Lupta, iunie 1887 (Anul 4, nr. 265-288)
1887-06-01 / nr. 265
ANUL IV. — No. 265 On an V« aa 3 laut Uh an 1fa m. 8 late iiffiunm In țară In «tremn&tarte 15 Simt tfiMttral 40 leî 20 „ 10 „ 50 leî 26 , 15 . REDACȚIA 19. — Strada Știrbeî-VodS, 19. EDI I IA JL -DOUA. Director politic, G. PANU BUCURESCI, LUNI ȘI MARȚI 1—2 IUNIE 1887. Ammncind pe pagina III . . . 1 le& linia , . „ IV ... 2* feaM „ A SE ADUSA Ib ka. adKúafctacifk Baraka, tu FrBBta, tteUta, Ans*p»-Vffis>«tria şi Anglia la A«ESm LÄEftA, TO* Ä«*r*-*a»re des Vfe**h-«s, 50 (pteos A* ka Btr**®*) Paws, in «M:, )a BDSKBSN A#S&€Y «****ta*8B»i>*l ADMINISTRAŢIA București. — Strada Nouă, No. 5.—București Id sinceritatea lor tot ipocrizie Cancanuri politice Opoziţiunea şi şefii ei Neutralitatea iaveramentului Justiţia la Iaşi SEPTEMANA LITERARA n sinceritatea lor tot ipocrizie Darea în judecată a celor trei profesori din Iaşi care au iscălit manila restul pe care opoziţial-a publicat cu ocazia călătoriei regelui, este iară foarte caracteristic. Lucru curios. O mână de oameni cârmueşteţara de 12 ani, totuşi în cel mai lung curs din această perioadă, el nu să dăduse pe faţă, lumea nu putea să-l judece în mod definitiv. Mult timp, foarte mult timp, aceşti păcătoşi au uzat de tertipuri, au întrebuinţat căi piezişe, au căutat ca să înşele cu vorbe lumea dând faptelor lor celor mai patente explicaţii domoale, argumente atenuătoare. Această eră de ipocrizie s’a sfirşit şi ea în fine. Guvernul ’şi-a dat pe faţă sistemul, s’a arătat ceea ce a fost tot-d’auna: un guvern cu instincte brutale, un guvern autoritar, cu apucături violente, cu sete de ^a’şî răzbuna pe adversarii săi în mod brutal şi fără nici o menagiare, întrebuinţând in acest scop toate mijloacele permise şi nepermise. Mie unuia îmi pare foarte bine de această evoluţie şi de începutul unei cere de represiune pe toată linia. De cât, şi aici aceşti păcătoşi nu sunt sinceri cu totul şi aici dacă cauţi bine vezi că calea apucată de ei este dreaptă, totuşi în realitate are ceva de pieziş, de jesuitic în ea. Mă explic: Este în ţară vreun naiv care să ia la serios dinasticizmul unui Brătianu, a unui Stătescu, a unui Radu Mihaiu, colonel Candiano şi toţi ceil’alţi? Poate exista vre-un naiv care să-şi figureze că nişte oameni cari în viaţa lor nu au avut o idee, un sentiment, sincer şi trainic, aceia să fie cuprinşi ca din senin, în mod fanatic, de iubire către persoana regelui Carol, de un sentiment dinastic înflăcărat, de cultul tronului, de adoraţiunea palatului regal ? Eu unul nu cred să se găsească asemenea creduli. Este destul ca să Vo , observe cineva pe aceşti lingăi în momentul când debitează platitudinele cele mai tîrîtoare la adresa tronului pentru a vedea că totul este fals, totul este ipocrit în ei, şi vorba umflată şi exagerată, şi accentul, şi gestul... Fiind astfel mă întreb : pentru ce dar asemenea fiinţe netrebnice s'au aruncat pe calea de a apăra persoana regelui şi prestigiul tronului prin procese de presă, prin dări în judecată de profesori, prin mijloace violente ? Ce mi-a făcut ca să caute a face ca regele să fie respectat prin condamnări ordonate mai d’înainte, prin ani de închisoare şi mii de lei amendă? Voiţi să o ştiţi? Iată: Când guvernul a intrat pe această cale, să nu credeţi că s’a gândit la întărirea dinastiei, la persoana regelui, el s’a gândit la densul, s’a gândit ca să ’şi răsbune pe adversarii sei, s’a gândit ca pentru el şi in interesul lui să întrebuinţeze violenţele şi represivniele. Regele în legislaţia noastră are o poziţie excepţională; sunt câteva articole prin codurile şi Constituţia noastră care îl fac o persoană priviligiată. Cu aceste