem deci chestiunea : avem un rege ori nu ? Dacă îl avem la ce ne serveşte? Dacă nu ne este de nici un folos, ce ne serveşte că îl avem ? Inchipuiţi-vă că am fi avut ca şef al statului un prezident de republică sau nu am fi avut de loc şef al statului, primul ministru fiind în asemenea caz cel întâi şi funcţionar. De mult, de foarte mult timp regimul colectivist, cu d. I. Brătianu cu tot, ar fi fost măturat, spulberat. In asemenea caz toată lumea, cu mare cu mire, ar fi sărit şi ar fi alungat pe fraudatorii de legi şi abuzivii declaraţi. Astăzi însă deasupra d-lui I. Brătianu este ,regele,—rege dinastic încă —astăzi d. I. Brătianu să ascunde în dosul regelui şi face ce i place.Ca să loveşti pe primul ministru trebue să loveşti şi pe rege căci legătura este aşa de strânsă, complicitatea aşa de patentă încât nu să pot deosebi unul de altul. Aşa, nu poţi ataca politica exterioară fără a ataca pe rege a căruia operă este. Nu poţi condamna ingerinţele în alegeri fără a nu condamna şi pe rege care ii permite primului sau ministru asemenea abuzuri, nu poţi înfiera parlamentul servil fără a înfiera pe rege care profită de această sofisticărie constituţională. Pentru a face deci o campanie energică şi pe tărâmul cel adevărat trebue a pune pe rege alăturea cu d. I. Brătianu şi cu ceilalţi colectivişti şi a’i ataca pe toţi fără deosebire. Aici însă să naşte o dificultate. După o teorie rău înţeleasă constituţională regele să pretinde că trebue scos din polemicele zilei, el nu este responsabil. Regele mai reprezintă în ochii unora principiul dinastic, suveranitatea transcedentală, el este un fel de entitate politică. Această idee sau teorie, deşi greşită, încurcă totul căci are influenţă asupra multora. Ea face pe sufletele timide sau pe inteligenţile nescrutătoare a da înapoi, în tot cazul a nu îndrăzni să meargă înainte. Cei mai mulţi din opozanţi, din diferite motive, neîndrăznind să ia taurul de coarne, separă în mintea lor chestiunea d-lui I. Brătianu de aceea a regelui, deşi în realitate este indisolubilă, ei atacă pe cel întâii! însă cruţă pe cel al doilea, ei aruncă toate faptele pe spetele celui întâii şi nici una pe acele a celui al doilea. De aici rezultă că întreaga campanie cade în baltă, că orice rezultat practic al luptei este mai de înainte suprimat. Cum voeşti în adevăr să dobori pe duşman când îi cruţi fortăreţa, când îi respecţi mâna ce ’l susţine? De astăzi înainte credem că însuşi adoratorii mistici ai tronului, acei ce’şi închipuesc că regele nu ştie, nu vede, nu aude, să vor convinge că regelui, în urma destăinuirilor făcute de d. Stătescu, nu’î mai este permis să stea cu mâinele încrucişate, că este de datoria sa a’şi degagia răspunderea în faţa ţărei de un guvern abusiv şi corupt. Dacă nu, atunci este datoria ori cărui om iubitor de ţară a trata pe rege în consecinţă. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Sofia, 12 Martie....Boar** a depărtat pe toţi refugiaţii bulgari de la graniţele Ruraeliote. Se asigură aci că România a luat măsuri analoage de alungul Dunărei. Mâine, ziua aniversăreî morţii împăratului Alexandru al II-lea, se va celebra un serviciu funebru la catedrala din Sofia. Liniștea domnește pretutindeni. Berlin, 12 Martie.—„Monitorul Imperiuui“ publică textul legii care regulează efectivul armatei germane în timp de pace. Roma, 12 Martie.—Un decret regal publicat astăzi prorogă sesiunea oamenilor. Bruxelles 12 Martie.Ziarul „Le Nord“ spune că Rusia, deşi răbdarea sa a fost pusă la o crudă încercare prin execuţiunile din Rusciuk, nu va compromite libertatea sa de acţiune, punând din nou mâna în urâciosul viespar bulgăresc. Paris, 12 Martie. — Camera a ridicat la 8 franci suprataxa asupra făinăriilor. Rusciuk, 12 Martie.