Lupta, iunie 1887 (Anul 4, nr. 265-288)
1887-06-25 / nr. 285
ANUL IV. — No. 285 ARMâMEMTE Un an V» an 3 lunî Un an Va an 3 luni In lunâ ..............................................40 lei ...................20 „ .......................... , • • io , Iu streliiAtttte ..............................................50 lei 15 Bani Numerar REDACŢIA 19, — Strada Ştirbei-Vodă, EDIŢIA ANTEIA BUCURESCI, JOI şi VINERI 125—26 JÎÎli 17 AMvmmi Anunciurî pe pagina III ... 1 leu linia * u „ IV . . . 25 bani „ A. SE ADRESA. In Romania, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENTIA LIBERA, nne Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol ADMINISTRAŢIA Strada Nouă No. 5.—București ' — — -------- --------------Director politic, G. PAUN — 19. București. — Şcoala noastră politica PROCESUL GALATENILOR Un guvern democratic Protegiaţil Austro-Ungri CRONICA (Kislar Aga) Scrisoare in Coistantnople Şcoala noastră politică Am vorbit în Nou trecut de şcoala noastră politică. Revin şi astăzi. Dacă ştiinţele de observaţie veacuri întregi nu au făcut progres, aceasta să datoreşte în mare parte faptului că celor ce să ocupaţi cu ele le plăcea să plutească în esplicaţiile lor în miraculos şi în complicat. Pentru nimic în lume ei nu s’ar fi oprit, observând un fenomen, la o esplicaţie simplă şi limpede. A da esplicaţii simple fenomenelor ar fi [[însemnat după eî a gândi ca toată lumea, a nu face ştiinţă. Ştiinţa credeau eî că trebue să trăiască din miraculos, din motive complicate, din esplicaţii înalte şi metafizice. Dacă Darwin a uimit lumea cu descoperirele sale este că s-a ţinut strict în observaţiele sale de fapte dându-le esplicaţia logică, simplă, naturală. Ei bine, politica la noi este în fază metafizică. Cei ce o fac să plac în esplicaţii grele, minunate. Pentru nimic în lume un politician observând un fenomen nu -i va da o esplicaţie simplă. El îşi va frământa mintea ca să născocească cine ştie ce esplicaţie diabolică, surprinzătoare. Mania de a fi foarte fin, foarte dibaciu, dorinţa de a trece drept mare descoperitor al cauzelor ascunse, ardoarea de a avea meritul că a ghicit jocul adversarului, fac pe politician la divaga tot timpul, a să rătăci pe căi absurde. Toţi caută mează zi la 14 ore, toţi îşi înfig în frunte degetul şi cu profunditate să gândesc la lucrurile cele mai simple. Să dăm un exemplu : Este ştiută sciziunea care în cei din urmă ani ai lui C. A. Rosetti să făcuse încetul cu încetul între acela şi între Ioan C. Brătianu. La început slabă, neînţelegerea deveni tot mai accentuată, din discretă ea luă caracterul public şi în fine ea îmbrăcă chiar forma acută a unui scandal parlamentar. Voesc să vorbesc de demisiunea d-luî I. Brătianu în Camera de revizuire din cauza unei propuneri de amânare a lui C. A. Rosetti, precum și de cuvintele grele pe care sinistrul bătrân le-a aruncat și a continuat a le arunca vechiului săit amic. De altminterea sciziunea pentru orice observator era neevitabilă. Dovadă este calea pe care colectivitatea să află. Rosetti vedea curentul nou, curentul reacţionar, abuziv, oportunist şi căuta să se opună lui. Ştiţi cum au explicat politicianii din înalta şcoală de care mă ocup acest fapt? ’L-au explicat prin prefăcătorie, prin înţelegere prealabilă. „Credeţi, ziceau finii politici, că „există în adevăr neînţelegere între Rosetti şi Brătianu ? Ve înşelaţi, nu sunteţi oameni politici. Ei „sunt înţeleşi, ei joacă fiecare un „rol în scop de a aduce diviziunea „în sânul opoziţiei. Numai naivii pot „sa ia această ceartă în serios...