articole represiunile să pot exercita mai uşor şi mai sigur decât cu oricari altele. Ei bine, explicaţia măsurilor luate de guvern spre a apăra tronul să nu o căutaţi aiurea. Guvernul voeşte să uzeze de oarecari dispoziţii represive, şi fiindcă ele sunt privitoare la rege, el să serveşte de ele pentru a lovi în duşmanii săi. In adevăr, până acum colectiviştii au făcut greşala ca să nu pună pe miniştrii in categoria legală a regelui. Miniştrii şi ceil’alţî colectivişti nu au la îndemână aceleaşi dispoziţii legale pe cari le are regele spre a se face respectat. Poate cineva să atace cât de violent pe d. I. Brătianu, şi acel cineva ni poate fi trimes înaintea tribunalelor ci înaintea juraţilor. Persoana miniştrilor nu a devenit încă inviolabilă şi neresponsabilă după lege. Şi aşa mai departe. Fiind lucrurile astfel, colectiviştii să servesc cum am zis de legislaţia şi numele regelui pentru a-şi satisface sentimentul lor de răzbunare. Sub pretext de a apăra pe rege ei să apără pe dânşii, sub cuvînt că ocrotesc dinastia ei caută să scape de adversarii lor proprii. Dacă iu legislaţia noastră ar fi că ofensele la persoana seacă a d-lui Stătescu să judecă de tribunale, să fie oricine sigur că de mult ar fi văzut nenumărate procese de asemenea natură. Dacă reptila minusculă de la Instrucţie, ar putea să-şi răzbune pe adversarii lui punându-şî respingătoarea sa persoană înainte, desigur că ar fi făcut-o până acum de o sută de ori. Dar fiindcă aceasta nu să poate încă, apoi el pun înainte persoana regelui şi să servesc de legislaţia privitoare la tron. Iată toată explicaţia. Este întrebarea, bine fac sau reu ? Din punct de vedere al regelui şi al tronului nu ştiu, nu voesc cel puţin a cerceta astăzi lucrul. Ceea ce însă ştiţi, este că din puntul de vedere al opoziţiei, guvernul nu poate face ceva mai bine. Dacă guvernul ar fi primit sfaturile mele încă nu ar fi lucrat cum lucrează. G. PANU. mmwmh mhmmww AGENŢIA HAVAS Paris, 11 Iunie. — Camera a votat urgenţa asupra legi militare. Ea a decis în urmă de a trece la discuţiunea pe articole. Bruxelles, 1 Iunie. — Ziarul „Nord“ zcu că dacă Englitera va persista in politica ce urmează in Egipt Rusia va putea să găsească compensaţiuni Îndestulătoare în Afganistan. Berlin, 11 Iunie. — „Monitorul Oficial“ semnalează o mare alarmare în starea împăratului; somnul, în timpul nopţii, nu este aşa des întrerupt, starea generală este satisfăcătoare, împăratul a părăsit patul azi după amiază. Viena, 11 Iunie.Se anunţă din Belgrad ziarului „Noua Presă Liberă“,că d. Ristic, punând multe condiţiunî la intrarea saîn Cabinet, ea este improbabilă. Opoziţiunea întreagă a decis de a nu asista la şediţele Scupcinei, dacă Cabinetul progresist va remânea la putere. Viena, 11 Iunie — Se anunţă din Sofia ziarului „Noua Presă Liberă" că guvernul bulgar, invitat fiind de către Poarta, de a desemna pe candidaţii sei pentru tronul princiar, a notificat In modoficial candidaturileprincipilor de Battemberg şi de Coburg, Belgrad, 11 Iunie.—Regele a acceptat in mod definitiv de misiunea cabinetului Garaşanin. Berlin, 11 Iunie. ~ Starea prinţului imperial este satisfăcătoare. Conform dorinţei exprimate de către împărata, principele imperial, in timpul şederii sale la Londra, va fi tratat de dr. Mackeasie cu concursul medicilor ce vor însoţi pe moştenitorul tronului. Se aşteaptă la o & melioraţiune înceată dar sigură asupra stării bolnavului. Principele de Bismarck a făcut vizită prinţului imperial imediat după consultaţiunea medicilor. Principele şi principesa Wilhelm vor pleca la Londra la 10 ale curentei. AGENŢIA LIBERĂ Londra, 11 Iunie.