—Azi dimineaţă în presenţa garnisonii din Rusciuk cu armele în mâini şi formând un pătrat, s’a degradat sub-ofiţerii cari au luat parte la mişcarea insurecţională. Rusciuk, 12 Martie. — Colonelul Filoff a murit azi dimineaţă la orele 6. Celor doi civili condamnaţi eri la moarte de către Curta marţială, li s’a schimbat pedeapsa la 15 ani de fortăreaţă. Sofia, 13 Martie.—Cea mai mare parte din persoanele ce au fost arestate în timpii din urmă au fost puse în libertate astăzî. Azi dimineaţă s’a celebrat la Catedrală un serviciu funebru în memoria împăratului aAlHsatrfia a. K. -L* -serviciu au asistat: Regentul Mutkhoff, un detaşament din fiecare armă care compune garnizona din Sofia, mai toţi ofiţerii ce se aflau în capitală, prefectul, un detaşament de gendarmi şi o mulţime considerabilă. Berlin, 13 Martie.—împăratul a primit azi la amează pe d. de Lesseps. După amează d. de Lesseps a vizitat pe contele de Bismarck. împăratul a făcut o plimbare după amează. După dispoziţiunile luate acum, Impărtul nu va primi cu ocaziunea aniversării naşterii decât pe membrii familiei regale şi pe prinţii străini ce vin să-i felicite. Londra, 13 Martie. —In discursul său la Camera comunelor, d. Charoberlain expune părerea că o Înţelegere e cu putinţă între radicali şi gladstoniani asupra cestiunii irlandezi, şi că această înţelegere depinde numai da d. Gadstone. Circulă știrea despre o reintrare posibilă a lordului R. Churchill în cabinet. Paris, 12 Martie. — Ziarul Le Temps zice că principele de Bismarck caută a lega Italia mai strins decât oricând de soarta Germaniei şi a Austriei El vede in această alianţă o garanţie in contra eventualităţilor de care se teme. Paris, 12 Martie.—Curtea cu juraţi a Senei a achitat pe Peyramont, directorul ziarului La Revanche. Sofia, 12 Martie.— Regenţa temându-se de turburări grave a chemat sub drapel pe toţi rezerviştii din Rumelia cari n’au împlinit încă 40 de ani. Londra, 13 Martie. —Consiliul de miniștrii, care s’a adunat el, s’a ocupat esclusiv de cestiunea irlandeză. Madrid, 13 Martie.—S’a descoperit aici o galerie suterană care pare îndreptată în contra Legaţiunei Germană. O anchetă este începută. Paris, 13 Martie —Ziarele, se ocupă de sabia căzăcească împodobită cu petre scumpe ce papatrioţii ruşi au oferit-o generalului Boulanger. Bruxelles, 13 Martie — Calea ferată „Marele Central belgian“ a încheiat un contract cu usina Krupp pentru transportul de la Essen la Anvers a 9000 vagoane pline cu sine destinate Chinei. Paris 13 Martie. — „Les Débats" crede că principele de Bismarck nu este de fel dispus a desființa cu totul Kultur Kampf. Va purta oarecare concesiuni ce -i vor servi pentru tocmelile, sale viitoare Berlin, 13 Martie.—D. de Lesseps a prânzit la principele moştenitor, după care au vizitat pe principele de Bismarck. După amiazi, contele Schuvaloff şi principele de Bismarck au făcut o vizită d-lui de Lesseps. Berlin, 13 Martie.—Se aşteaptă pentru aniversarea zilei naşterei împăratului Wilhelm, sosirea unei deputaţiuni de oficeri turci, trimisă de Sultan. Se crede că această deputaţiune compusă din ofiţeri infanterişti şi echipată după sistemul cel nou al echipamentului uşor, va pleca în urmă la Viena spre a se pezenta împăratului Frantz-Iosef. Petersburg, 13 Martie. — Cabinetul rus este dispus de a prezenta Puterilor un plan detaliat cu privire la vestegarea cnestianei bulgare, şi în care este vorba de ocuparea șttumelieî orientale de Turcia. Roma, 13 Martie.