“ Insă, obiectau puţinii cari erau de altă părere, aceşti doi oameni să atacă prin ziare, eu nu se mai văd, nu’şi mai vorbesc. Rosetti este lovit, sacrificat şi părăsit de toţi colectiviştii.... „ Apoi tocmai aicea este fineţea jocului, a comediei11 răspundeau cu fatuitate profunzii oameni politici. Pas ca să poţi face pe un om care îşi pune o perdea intelectuală ca să vadă fenomenele şi mai cu seamă să le explice !... Această şcoală detestabilă, fructul unei perversiuni a spiritului,, rezultatul unei faze copilăreşti a minţei este încă în floare la noi. Tinerii mai cu seamă să întrecă a se distinge pe calea aceasta. Ei îşi închipuesc că a face politică, a deveni om politic înseamnă a te dezbrăca de bunul simţ, a vedea lucrurile altminterea, a umbla pe cotumni ca actorii antici. Aceasta încă tot nu ar fi nimic. Şcoala aceasta însă are elemente mai rele, demoralizatoare pentru opinia publică. In adevăr, această şcoală admite ca principiu că în politică trebue să fii şarlatan. Şi, notaţi, aceasta nu înseamnă că eu admit să înşele pe adversar. Acest lucru, mai la urmă şi în oarecari condiţii, merge. Căci, de vreme ce eşti un război cu cineva, în războiu de moarte, toate mijloacele, toate şireteniele prin care un adversar poate să -şi restabilească superioritatea asupra celui alt, fără a călca regulele de onoare în asemenea materii, dacă nu sunt recomandate cel puţin sunt tolerate. Când spun însă că această şcoală admite şarlatania ca princip, zic că ea admite să înşele nu pe adversar ci pe alegători, pe ţară, pe cei al căror concurs le cere, pe acei pe umărul cărora voesc să ajungă la putere. Asistat-aţî vreodată la conciliambulele oamenilor politici ai comitetelor ? Este lucru instructiv. Unul să scoată și propune ca să spună în gazetă cutare lucru, care nu este exact. Altul adaogă că „nu trebue să spunem alegătorilor cutare lucru“ adică ceva adevărat. Este o adevărată conspiraţie care să urzeşte în contra bunei credinţi şi a credulităţei publicului... Şi aceasta din partea cui ? Din partea unora care strigă în gura mare că adversarii lor politici înşeală opinia publică, abuzează de buna credinţă a cetăţenilor etc. etc... Asemenea politică pe lângă ea este nedemnă dar nu aduce la nici un rezultat practic, serios şi stabil. Aceasta înseamnă a trăi în politică cu expediente, a înşela în dreapta şi in stânga, a extorca de la unii o adeziune, a exploata la alţii o slăbiciune. Dacă acesta poate fi un ideal, să le fie de bine. Ei unul cred că nu este un ideal, este o calamitate. Opiniei publice trebue să te arăţi ceea ce eşti, trebue să spui ceea ce gândeşti. Mi se pare că nu trebue să facem politică pentru noi, numai pentru noi. Massa populară nu este o materie exploatabilă pentru scopurile noastre egoiste şi personale. Alegătorii nu sunt nişte animale superioare asupra cărora poţi face experienţă in animabili. Ceea ce distinge ştiinţa sociologică de cele fiziologice este tocmai faptul că în cea întâiu ai a face cu o materie vie, conştientă, ai a face cu fiinţe ca şi tine care au o voinţă şi au năzuinţă. Un fiziolog poate uşor în laboratorul său să ia un epure sau o broască sau un câine şi în scopul cercetărilor ce urmăreşte să întrebuinţeze mijloacele cele mai crude, să pună creerii la iveală, să tae labele, etc. etc. Şi încă este societatea de protecţie a animalelor care protestează. In chestiele sociale trebue altă procedare ; aici nu ai materie exploatabilă, aici ai a face cu o societate organizată, care