—„Camera comunelor“. In dmcuţiune propunerea d-luî Smith, ministrul de razboiu, privitoare la fixarea zilei când va trebui ,să se termne discuţiunea bilului de coerciţiune pentru Irlanda D. Gladstone declară că această propunere este arbitrarie. D. Parnell, şeful partidului Irlandez, cere respingerea bilului, şi depune un amendament tinzând la respingerea cu desăvârşire a proposiţiunilor guvernului. Liscuţiunea urmează 11 ore. D. Smith cere inchiderea discuţiunii care este primită. Asupra amendamentului Parnell, închiderea este pronunţată cu 284 voturi contra 167. Amendamentul este în cele din urmă pus la vot, şi respins prin 301 voturi contra 181. Camera continuă discuţiunea asupra moţiuneî d-lui Smith Belgrad, 11 Iunie.—Criza ministerială contitinua. Regele a avut erl o întrevedere cu d. Ristid Berlin, 11 Iunie —Principele imperial a amânat călătoria sa la Londra, căci după cum zice „Magdeburger Zeitung“, împăratul ar fi manifestat dorinţa de a avea toată familia lângă dânsul în tot timpul cât nu va fi cu desăvârşire însănătoşit. Viena, 11 Iunie.—„Neue freie presse“ zice că ar fi vorba de o întrevedere a principelui de Bismarck cu corniţele Kalnoky in cursul verei. Locul și epoca a estei Întrevederi nu sunt incă hotârite. Londra, 11 Iunie.—Camera Lorzilor.—Marchizul de Salisbury, respunzând lordului Carnarvan, zice că guvernul nu găseşte oportun de a comunica acum parlamentului corespondenţa diplomatică privitoare la convenţiunea angloturcă. Această comunicare se va face după ratificarea convenţiuneî. Dublin, 11 iunie.—Un conflct serios a izbucnit la Bodyki între arendaşi şi poliţie. Agenţii cari au procedat la isgonirea arendaşilor au fost maltrataţi. Petersburg, 11 Iunie.—Un concediu a fost încordat comitelui Tolstoi, pentru motiv de sănătate. Se crede că corniţele va fi în curând înlocuit. Bruxelles, 11 Iunie. —Ziarul „Le Nord“ vorbind despre convenţiunea anglo turcă, zice că Rusia nu se va mărgini a face o zadarnică protestare Ea are, la caz, un mijloc de a da o sancţiune protestărilor sale şi ar găsi o compensare in Afganistan. Bruxelles, 11 Iunie. — Camera deputaţilor a urmat cu discuţiunea legei militare, dupa o discuţiune foarte vie, urgenţa a fost primită cu 359 voturi contra 206. Luni se va începe discuţiunea pe articole. D. Radu Mihaiu, care ’şi înţelege foarte bine poziţia, care o ştie şi pe a beizadelei, rîde, fără de îndoială, de boaumflarea acestuia. Beizadeaua să’l răstoarne pe Radu Mihaiu ! Dar ar fi culmea caraghiozimeului. Suntem încredinţaţi însă că, la urma urmelor, beizadeaua se va împăca, după ce i se va mai da vreo prezidenţie neonorifică sau altă poziţie plină de onoare şi mai ales de diurne şi că, îa sfârşit, omul de la şoseaua Kiselef, se va convinge cum că ministru de interne mai bun decât d. Radu Mihaiu nici că a avut ţara Românească nici că va avea. Iar d. Radu Mihaiu, văzându se liniştit pe scaunul sau de ministru al internelor, va mai slăbi coarda democratică şi nu va mai fi atât de aspru cu ciocoii cari au intrat pe furiş în partidul nostru. In curând va fi pace şi înţelegere deplină în sânul colectivităţei condusă de către Radu Mihail şi Carada şi slujită cu credinţă de către beizadea Mitică, Argus. CANCANURI POLITICE Beizadeaua s’a înfuriat foarte tare pentru motivul că d. Radu Mihaiu a trecut la ministerul da interne. Inchpuiţi-vă logică de beizadea ! Apoi dacă d. Radu Mihaiu este nedemn de a fi ministru de interne, cum era demn ca să fie ministru de lucrări pubice? Dacă d. Radu Maul este nesuferit astăzi beizadelei, cum de ’i era suferit orl ? Iată odată, logică de beizadea ! D. Radu Mihaiu, pe de altă parte, a început să mormăe şi d sa, căci fostul prefect de poliţie