—Ministrul de justiţie a citit Camerei decretul regal prin care se prorogă parlamentul. AGENŢIA LIBERA Petersburg, 12 Martie.— Ruşii, admiratorii ai generalului Boulanger. Mi-au trimis o sabie căzcîcească. Pe garda săbiei sunt săpate ca o dedicaţie aceste cuvinte: Celui mai demn! şi această dată: 1 Februarie 1887—Rusia. Pe tăişul săbiei dintr'o parte se citeşte în slove aurite. D-zeu ocroteşte pe cei viteji, iar în partea ceal’altă: Cine e acolo ? — Franţa şi Boulanger ! Petersburg, 12 Martie. — Din sorginte diplomatică se pretinde că nota circulară prin care Rusia protestează în contra esecuţiunilor din Rusciuk a şi fost trimisă puterilor. Petersburg. 12 Martie. — Ziarul „Nowoie Kremja" publică un articol al d-lui Nowelski, istoriograf, în care acest pledează necesitatea de a se trimite un corp mic de armată în Bulgaria şi zice între altele" că în oraşele Rusciuk, Varna şi Sofia ar trebui se existe în acelaş timp garnizoane ruseşti şi bulgăreşti. Bruxelles, 12 Martie. —Ziarul „Le Nord“ zice că ultimele evenimente din Bulgaria pun Rusia la o grea încercare, dar că atitudinea guvernului rus nu va fi modificată întru nimic. Organul oficios rus zice că o ocupare militară a Bulgariei ar fi periculoasă și că este preferabil de a se regula chestiunea pe cale diplomatică, deoare-ce Rusia are astăzi un rol de arbitru în afacerea bulgară. Constantinopol, 12 Martie.—Negocierile ce avut loc până acum între Poarta și sir Drummond Wolff n’a avut nici un rezultat positiv Negocierile cu banca otomană pentru contractarea unui împrumut de 6 milioane au luat o direcţiune favorabilă. Viena, 12 Martie —In urma ultimelor semne de amiciţie ce s’au schimbat intre Berlin şi Petersburg, situaţiunea se consideră aicî ca favorabilă, şi extrema rezervă ce s’a ţinut până acum în cercurile politice tinde a dispare. Urcarea continuă a fondurilor rusești este interpretată ca un semn de pace. Cancanuri politice A intrat mare frică printre colectivişti. Sistemul adoptat de curînd de opoziţie de a face interpelări cu tendinţă practică şi a desvăli în cursul interpelărilor fapte precise, acte necorecte în sarcina cufărul sau cufărul colectiviste i-a pus pe colectivişti pe gânduri. Cu mijlocul acesta nimenea nu’şi mai poate face trebuşoarele sale! Este un adevărat scandal ! Aşa interpelarea d-lui Caton Lecca a scos din fire pe d. Carada care era vizat special! D lui Carada, antreprenorul regimului, nu’i place ca cineva să se amestice în afacerile sale. D. Caton Lecca a făcut greşeală că nu a înţeles acel lucru. De acum, d. C. Lecca este un om perdut pentru totd’auna pentru colectivitate, d-sa a atacat pe d. Carada !.. Acest lucru este cel mai grav posibil. Poţi să ataci pe d. I. Brătianu, poţi să-ţi baţi joc de întreaga colectivitate, cu aceasta încă nu eşti cu totul pus la indexul partidului. Când însă vei avea nenorocirea ca să ataci pe d. Carada s’a sfârşit, eşti condamnat pentru vecie ; fiecare colectivist are dreptul să ia o piatră şi să o arunce în tine. Acum d. D. Giani a anunţat o interpelare care iarăşi tulbură foarte tare pe colectivişti. Este vorba de lemnele întrebuinţate pentru construirea docurilor la Galaţi şi Brăila. Să pare că şi în această afacere,lucrurile nu sunt tocmai, tocmai curate şi că oarecari colectivişti nu au fundul sufletului lor aşa de curat ca albastru cerului. Asemenea interpelări inoportune să pot distinge de public de celel’alte prin următorul fapt: guvernul în asemenea chestiuni delicate, refuză de a da dosarele, protestează tot felul de lucruri, ba că dosarele sunt voluminoase, ba că s’au perdut etc. Mai sunt încă câteva interpelări de anunţat tot de această natură şi