are o voinţă, are conştiinţă, care sunt mult mai puternice şi mai de respectat decât voinţa experimentatorului. Partidele politice sau mai bine coterele politice şi politicianii, nici habar nu au de aceste lucruri. Ei ştiu un lucru şi alt nimic, că în politică trebue să înşeli şi să faci pe şarlatanul... Acest principiu ar fi practic mai la urmă... dacă... Este un dacă, dacă nu s’ar găsi oameni care să denunţe asemenea şarlatanii publicului şi dacă prin aceasta nu le-ar strica coţca. Din fericire după cum este o poliţie care prinde pe escrochi, tot aşa şi în politică sunt oameni care denunţă pe escrochii politici. Şi atunci, cum rămâne cu şcoala de minciuni şi de şarlatanii. G. PANU Inculpatul Grebert acuză pe martori că voesc ] să ’şi răzbune în contraiui. Martorul Haas, ce e bănuit ca complice al lui Grebert, cu ocaziunea fugei sale, s’a sinucis azi. Procuorul propune excluderea publicului din sala şedinţelor, pe timpul interogatoriului experţilor militari. Aceştia, prin depunerea lor, aderă intr’un mod complect la judecata ministrului de război și a Prusiei, care judecată este foarte compromiţătoare penru acuzatul Klein. Ei declară că este vorba de o violare gravă a secretului profesional. Publicitatea, in ceea ce priveşte urmarea desbaterilor, va fi interzisă. SEHFICSSUIi TBLBWAFX0 AGENŢIA HAVAS Iasbereny, 5 Iulie. — Pe timpul instrucţiei pionerilor călări nişte cartuşe cu dinamită au făcut explozie. Explozia a fost pricinută printr'o eroare în mânuirea firului Biseford Ştirile date de ziare în privinţa acestui accident sunt exagerate. In realitate au fost 40 de răniţi din cari 27 I * grav şi 8 morţi. * S’au dat îndată ajutoarele trebuincioase. Ministrul Honvezilor a plecat imediat cu doctorii la faţa locului. Constantinopol, 5 Iulie.— Mammud Paşa, vicepreşedint al consiliului de Stat, a fost trimis in Creta, însărcinat cuo misiune specială de împăciuire. Lemberg 5 Iulie. Prinţul imperial al Austro-Ungariei a plecat azi dimineaţă în mjlocul ovaţiunilor entusiaste ale întregei populaţiuni după ce a mulţumit demnitarilor capitalei şi ţării pentru primirea cordială ce i s’a făcut şi care va fi întipărită pentru tot d’auna in amintirele sale. Sofia, 5 Iuli. — Eri s'a deschis marea adunare nţională ; 474 de deputaţi erau presinţi. D. Tonceff, vice-preşedente, a fost ales preşedinte prin 474 voturi contra z4 dite doctorului Vaceff. D. Zaharia Stoianoff a fostales vice-preşedinte. In urmă s’au citit 200 de telegrame venind din diferitele punte ale principatului şi rugând pe deputaţi să aleagă un principe demn de tronul Bulgariei. A doua şedinţă se va ţine azi la 9 ore, pentru a ascicta raportul comisiunii ce nu trimeasă în Europa pe lângă marile putri. Sofia, 5 iulie. — Adunarea după ce a ascultat azi raportul delegaţilor trimişi în Europa, exprimă dorinţa ca guvernul să mulţumească, în numele reprezintăţiunii naţionale, marilor puteri cari au primit deputaţiunea sa. Un deputat din opoziţie observând că rezultatul obţinut n'a fost prea favorabil pentru că delegaţiunea nu fusese primită nicăieri într'un mod oficial ministrul Stoiloff răspunde că delegaţii fusseră primiţi într’un mod oficos, pentru că Bulgana e e un spat vasal, dar că aceasta nu schimbă întru nimic situaţiunea. Şedinţa viitoare a fost fixată pentru Joi, Sofia, 6 Iulie. Pare sigur că prinţul de Saxe Coburg vă fi mâine aclamat prinţ al Bulgariei. Guvernul ar fi dat deputaţilor asigurarea că acceptarea prinţului e sigură, Paris, 5 Iunie. Cabinetul a presintat bugetul echilibrat, prin mijlocul unei economii de 130 milioane. Paris, 5 Iunie.