ştie foarte bine că e mai puternic de cât preşedintele Senatului, şi că la viitoarele alegeri, n’ar avea decât un semn de făcut pentru ca beizadeaua să se ducă tumba. D. Radu Mihaiu, de când beizadeaua îl arată mutre, a început să pozeze a democrat şi să înjure pe ciocoii cari au intrat pe furiş în partidul nostru. Să nu râzi până te’i strâmba? Ce e dreptul că pretenţia beizadelei e cam mare. Auziţi acolo, d. Dumitru Ghica să pretindă a cenzura pe Radu Mihai care e mai puternic decât dânsul, carel-a files de atâtea ori şi care îl va mai alege şi în viitor. Un lucru încă e frumos de tot: beizadeaua îşi închipue că are dreptul ca să poruncească în partidul Brătianu-Radu Mihaiu. Ce naiv este! Dânsul pe semne că nu vede cum că e numai mosafir în colectivitate, că trebue să se poarte frumos, precum să poartă un străin la casa altuia, că n’are dreptul să poruncească nici stăpânului nici slugilor, că, în sfîrşit, trebue să se mulţumească pe ceea ce i se dă. Opoziţiunea şi şefii ei Dacă aruncăm privirea asupra ţăreî, putem rezuma starea spiritelor cam îdin chipul următor: Există o formidabilă armată de oameni cinstiţi cari, scandalzaţi fiind de purtarea celor de la guvern, voesc sâ’l răstoarne şi lucrează în acest sens, aceşti oameni nu să pot îndrepta decât spre comitetele opoziţiuneî, comitete alcătuite de la sine şi unde să joacă o comedie tristă. Oamenii cari alcătuesc comitetele sunt oamenii zişi politici, ce au fiecare păcatele lor. Toată lumea o ştie, dar nefiind altă opozţiune organizat, vrând nevrând trebue să te alături cu comitetele constituite, cari în loc să ducă armatele impacientate la luptă, stau pe Ioc, pentru că fiecare din şefi, vrea el să fie singur şef. Temându-se fiecare de păcăleală, fiecare preferă să stea pe loc de cât să se vadă tras pe sfoară. Există dar în ţară o imensă armată de oameni nouă, de oameni cinstiţi cari voesc să lupte, să se grupeze în jurul unui steag necompromis şi cari, în lipsa acestui steag, să grupează în jurul opozţiunei unite ce stă pe loc, având tot un steag vechiu drept drapel. Acuma este momentul alcătuirii unui partid de oameni cinstiţi, partid de principii care eşind din bogaşul strimt al vechilor partide, pe de o parte să lupte contra guvernului, iar pe de alta să aducă în conducerea afacerilor publice ideile cari conduc astăzi societăţile civilizate moderne. Astăzî s’a trecut timpul ideilor dala 1848, altele sunt rezultatele ştiinţei, alta in sfîrşit este pătura care trebue să intervină în afacerile publice pentru a le curăţi de toate murdăriele adunate acolo de mai bine de o jumătate de seco. In ţară există o mulţime de oameni, o mulţime de tineri cari nu au luat parte îa luptele politice, cari nu cer decât să lucreze, dacât să se jertfească, dar cari stau de o parte căci nu au cu cine lupta, sătul fiind de politica urmată până acum de Scoală tu să mă pun eu. Câţi nu ar veni cu acei ce inaugurând o altă politică ar propune o serie de reforme practice, serioase şi imediate, câţi nu ar lucra pentru punerea lor în practică! Toţi aceşti însă nu cred că merită osteneala, ea dând jos guvernul acesta să aduci pe Vernescu sau Dumitru Brătianu, care sunt sfîrşiţi politiceşte, neputând aduce în afacerile publice decât tot vechiul sistem urmat până acuma, în capul căror principiele, teoriele moderne nu pot intra.