încă câţiva colectivişti care le aşteaptă cu tremurul în inimă. Ne vom ocupa de ele. Argus. O faptă gravă D. Stătescu răspunzând d-lui Fleva a afirmat un fapt de o mare gravitate în sarcina acestui din urmă, fapt pe care cel puţin după dările de seamă nu a fost tăgăduit de d. Fleva ci numai întru câtva rectificat. Iată faptul. După d. Stătescu, d. Fieva, cu ocazia atentatului de la 4 Septembre, ar fi avut o şedinţă de seară cu procurorul şi judecătorul de instrucţie, consultându-se în afacerea atentatului şi dând sfaturi parchetului cum să proceadă mai energic. Acest fapt n’a fost tăgăduit de d-nul Fleva. După d. Stătescu, d. Fleva ar fi consiliat să se ia măsuri energice la Râmnicul Sărat şi să se facă perchiziţii şi arestări mai numeroase. Iată aproape textual cum s’a exprimat în această privinţă d. Stătescu : „D. Fleva „’mi-a zis că de vreme ce Oroveanu nu „face nimic fără ştiinţa lui P. Robescu, „apoi să se ducă şi să facă perchiziţie şi „la d. Robescu... La care d. Fleva a întrerupt pe d. Stătescu zicându-i: „adaogă că am zis că „dacă Oroveanu e vinovat.... Va să zică lucrul să reduce la o chestie de nuanţă şi la un dacă!... Şi când ne gândim că la 4 Septembre d. Fleva începuse a face deja opoziţie, suntem adănc mişcaţi şi întristaţi de această procedare necalificabilă în chestia Oroveanu. Aşteptăm, în interesul d-lui Fleva, lămuriri şi explicaţii asupra acestui incident regretabil. Mărturisiri importante Discursul ministrului de la răspuns d-lui Fleva va rămâne ca cel mai preţios document după care să fie judecat şi condamnat acest regim. Caracteristica oamenilor mărginiţi este că înfuriându-se nu mai şti ce vorbesc şi pentru a lovi pe adversar spun lucruri care îi lovesc mai tare pe dânşii şi pe amicii lor. Aşa a făcut d. Stătescu ori. Noi opoziţia de un număr de ani am strigat necontenit că una din calamităţile de care suferă această ţară sunt satrapiele câtorva oameni sau familii care ţin în ghiarele lor câte unu, două până chiar şi trei judeţe. De mult no- am zis că Bacăul este în mâna satrapului Lecca. Fălciul în a lui Costandache, Tecuciul şi Covurluiul în a lui T. Anastasiu, Teleormanul în a lui Chiriţescu, Râmnicul-Vâlcei în a lui Simulescu, Botoşanii şi Dorohoiul în a lui Filat şi aşa mai departe. Judeţele am spus că atârnă de la satrapi, aceştia fac ce vor, onoarea, interesele, averea locuitorilor, funcţionarii de toate gradele, cassele de credit, totul în fine atârnă de ei. Ministrul de justiţie a venit şi în mod formal de pe banca ministerială a confirmat acest adevăr. D-sa a declarat că în timp de zece ani d. Fleva, favoritul regimului, a fost patronul, satrapul judeţului Râmnicul- Sărat unde a făcut tot ce a voit. 19 ani întregi noi strigăm că magistratura este la ordinele puternicilor zilei, a oamenilor influenţi din localitate şi că ministrul justiţiei numeşte, permută, înaintează, destitue pe judecătorişi procurori după placul satrapilor locali, că astfel fiind magistraţii au perspectiva sau de a fi la ordinele acelora sau de a fi destituiţi la moment. De ani întregi spunem că în judeţele Tecuciu, d. T. Anastasiu numeşte şi dă afară pe judecătorii de la tribunale, că la Bacău, general Lecca are această putere, că la Botoşani generalul Pirat, şi aşa mai departe în toate judeţele. D. Stătescu în oarba lui patimă a confirmat de la banca ministerială acest trist adevăr. D-sa a declarat în Cameră că la Râmnicul-Sărat nu s'a făcut, în timp de zece ani nici o numire, nici o permutare fără voia D-lui Fleva !... Să ştie că dacă poliţiea pune mâna sau descopere cele mai multe delicte sau crime este graţie denunţărei complicilor,