—Camera a adoptat serviciul militar de 3 ani. Londra, 5 Iuie. Lordul Salisbury a declarat că ratificarea convenţiunei egiptene nu e nici acordată nici refuzată; că Sir Drummond Wolff are ca instrucţiuni să părăsească Pera săptămâna aceasta, instrucţiunile sale nu s’au modificat. In Camera comunelor d. Fergusson zice că dacă ratificarea va fi acordată de Sultanul înainte de plecarea lui Sir Drummond Wolff, Englitera va fi gata s’o accepte. Lipsea, 5 Iunie. — In procesul de înaltă trădare, se procedează azi la interogatoriul martorilor. AGENŢIA LIBERA. Sofia, 5 idie. — Municipalitatea din Sofia a comandat la un giuvaergiu din oraş tava de aur care va servi ca să presimte pâinea şi sarea noului principe al Bulgariei Arhitecţii oraşului se ocupă de a pregăti planurile arcurilor de triumf cari vor fi ridicate la Sofia şi în principalele oraşe pentru intrarea solemnă a noului ales. Petersburg, 6 Iulie.—Guvernul va desfiinţa Ittzul care interzice exportarea căilor afară din teritoriul imperiului rusesc. Sofia, 5 Iulie. — Alegerea biroului Sobraniei este considerată aici ca un compromis între uniunea conservatoare liberală și radicali. Serude că, mulțumită acestui compromis, Camera va fi unanimă în chestiunea alegerei principelui. Sofia, 5 Iulie. — Alegerea principelui Bulgariei de către marea Sobranie va avea loc joi. Un guvern democratic Degeaba acuzăm noi guvernul că este un guvern reacţionar; degeaba încriminăm pe d. I. Brătianu căşi-a renegat principiile democratice. Noi după oarecare reflecţie găsim că nici o dată până acum nu am avut un guvern mal democratic, şi că cu cât durează mai mult cu atâta devine mai democratic. Când zicem democratic, bineînțeles în sensul colectivist. In adevăr, care este între altele trăsătura carecteristică a unui guvern democratic? Este că deosebirea este cât se poate de mică intre ministru şi între public, este că fiecare cetăţean are legitima pretenţie de a ajunge şi el la putere, a fi şi el ministru. Cu alte cuvinte miniştrii sunt la acelaşi nivel cu cetăţenii, aceştia nu consideră pe minerit ca pe nişte fiinţi extraordinare, făcute pentru a guverna, fiinţi de cari nu te poţi apropia, atât distanţa care îi separă este de mare. Acest lucrul-a realizat complet d. I Brătianu. Căci ce deosebire este între d. Radu Mhaiu şi între cel din urmă cetăţean? Nici una. Ce distanţă este între d. Nacu şi între oricare cetăţean licenţiat în drept? Iar nici una. Fiecare văzând din ce oameni să compune ministerul îşi zice că, mai la urmă de ce nu ar fi şi el ministru. Dacă d- Radu Mihaiu este, pentru ce nu ar fi şi X şi Y? In armată fiecare soldat poartă în giberna sa trezele de general, în politică, după parvenirea d-lui Radu Mihaiu şi mai ales după cea din urmă remaniare a cabinetului, fiecare cetăţean are dreptul să’şi cumpere un portofoliu de ministru şi să’l pună la giberna sa politică şi să aştepte... Ziceam că este caracteristica guvernelor aristocratice ca miniştrii să fie consideraţi ca fiinţe extraordinare. In acest păcat nimenea nu poate cădea ţaţă cu miniştrii noştrii. Cine este nebunul ca să ’l ia pe d. Radu Mihaiu de un om extraordinar? Cine poate să meargă cu iluzia încât să considere pe un Sturza ca născut pentru a guverna? Cine poate să ’şi închipue că destinata d-lui Nacu a fost pe pământ să fie ministru de finanţe ? Nu, guvernul actual a avut meritul de a apropia distanţele între ei şi între cetăţeni, mai cu seamă între unii cetăţeni. Aşa