—Politicește vorbind, d. Dimitrie Bratianu nu poate avea altă linie de conduită decât acea urmată de fratele său, cu singura deosebire câ d-sa va apuica cinstit, pe când cel de al doilea a aplicat-o şi o aplică în chipul cel mai infam. Incontestabil că guvernul acesta nu mai poate dura. Dânsul a grămădit infamii peste infamii la pasivul său. Toată ţara voeşte sa o răstoarne, preferind în locul lui, fie şi pe şefii opoziţiuneî, în lipsa unui al treilea partid. Aceştia însă aici nu vor să se mişte. Nu le ajunge lor situaţiunea favorabilă ce le-a creat-o împrejurările, aceia că el reprezintând opoziţiunea, nefiind un al treilea partid, toţi oamenii cari vor să lupte, de voe de nevoe tot asupra lor trebue să aibă ochii, pentru dânşii să lupte. Nu, şefii opoziţiuneî, temându-se a nu fi traşi pe sfoară unul de altul, stau pa loc, astîmpără focul de luptă al armatei. Ce va face însă ţara care nu să mulţumeşte numai cu intrigile de culise ale şefilor opoziţiuneî ? Ţara, tot tineretul trebue să se grupeze, să pună de astă dată bazele unui puternic partid de principii, care lăsând la o parte pe mandarinii opoziţiunei în cearta lor pentru putere, să se pună pe lucru, în afara intrigilor lor şi în afara politicei lor bătrâneşti. Trebue o dată să isprăvim cu formele vechi în care de 11 ani ne învârtim ca într’un cerc viţios. Cine voeşte să lupte cine este cinstit şi cu dor către ţară, să se grupeze în jurul nostru, să începem o campanie. O armată inteligentă când să vede condusă de şefi inepţi, trebue să’i lase la o parte şi să’şi numească alţii mai dibaci, mai inteligenţi, mai viguroşi, mai hotărîţî,—sau să se conducă de la sine, când funcţiunea şefilor este o sinecură nefolositoare.—Noi nu vedem de loc trebuinţa ca pentru a răsturna guvernul să fie nevoe să avem numai de cât de şefi pe cutare sau pe cutare om, cu sau fără vază în ţară. Când şefii opoziţiuneî să vor vedea părăsiţi, vor face şi ei ca Mahomed. Nevoind muntele să vie la dânşii, vor merge ei către munte. Fără însă această mişcare, fără această alcătuire de partid al viitorului care este o necesitate a timpului, riscăm să ne perdem timpul şi energia pentru a servi apetiturile şi intrigile unor oameni cărora le place puterea, dar pentru căpătarea căriea le lipsește chiar și energia de a lupta. Buletin exterior Neutralitatea învăţământului. A doua Cameră a statelor generale din Olanda a luat zilele acestea o hotărîre din cele mai regretabile în cestiunea învăţământuluî. Conservatorii au izbutit să suprime art 194 din Constituţiune care consfinţea principiul neutralităţei şcoalei publice. Acest articol a fost înlocuit prin o nouă dispoziţiune care, deşi menţine principiul libertăţei instrucţiunea şi controlul guvernului asupra capacităţei şi moralităţei institutorilor, dă însă legiuitorului dreptul de a regula cestiunea şcolară cum Îi va părea mai bine. Anul trecut diferitele partide încercară să se înţeleagă asupra unei redacţiuni care să împace pe toţi; dar nici liberalii, nici conservatorii nevoind să cedeze, înţelegerea nu s’a putut stabili. De astă dată dreapta a fost mai fericită. D. Shaepman, deputat catolic, propusese o redacţiune care trebuia să mulţumească şi pe liberali şi pe adversarii acestora. Pentru liberali d. Shaepman reproduse o propunere a dluiBeaufort, respinsă anul trecut; această propunere mulţumea până la oarecare punct pe partizanii şcoalei private şi scăpa principiul neutralitaţel şcoalei publice. Pentru anti-liberali d.. Schaepman Introduse un paragraf care asigura şcoalelor private o Indemnitate pentru instrucţiunea copiilor săraci. La începutul discuţiua el se credea că propunerea d lui Schaepman va fi respinsă, deoarece nici stânga nici dreapta n’au fost pe deplin mulţumite cu această redacţiune. Liberalii însă, pentru a grăbi revizuirea Constituţiunei, sfârşiră prin a face concesiuui dreptei. Partidul catolic a ştiut să se folosească de acest fapt pentru a da o crudă lovitură principiului neutralității școalei publice.