unui Ulmeanu, sau unui Toboc, democraţi până în unghii, le-ar fi putut sugera un alt guvern, compus din alte persoane, ideia de a juca şi ei un rol politic pe lângă guvern, de a deveni miniştrii sub d. I. Brătianu ? De sigur că nu. Miniştrii actuali, în modestia lor democratică, merg chiar mai departe. Am constatat că ei sunt la nivelul celor din urmă cetăţeni; mai mult, ei sunt sub nivelul cetăţenilor mijlocii. Nu numai că miniştrii d-lui I. Brătianu, democraţi cum sunt, nu au dreptul ca să se uite de sus în jos la cetăţeni, ci din contra aceştia pot oricând să -i privească astfel pe miniştrii. A populariza instituţiile şi funcţiunile este cea intera sarcină a guvernelor democratice. Guvernul actual a făcut mai mult în ceea ce priveşte ministerul, el ’l-a vulgarizat, ba chiar ’l-a comunizat, la ordinarizat, să ne fie permis acest barbarism. Ce voeşte ţara mai mult ? PROCESUL GALATENILOR Iată din Vocea Covurluiului cum s’a petrecut lucrurile la Brăila cu ocaziunea procesului bătăuşilor din Galaţi : Plecarea din Galaţi La 7 ore şi jumătate a plecat cu vaderul din Brăila peste 120 de persoane victime ale bandelor de bătăuşi şi gardişti în ziua de 11 Mai. Pe acelaşi vapor călâtoreau D. C. Malaxa, Vârlan, M. loan şi gardiştii bătăuşi. La Brăila La 8 ore şi jumătate ajungând la Brăila, cetăţenii gălăţeni lăsară întâiu să iasă bătăuşii spre a nu se amesteca cu ei. In urmă eşiră cetăţenii, cari fură întâmpinaţi de dnul Marghiloman, Suditu, Simu, Economu şi alţii fruntaşi ai Brăilei, urându-le bună sosire. La Curtea cu juraţi La 12 ore acuzaţii şi acuzatorii, martori şi reclamanţi, se afla deja în marea sală Paradis. Sala, curtea şi împrejurimile erau pline de lume. Toată banda da bătăuşi de la alegerile din Galaţi venise în Brăila cu comisarii Brailoiu, T. Gănescu şi alţii. Bătăuşii aveau o atitudine provocatoare ; el cautau scandal. In sală In dreapta sălei, în faţa Curţeî, se aşezară victimele; mai tot baroul gălăţean era prezent şi cei mai mulţi din avocaţii Brăilei; în frunte era d Al. Lahovari, venit expres din Bucureşti spre a apăra victimele. La stânga se aflau acuzaţii. Nici un avocat din Brăila nu voise a lua apărarea lor; nici un avocat din Bucureşti nu venise. Singurul avocat ce ’l apăra era D. Toneanu. D M. loan, membru comitetului permanent, care ’l apăra, era unicul dintre toţi Galăţenii care, alături cu 5 comisari 5 sub-comisari, ceruse darea în judecată a membrilor opoziţiunei. Deschiderea sentinţei La 12 la ore preşedintele Curţii, D. Şişman, deschide şedinţa. Parchetul s’a representat prin d. Sărăţeanu, procuror general, d. Orleanu, procuror de curte şi procurorul local. La apelul nominal nu răspund dintre acusaţi d-nul Malaxa şi Tachi Marin ajutorul comandantului de gardişti. Pentru amârdoi poliţia făcuse acte că nu se găsesc. Ce sfruntare ! ce mişelie ! Iată dar procesul pe care a se amâna sute de oameni deranjaţi de la ocupaţiunile lor, fiindcă poliţiei nu i a plăcut să găsească pe d. Malaxa şi Tahi Marin. Discuţiunea D. Leonida Sterea ia cel întâi cuvântul şi în o alocuţiune admirabilă, plină de inimă şi talent, arată în faţa Curţei toate manoperile poliţiei de a nu complecta procedura, arată cum agenţii poliţiei bat, intimidează şi propun bani celor ce au cerut darea în judecată a bătăuşilor, spre aşi retrage semnăturile. Demonstră în faţa Curţii că reclamanţii nu mai au nici o garanţie nici pentru persoana nici pentru averea lor. In numele acestora presintă o cerere formală preşedintelui, cerând protecţiunea sa